3,592 matches
-
opri-n-adânc de zare... ARIPI DE ZEU Aripi de zeu, ca două file ninse, Se zbuciumă-n văzduhul de cristal, Cu ale mele aripi nepretinse, Creez umanul, din uman... Volubile idei în zborul lor mă incită, Un stol de zeități suntem, Vestim luminii căutarea sfântă, Sub aripile noastre armonii vedem. Aripile de zeu, vestindu-și puritatea, Mă-ncearcă iară, eu îngădui mult, Să cadă , din petale concrescute, vastitatea, Să înflorească-acel parfum neconceput... Mi le pictez, când nopțile dispar, În miez de stea
VERSURI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340249_a_341578]
-
ninse, Se zbuciumă-n văzduhul de cristal, Cu ale mele aripi nepretinse, Creez umanul, din uman... Volubile idei în zborul lor mă incită, Un stol de zeități suntem, Vestim luminii căutarea sfântă, Sub aripile noastre armonii vedem. Aripile de zeu, vestindu-și puritatea, Mă-ncearcă iară, eu îngădui mult, Să cadă , din petale concrescute, vastitatea, Să înflorească-acel parfum neconceput... Mi le pictez, când nopțile dispar, În miez de stea, paraclisind trecutul, Și ancorându-le, aproape, de-un cleștar, În lacul nevăzut
VERSURI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340249_a_341578]
-
Acasa > Poezie > Delectare > TROMPETĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2056 din 17 august 2016 Toate Articolele Autorului TROMPETĂ Vestind succese, bucurii, victorii, Cu vocea ei puternică, trompeta Își pune în valoare silueta, În pragul zilei, când deschide zorii. Iar glasu-i zboară lin, precum egreta, Împrăștie furtuni, sfidează norii, Deschide nimbul de culori al florii Și-n cântec își rotește
TROMPETĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/340285_a_341614]
-
am ascultat și m-am dus la teatru. Mereu când îmi aduc aminte cum m-am dus și cum a fost, simt cum mi se înfierbântă sângele. Cu un costumaș dintr-un material ieftin, cusut de o nemțoaică, Efia, croitoreasă vestită pe atunci, o cravată și câteva poezii în geantă, pe niște saci de sare goi, în lada unui camion care aducea sare la tăbăcăria din Ițcani, am mers până la București. Tătuca meu a aranjat cu un șofer care, după ce am
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
„Românii vor să se simtă ca acasă în țara lor”, a interpretat la cald aseară dl. Liviu Dragnea rezultatul votului, care prevestea „victoria istorică” a partidului său. Sunt cetățeni pentru care vestea că, de azi, suntem singuri acasă cu Liviu Dragnea e un motiv de angoasă sau de emigrare. Pentru mulți alții însă, victoria categorică a PSD înseamnă un prilej de liniște și o garanție că modul lor de viață nu se
Singuri acasă cu Liviu Dragnea () [Corola-blog/BlogPost/338956_a_340285]
-
economice: să acoperi nevoi nelimitate, cu resurse limitate. Și, da, știu că nu îi poți mulțumi pe toți în același timp. Idealist nu sunt. Deși, uneori, înclin să mă comport ca atare. Trăim de fapt o etapă foarte cantitativă. Și vestea mai puțin bună este că această etapă nu e musai specificul pieței românești, e un fenomen global. E o poveste mai lungă în care ar trebui să ne uităm la mai multe. Ce cred? Noi, românii, nu știm încă să
„Customer experience” în România: Am cerut pește la un restaurant pescăresc, chelnerul mi-a propus rață pe varză, iar sub varză ce credeți că am găsit? () [Corola-blog/BlogPost/338467_a_339796]
-
