1,800 matches
-
îndată pe cât putu administrația și dispunerea celor 2 000 000 lei din casa Eforiei. De la dânsul, pe fugă, la Crăsnaru și la Lupu Costache. Mă asigurară că nu știau nimic, dar îmi citiră manifestul Kaiserului pentru pace în numele armatelor sale victorioase! și îmi anunțară căderea Triestului. După dejun, Lupu Costache sosi la noi. Era și Lia. Îmi propuse să merg cu dânsul la Vopicka, ministrul Americii, ca să telegrafiez lui Ionel, cerându-i eliberarea internaților din Huși și Dorohoi, ca să nu fim
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
biruitori, că țara ni se va mări și alte popoare vor fi eliberate, printre primele Polonia. „Și eu doresc ca Germania să fie învinsă, îmi răspunse. Polonezii sunt prea nenorociți în Germania. Ar fi și mai persecutați de ar fi victorioasă. Limba lor nu o mai pot vorbi, nici rugăciunea, care la școală se făcea în poloneză, nu se mai îngăduie. Copiii au refuzat să o spună pe nemțește, părinții au fost amendați cu 300 de mărci. N-au putut să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în privința așternutului rechiziționat pentru dânsul. A protestat că nici de o pernă măcar n a beneficiat.]( Ediția a II-a, 1997, pp. 110- 111. ) Chiar ziarele din Berlin vorbeau de rezistența dârză din Moldova. De unde sperau „Ein Siegesmarsch“(Un marș victorios (germ.). ), nu puteau înainta căci „românii se bat tot atât de bine ca francezii, dar sunt barbari“, pentru că în luptele corp la corp au mușcat nasul vrăjmașului, strigând: „Na, Moldova!“ Săracii băieți se gândeau, pesemne, că aveau în fața lor pe acei care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
212.) Marghiloman a insistat ca, în locul fiului împăratului, să pună pe tron pe unul din principii români. Nereușind, combătea plebiscitul. Altă uneltire criminală plecă de la Mitropolie chiar, Chemarea mitropolitului 153, care trebuia să fie aruncată din aeroplane când trupele germane victorioase aveau să intre în Moldova. Această monstruozitate ni se părea atât de inadmisibilă, încât nu ne venea s-o credem. Bănuiam invențiunea vrăjmașului ca să ademenească populația moldoveană. Părintele Moșoaia, care era bine cu toți prelații, confirmă. Chemarea, cum am aflat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
al doilea din război se încheiase cu o mare umilință și durere pentru noi, care nu aveam nici o vină, după o luptă glorioasă, o sforțare strașnică materială și morală pentru a reface din armata înfrântă din noiembrie 1916 pe cea victorioasă de la Mărășești și Oituz în vara lui 1917. Aliații, la început, și rușii, mai ales, ne duseseră la dezastrul care pusese o țară pe drumuri. Francezii și englezii ne-au ajutat la urmă ca să ne vindecăm o parte din răni
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
zile grele și că îți voiesc binele, cum poți aluneca așa departe? Dai cu piciorul Angliei și Franței, nu vezi că Anglia iese biruitoare? Ce faci în ziua când Germania va fi învinsă?“ „Ce făcea Ionel Brătianu dacă Germania era victorioasă.“ „Ionel Brătianu a spus-o: își trăgea un glonț de s-ar fi nenorocit țara, dar Ionel Brătianu știa că nu se va întâmpla, căci Anglia nu a fost niciodată învinsă. Era un om politic care cântărise situația.“ „Fără mine
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
oamenilor s-o caute și s-o scoată la mal, sunt prea reci apele”. Auzi ceva, ascultă cu luare aminte și deodată fu inundată de o bucurie imensă. De undeva din dreptul satului se auziră învăluitoare glasuri de clopote, plutind victorioase pe deasupra volburii apelor, împrăștiind noaptea, spărgând-o în țăndări. Dealul fără nume A utobuzul mare și hodorogit, înotând în fum negru și gros, cu miros de motorină arsă, îl lăsă, hăt, în valea vineție, străjuită de sălcii găunoase, fără vârstă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
