1,550 matches
-
trebuia să plece la oaste și cine știe când va mai avea prilejul să se veselească. El însuși gândea la fel, deși se lăuda că vrea să se întoarcă cel puțin căprar, ca și Petrică a lui Petre, care are să vie acasă tocmai când el se duce. În sinea lui însă avea groază de necunoscutul vieții de soldat. A stat de vorbă cu mulți și i-a descusut; toți se mândreau cu milităria lor și spuneau că tare-i frumoasă, dar
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Miron Iuga. Deșteptarea primăverii parcă-l întinerise. ― Ce-i, Bumbule, cu oamenii ăștia, ce poftesc? Marin Stan începu rugămintea, alții o continuară până ce Iuga se dumeri: ― A, vasăzică I-au arestat?... Foarte bine au făcut... Acuma cred că o să vă vie și vouă mintea cea bună a rumînului! Câțiva strigară obraznic să-l ierte. Miron se înfurie: ― La mine nu se prind treburile astea! Mă mir că încă nu mă cunoașteți, că doar împreună trăim! Eu v-am socotit oameni de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
am auzit eu cu urechile mele!... Caporal, ia să-i numeri câte i se cuvine! În vreme ce soldații îl băteau, Anton urla cu mare bucurie, parcă nici n-ar fi simțit loviturile: ― Dați, dați, fraților!... Că judecata cea mare tot are să vie și glasul lui Dumnezeu... Loviți, loviți!... Că d-aia m-am sculat de jos și d-aia... Maiorul Tănăsescu, plictisit că bătaia n-avea nici un efect, porunci caporalului: ― Ia dați-i drumul să se ducă dracului de nebun! Apoi, întorcîndu-se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
puțin Gogu cu Eugenia ar trebui să vie la înmormîntarea Nadinei și că deci trebuie să-i aștepte. Azi însă, după ce a văzut coșciugul în carul urmat de preotul din Lespezi, i-a venit în minte că Gogu n-are să vie acum la țară nici chiar pentru înmormîntarea surorii sale și că, de altfel, nici nu e timpul pentru o înmormîntare pompoasă când satele se zvârcolesc în dezmeticirea din nebunia furioasă și când ruinele încă fumegă ca și sufletele oamenilor. Atunci
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
În acest din urmă caz era nevoie însă de multă pricepere, deoarece apele de munte sunt foarte repezi și accidentele greu de evitat. Așa, de pildă, la 16 noiembrie 1786, domnitorul Alexandru Mavrocordat a anunțat pe ispravnicul de Roman că, ,,viind apa Trotușului foarte mare”, plutele au fost aruncate pe mal. Pe Trotuș, Bistrița și Moldova, râuri de munte, repezi, înțesate cu bancuri de nisip și stânci, plutăritul se făcea individual, adică se mergea plută cu plută și de abia pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
această privință, ca fiind singurii oameni de „încredere”. Guvernele antiunioniste au folosit telegrafia pentru scopurile lor politice. C. Bălănescu observă „că prințul Vogoride, la mașinațiunile sale strategice pentru întâile alegeri, și-au făcut din biroul telegrafic un al doilea cabinet, viind în tot momentul a da ordine verbale (ca să nu mai existe vreun act prin care ar putea să cadă în răspundere), cătră toți administratorii”. S-a ordonat ca circulația telegramelor cu „entenții tulburătoare liniștii publice, precum și în contra guvernului i atentații
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tiin?? general? a socialului. �n Despre diviziunea muncii sociale, Regulile metodei sociologice, Sinuciderea, Formele elementare ale vie?îi religioase, Durkheim a propus un demers sistematic de cunoa?tere a faptelor sociale c?ruia �i va r?m�ne credincios toat? via?a ?i care va avea efect ?i dup? dispari?ia să. Solidaritatea social? s-a transformat, trec�nd de la forma mecanic? la o form? organic? ?i contractual?, prin intermediul diviziunii muncii sociale care �ncurajeaz? afirmarea identit??îi individuale. Durkheim a dat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
că lucruri�. Profesorii universit??îi au manifestat ?i ei dispre? pentru sociologia care pretindea s? se emancipeze fă?? de disciplinele �clasice�. A fi sociolog �n 1950 nu era de invidiat, �?i aminte?te A. Touraine. Din punct de vedere material via?a tinerilor cercet?tori nu era u?oar?, cariera era lent?, salariile mici. Mică lume a sociologilor era la marginea universit??îi. A fi sociolog era mai pu?în decent dec�ț a fi istoric, filosof sau latinist. Sociologii erau