care anunța ritos, mai deunăzi, că un război ar putea fi iminent dacă Marea Britanie părăsește UE, securitatea fiindu-i pusă serios în pericol, până la membri ai cabinetului său mai puțin inspirați sau reprezentanți ai unor bănci și companii multinaționale, care vestesc o adevărată apocalipsă economică în cazul Brexit, cu toții s-au adresat unui electorat facil și fără prea mult discernământ. Argumente pro și contra Brexit Dincolo de acest nivel superficial, demagogic, a existat însă și o dezbatere profundă și serioasă, cu argumente
The Remainians și vampirii din România. Brexit, între demagogie, parodie şi dezbatere serioasă () [Corola-blog/BlogPost/338511_a_339840]
-
primit în schimb lecturi cu brațul. Îmi amintesc cu mare gratitudine de singurul profesor de lb. română, să-l odihnească Dzeu în raiul cuvintelor, la sfârșitul orelor căruia tresăream că treziți din somn de sunetul clopoțelului. Iubeam acel sunet ce vestea o temporară și dealtfel iluzorie libertate. Cu o excepție. Oră de română. Nu am făcut nici o brânză la olimpiadele școlare însă am păstrat nealterata prin ani dorința de a citi. Până astăzi intrăm în librarii eu și foștii mei colegi
Comunitatea Republica și-a votat comentatorii: top 5 comentarii venite de la dumneavoastră () [Corola-blog/BlogPost/338546_a_339875]
-
a zis badea Traian La mulți ani cu sănătate, Să vă dea Domnul de toate. Refren: Mulți ani să trăiți Mulți ani fericiți! Bis 2. Nu venim cu vreun gând rău Ci venim cu Dumnezeu Noul an să vi-l vestim, Azi, când cel vechi îl sfârșim. Zile bune să vă dea Dumnezeu cu mila Sa. R. 3. Noul an care-a venit Nu știm dacă-i fericit, Dar prin anii ce-au trecut Tot mai bătrâni v-ați făcut Mâine
Plugușorul Părintelui Toma Chiricuță () [Corola-blog/BlogPost/339920_a_341249]
-
de astăzi, atunci încă nu cunoaștem ce înseamnă adevărata bucurie de Crăciun. Evanghelia ne spune că în acea noapte sfîntă, în țara îndepărtată și caldă în care s-a petrecut aievea Marele Fapt, s-au arătat păstorilor cete de îngeri, vestindu-le cu glas mare: “Astăzi vi s-a născut vouă Mîntuitor, Care este Hristos Domnul”. Dacă ziua aceasta de astăzi nu ne dă, prin credință, această veste și nouă, dacă nu mergem și noi să îngenunchem cu bucurie dinaintea Pruncului
BUCURIA CRĂCIUNULUI () [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
și ura, invidia și fățărnicia; clopotul, indiferent că-i de vacă, de oaie, de capră, de tren (odinioară), de plugușor, de lepros (ferească Dumnezeu!), de intrare la poartă sau în casă, ori clopot de biserică, nu face altceva decât să vestească, să anunțe ceva, să pună lumea în gardă, să se pregătească lumea de sărbătoare, adică de pace și iubire, ori de război sau bejanie (Doamne ferește!), e trist când bate clopotul de plecare, dar, fără astă bătaie, ar fi și mai
Clopotarii ţin aproape Veşnicia () [Corola-blog/BlogPost/339951_a_341280]
-
xix] Varegi - denumirea slavă a vikingilor (normanilor). Războinicii scandinavi au fost cei mai de temut cuceritori și pirați ai Evului Mediu Timpuriu. Timp de trei secole (IX-XI) ei au terorizat întreaga Europă. Primul letopiseț rusesc spune că Novgorudul, care era vestit ca mare centru comercial, i-ar fi chemat pe konungii (cnejii) Sineus, Truvor și Rurik la domnie pentru a pune capăt anarhiei și răzmerițelor dintre uniunile tribale ale slavilor de Răsărit. [xx] Karețki Aurel, Pricop Adrian, op. cit., pp. 9-10. [xxi
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
clipei acesteia, de ce-au ieșit pe străzi orașele României sub chipul acelorași „mulțimi ale mâniei”, care s-au rupt din blocul de echilibru al tuturor neamurilor Europei, deopotrivă în Spania și Italia, la Londra și la Atena, spre a vesti elitelor acestui veac amorțit că nu se mai poate merge așa, că ceva trebuie să se schimbe din rădăcini pentru a salva organismul moral al civilizației europene, că fără de această primenire morală din adâncuri „mâine, puii păsării cu clonț de
Neamul românesc nu doarme! () [Corola-blog/BlogPost/340013_a_341342]
-
mai zbori prin lumi de inimi, Vrei să porți neliniști, clipe, ascultând adânc în glasuri Al timpanului cascade, stropi albaștri te ud lacrimi, Marea-i plină de-al tău plânset, valuri spumegă în marșuri. Porți în suflet soarta lumii, sorbi vestită-n amintiri, Ai iubit, eternă dragă, poate da sau poate-i mit! Fierbi regrete înroșite, a fost tot sau doar priviri? Șoapte-n strune te îndeamnă, vers în cerul adormit. Eu privesc sprânceana vremii, secole de dor eu simt, Ars
LUNA ÎN TOAMNĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340082_a_341411]
-
un temple ou de vivants pilliers Laissent parfoit sortir de confuses paroles... S-a stins viața falnicei Veneții, N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri. Ascensiunea corespondentei subțiază - coborând-o în infinită tristețe - coloana ființei duse a cetății venete, vestită sibilin din înecuri unde pădurile nu-și mai trimit simboluri. Începutul prin cuvinte se încheie prin parfumuri, care cântă dintr-o parte, paradisiacă, răspunde în reducția bizantino-venetă: “Miresei dulci i-ar da suflarea vieții”; nu-s și n-au fost
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
naștere prilej de a ne reaminti despre marea lui operă de cultură pentru poporul român. Din rădăcini transilvane, a venit pe sol muntenesc ( părinții lui s-au statornicit la Craiova), cu studii secundare la Brașov, apoi la Viena, cu profesori vestiți în filozofie si logică. Vine în țară și, nemulțumit de ,,neadevărurile” epocii lui, popularizează cultura timpului prin orice mijloace .Politician conservator, este un regalist convins, membru al Academiei, deputat, ministru al culturii, al justiției, prim-ministru, profesor universitar, filozof, logician
Ion Ionescu-Bucovu: LECŢIA LUI MAIORESCU () [Corola-blog/BlogPost/339427_a_340756]
-
nervoasă pe toate necazurile care l-au apăsat. Ea a căpătat în roman întorsăturile cele mai imprevizibile pe portativul stilului scriptic. Ea a apărut ca mijloc de defulare sau numai decorativ. Toate personajele din roman înjură. Cocoșilă în privința înjurăturilor era vestit, îl înjura și pe tat-so, și pe popoa, și pe primar, și pe preceptor, pe toți de la lingură, de la șervetul cu care se stergea, la lampă, la feștilă, lumânare, târlă, copii, bunici și străbunici. “Pe Dumnezei Cocoșilă îl cobora jos
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
trăirii provocată de întâlnirea în cuvânt cu un „Prieten”, ce i-a fost model: ,,Lacrimi de busuioc înflorit, de vară în pârg și chiciură noaptea! Chihlimbar și tămâie rănită. Pe sub porțile Raiului, îți trimit crizanteme. Lăcrimează împăturită, scrisoarea ta. Te vestesc cu alaiul întreg al vorbirii mele: a sosit, a sosit Pessoa, a sosit, în sfârșit, Primăvara”, ci și de la percepția cititorului citind-o, dincolo de plăcerea lecturii: Cu lacrimile ploii vestească-mă lăcusta, c-am urgisit psaltirea și ființa, iar din
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
porțile Raiului, îți trimit crizanteme. Lăcrimează împăturită, scrisoarea ta. Te vestesc cu alaiul întreg al vorbirii mele: a sosit, a sosit Pessoa, a sosit, în sfârșit, Primăvara”, ci și de la percepția cititorului citind-o, dincolo de plăcerea lecturii: Cu lacrimile ploii vestească-mă lăcusta, c-am urgisit psaltirea și ființa, iar din adâncul slovei adormite n-a mai rămas durută, imberba mătrăgună, ucisă, nici căința...” (N.B. Da, ai dreptate, Prietene: „A simți înseamnă a nu fi atent!”). Acest florilegiu grupeză, în spațiul