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ie �ntre 1780 ?i 1860. 1. Sociologia, mo?tenitoarea Revolu?iei Ce se �n?elege prin (revolu?ie(? Termenul este mai vechi dec�ț pare. �n filosofia clasic?, el desemneaz?, �nainte de toate, natura ciclic? a schimb?rilor care afecteaz? via?a cet??îi, �n felul mi? c?rîi astrelor sau a succesiunii anotimpurilor. Acest sens este utilizat �n secolul al XVIII-lea, c�nd se impune ideea c? revolu?ia poate fi liniar? ?i poate ajunge la consecin?e noi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de vedere, societatea nu poate face obiectul unei analize pur ra?ionale, deoarece, �n cadrul unei societ??i reale, coeren?a institu?iilor ?i a practicilor este �ntotdeauna unic?. Pe scurt, nu exist? legi generale c?rora s? se conformeze via?a social?. Folosind argumente de tip �holistic�, cum c? societatea este prima �n raport cu indivizii, Burke arăt? c? o societate nu exist? numai aici ?i acum, ci apropie genera?iile unele de altele ?i realizeaz? un fel de parteneriat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
observa?iile f?cute asupra rezultatelor acelei ac?iuni( (�Scrisori c?tre Biroul Longitudinilor�, �n Operele lui Claude-Henry de Saint-Simon, Antropos, Paris, 1966, tomul 1, p. 81-83(. Astfel se exprim? la �nceputul secolului (1808) contele de Saint-Simon care, dup? o via?? foarte agitat?, a ajuns s? descopere ?tiin?a la patruzeci de ani ?i s? �mbr??i?eze o nou? carier?, �fizico-politic?� de aceast? dat?. De?i vl?star al unei ilustre familii cu r?d?cîni �nc? de pe timpul cruciadelor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
distingem pe cei care comand? pe al?îi �n virtutea importan?ei sau priorit??îi raporturilor �n mod necesar conflictuale cu natura. �ntr-adev?r, Marx �mp?rt??e?te convingerea, cu unii dintre contemporanii s?i (Lamarck, Darwin, Spencer), c? via?a este o lupt? permanent? ?i c? omul trebuie s? smulg? naturii ceea ce �i este necesar pentru �ntre?inerea propriei existen?e. Dar el adaug? c? omul, purtat de elanul s?u � prin munca să, luat? aici �n dublul sens
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a naturii conflictuale a raporturilor lor cu celelalte clase. Cu alte cuvinte, doar ac?iunea concertat? permite unei clase s?-?i impun? supremă?ia. Marx vorbe?te de solidaritate, de asocierea de clas? care s? se exprime �n toate domeniile vie?îi sociale, fiind de la sine �n?eles faptul c? doar prin �lupt?� o clas? poate ajunge s?-i fie recunoscut ceea ce i se cuvine de drept, av�nd �n vedere stadiul de dezvoltare istoric? atins. �Condi?iile economice au transformat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Renovarea �nv???m�ntului superior, pe care o consider? necesar?, este conceput? de c?tre Boutmy prin constituirea unei �facult??i� libere de �nv???m�nt superior care s? se centreze pe �?tiin?ele politice�, pe ?tiin?ele care trateaz? via?a contemporan?, domeniu pe care facult??ile tradi?ionale l-au l?sat practic �n paragin?. El este ajutat �n �ntreprinderea să de c?tre oameni cu autoritate intelectual? recunoscut?, precum Guizot ?i Taine, ca ?i de c?tre mul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a faptului social, iar �n cur�nd, asupra locului contingentului sau individualului �n cadrul explică?iei sociologice. �n tradi?ia inaugurat? de c?tre Hobbes ?i transformat? de c?tre Rousseau, psihologismul este curentul de g�ndire care presupune c? via?a social? exprim? voin?a indivizilor, c? ea este fructul unui acord la care au ajuns indivizii. Pentru a �nl?tură inconvenientele ce rezult? din singur?tatea lor, oamenii s-au asociat, au creat �societatea�. Legile pe care aceasta le
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
universit??i pentru a-?i consacră o parte a timpului expertizei sociale, iar o altă form?rîi asisten?ilor sociali. Nu poate fi vorba aici de o sociologie critic?, except�ndu-l pe Veblen (1899) care va r?m�ne toat? via?a contra curentului mediilor intelectuale. �n afar? de Yale � unde preda Sumner ?i care urmeaz? mai mult modelul european � celelalte departamente de sociologie, care s-au �nmul?it �n toat? ?ara, ?i-au asumat sarcina identific?rîi nevoilor sociale ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lucru, Morin scria deja despre subiecte diverse, �ntotdeauna cu mare talent. Fiind mai ț�n?r ?i mai ne�ndem�natic, eu f?ceam eforturi s?-mi continui cercet?rile ?i s? m? orientez teoretic. Din punct de vedere material via?a tinerilor cercet?tori nu era u?oar?. Carieră era lent? iar salariile mici. Pu?în c�te pu?în sindicatele au reu?it s? ob?în? ceva amelior?ri. �n aceast? perioad? am locuit aproape de podul Billancourt, �ntr-un cartier
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