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
Eu venisem ca să-i arăt catedrala unui italian. - Lasă nimicurile, spuse preotul. Ce ți-i în mână? O carte de rugăciuni? - Nu, răspunse K., e un album cu monumentele de artă ale orașului. - Aruncă-l, îi spuse preotul. În timp ce-i vestise inculpatului vina, preotul stătea în amvon. Sacerdoțiul nu-i permitea să se apropie în acest timp de acuzat, chiar dacă, pare să-l fi înțeles ca om, devreme ce la urmă coboară și-i întinde mâna. Prin cartea de rugăciuni și
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
poezia, pentru că ești gata să spui că ai scris-o chiar dacă vei plăti cu viața! Îți mulțumesc pentru darul pe care l-ai făcut lumii întregi , și mie! Iar tu, Negrule, care ești un lăutar atât de mare, și de vestit, pe cât de frumos cânți, pe cât de mare îți este darul, pe atâta îți este și sufletul de hrăpăreț și de lacom! Negru tremura de frică să nu îi taie Împăratul capul. - Lăsați-l să meargă în pace! A spus Împăratul
Editorial. POVESTEA UNEI POEZII FURATE. () [Corola-blog/BlogPost/339565_a_340894]
-
iar guvernul nostru neagă orice urmă de corupție. Mulți dintre noi am dori să părăsim țara, dar nu ne este deloc ușor. Curios din fire, am întrebat care e reputația lor ca țară, cu toate problemele descrise mai sus. - Suntem vestiți pentru corupția la toate nivelurile, pentru politicienii noștri care se bat cu pumnii și picioarele în Parlament și pentru miresele de export! Avem femei frumoase. Sunt primele care iau drumul țărilor occidentale sau ajung în America. Sunt femei care vor
Am fost într-o țară europeană mai coruptă chiar decât România () [Corola-blog/BlogPost/339109_a_340438]
-
activ pentru promovarea frumosului în conștiința semenilor săi. Poemele debutează cu o confesiune plină de candoare. Dintre toate spiritele visătoare și călătoare ale copilăriei, unul a rămas lipit de stele și a plecat în univers. El s-a dus să vestească lumii despre iarba verde de acasă, despre pământul negru încărcat de rod, despre fluturii de prin livadă și despre stelele căzătoare ale nopților de vis. Este spiritul veșnic viu care arde pentru vatra plină de amintiri a copilăriei permanente ce
GEORGE ROCA – UN POET DE ALEASĂ SIMŢIRE de ION CATRINA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/340896_a_342225]
-
Publicat în: Ediția nr. 1541 din 21 martie 2015 Toate Articolele Autorului Se risipesc trecuturile-n aer, Mânate către cer de gospodari. Miroase fumul desfăcut din caier A curățenie arsă-n ruguri mari. Și-l poartă vântul înspre zări, departe, Vestind poruncă noul început. Aduc obol frunzișurile moarte La patul primăverii renăscut. Rămâne numai grebla la odihnă, Făcându-i loc răsadului în straturi. Semănătorul nu-și găsește tihnă, Cât timp nu pleacă rodul spre înalturi. Răgazu-i doar un ceas, cât vin
SE RISIPESC TRECUTURILE-N AER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340954_a_342283]
-
promisiunea pe care I-am făcut-o când eram mic în România, că dacă voi ajunge în America și voi fi operat, Îl voi sluji pe El. Chemarea Lui a fost să las totul și să îl slujesc pe El, vestind Evanghelia. Bineînțeles că pentru mine acest lucru a fost un șoc, nu mă simțeam capabil. După ce am ajuns acasă, Domnul a continuat să îmi vorbească prin Cuvânt. În urmă acceptării chemării, am fost inundat de pacea Lui, având siguranță că
JOHN TODOR, SINGURUL ROMÂN STABILIT IN QUARTZSITE, STATUL ARIZONA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340852_a_342181]