un nebun căzut în mintea copiilor ce-și dorește cel mai mult să mă vadă târându-mă la picioarele lui? N-o să mă întorc la Altomonte și nici în Calabria, lumea e mare și căile sunt nesfârșite. Non est haec via redeundi ad patriam"29 Prima etapă a fost Roma. A stabilit cu grijă cu cine să aibă de-a face și pe cine să viziteze, alfel Sfânta Inchiziție l-ar fi stors în ghearele ei, sfărmându-l. Și-a ales
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
1971. Hamman, Adalbert-Gautier, Dictionnaire des Pères de l'Église, Paris, DDB, 1977. Jourjon, Maurice, Les Sacrements de la liberté chrétienne selon l'Église ancienne, Paris, Cerf, 1981. Labriolle, Pierre de, La Réaction païenne, étude sur la polémique antichrétienne du Ier au VIe siècle, Paris, Cerf, 2006. Lacan, Jacques, Écrits I, Paris, Seuil, 1966. Lauxerois, Jean, La beauté des mortels. Essai sur le monde grec à l'usage des hommes d'aujourd'hui, Paris, Desclée de Brouwer, 2011. Lemaire, André, Les Ministères dans
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Homme, 1981. Strohl, Henri, Études sur Oberlin, Paris, F. Alcan, 1926. Strohl, Henri, De Marguerite de Navarre à Louise Scheppler: quelques étapes de l'évolution de la piété protestante en France, Strasbourg, Librairie évangélique, 1926. Strohl, Henri, Luther : esquisse de sa vie et de sa pensée, Neuilly, La Cause, 1933. Strohl, Henri, La pensée de la Réforme, Neuchâtel, Delachaux et Niestlé, 1951. Strohl, Henri, Luther jusqu'en 1520. L'évolution religieuse de Luther jusqu'en 1515. L'épanouissement de la pensée religieuse de Luther
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în care se fac frecvent auzite diferite cereri de dreptate. Cea de-a patra secțiune revine la întrebarea dacă Școala Engleză rămâne fidelă ideii că numai progresul limitat este posibil în relațiile internaționale, și dacă pretenția ei de a fi "via media" între realism și revoluționarism este convingătoare în lumina dezbaterilor curente și a evoluțiilor din domeniu. De la putere la ordine: societatea internațională Am văzut că Școala Engleză este în principal preocupată de explicarea gradului surprinzător de înalt de ordine care
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
iar unii au argumentat pentru crearea unei ordini mondiale mai juste. Membrii Școlii Engleze nu erau convinși de argumentele revoluționariste și utopice care susțineau că statele își pot rezolva diferendele majore cu privire la moralitate și dreptate. Ideea că Școala Engleză este via media între realism și revoluționarism se bazează pe astfel de considerente. Școala Engleză susține că societatea internațională este o realizare precară, dar ea este în același timp singurul context în care pot avea loc evoluții mai radicale. Progresul în direcția
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
căit - fostul mort, care a fost chemat la viață - urmează acum să moară la cele lumești. «Sub aceste două determinări, și nu sub vreo alta, trebuie să fie trăită viața creștină.» Iată, Întreagă, dialectica lui mors et vita; Întâi te viază, apoi te omoară: ca să fii cu adevărat viu. A, dacă asta-i viața, viața nu e ușoară, e un fel de moarte”. Cui Îi plac trandafirii Îndură Înțepăturile ghimpilor. (Cel care este dedicat, de exemplu, adevărului, dreptății este gata să
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
se distanțează de autor. Acesta din urmă subminează mimesisul printr-o inadecvare, dacă se poate spune așa, ontologică: moartea unui personaj nu coincide decât cu dispariția sa fizică (Jacques Lomereau, eroul proaspăt decedat În romanul lui Didier van Cauwelaert Une vie interdite anunță “Je suis mort à sept heures du matin”; eroul interpretat de Kevin Spacey din American Beauty Își povestește ulimul an de viață de dincolo de moarte). Putem vorbi de reînnodarea unei tradiții: aceea a literaturii vii, Întrupate În personaje
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cât ne apropiem de lirica anilor 70-74, poetul își pierde din emoție și din muzică, deși mai încearcă, pe alocuri, tehnici stăpânite cândva: "Ești cârpa care spală pe jos / Celălalt ochi nu ți l-au scos/ Astăzi luna n-o să vie/ Ce frumos, la ciori, din pod/ atârnat de bagdadie/ râdea primul idiot!/ Lasă/ grimasă." 7 V. Carianopol trece de la suprarealism la poezia de tradiție. Încă din 1937, întâlnim, în "Cartea pentru domnițe", elemente tradiționaliste ("Printre ai mei", "Răvaș lui Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]