victoria în alegeri a lui Mircea de la Rovine ar fi fost așa de zdrobitoare și turcii au fost făcuți atât de praf, încât nu se vedea spahiu cu spahiu și de aceea, ei nici nu au observat când Mircea cel victorios, a dat-o cotită și s-a retras urgent înspre părțile muntoase, împădurite pe atunci perfect cu foioase și cu brazi, care la viața lor încă nu cunoscuseră drujba udemeristă. Deci analitic vorbind, după câte se vede din punct de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
bunăoară, Cu mașină și cu vilă, E-nsurat a cincea oară, Dar amanta i-e stabilă. Amor tardiv La o sută ani Mitică Și-ar dori numai atât, O femeie frumușică Să-i mai țină de urât. Temere Deși le cred victorioase, Cu dânsele nu mă prea iau, Mă tem de fetele frumoase, Că nu se știe-n cap ce au. Scop în sine Iubind femeia cu temei, Noi toți bărbații demonstrăm, Că-ngenunchem în fața ei, Ca mai apoi s-o dominăm
GRIGORE DR?GAN by GRIGORE DR?GAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83932_a_85257]
-
de durere a bărbatului și mârâi. Acesta rămase perplex. Deveni conștient că puștoaica se va bate cu el, parte în parte, dar nu va renunța niciodată. Glasul Sandei îl făcu să tresară: M-am întors. Sunteți bine? Luana îi răspunse victorioasă: Foarte bine. Mă duc să plătesc. Parcă se făcu liniște dintr-o dată. Inamicul dispăru în mulțime, un coleg al Sandei veni cu mașina și aruncă proaspăta ei achiziție în portbagaj, Ema, trezită din încremenirea momentului, se relaxă la adăpostul banchetei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de gând să vândă. N-avea rost să fie prea lacomă. Singurul lucru extravagant pe care îl făcuse de când cu achiziția internă fusese organizarea nunții. Zâmbi pentru sine la acest gând. Avea să se întoarcă în Irlanda ca o eroină victorioasă, așa cum merita; cât despre nuntă, ținută într-unul din cele mai exclusiviste hoteluri-castel din ținut, avea să fie un eveniment extrem de luxos, neprecupețind nici o cheltuială. Genul de lucru care să atragă atenția oricui urma să participe că Nieve Stapleton câștigase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
cum fusese pe vremea ei. De fapt, ținând cont de restricțiile de siguranță în continuă schimbare, era mai degrabă un coșmar. —O, nu fi nerecunoscătoare, i-o întorcea Minette. Te-ai descurcat bine în viață, și asta contează. Ai ieșit victorioasă din toate încercările. Le-ai arătat tu până la urmă! Și e bine că poți ajunge în aceste locuri cu bilete la clasa întâi gratis. La care Darcey râdea și îi spunea că Global Finance nu ajunsese acolo unde era rezervând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
elvețiană? Pentru că în Elveția se vorbește franceza. —Ce prostie. — O am și în engleză, zise Darcey. Ai putea s-o citești pe aia. —Cum se numește? — Cinci merg pe insula Kirrin. Am citit-o deja, declară Nieve cu o expresie victorioasă. Altceva mai ai? —O mulțime, zâmbi Darcey. Hai la mine acasă. O să-ți arăt. De câte ori își aducea aminte, Darcey se gândea că lunga sa prietenie cu Nieve se rezuma la faptul că locuiseră una lângă alta și că astfel se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de altădată, când o vor citi, alte și alte amintiri frumoase (și, Doamne, cît de multe sunt !) din anii de studenție ! III.2.3. Sportivi și artiști Cu toate că eram o grupă „fruntașă la învățătură” - expresie foarte folosită în perioada „socialismului victorios” -, aveam și activități cu care ne umpleam timpul liber. Astfel, în grupă aveam sportivi și nu la nivel de „un fotbal de după amiază” (cu toate că și așa ceva făceam), ci la un nivel care însemna clasificări la nivel național. În grupa noastră
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
s-a dus maimuța noastră? Când tatăl său vitreg venea să-l caute, Hiyoshi lăsa baltă orice și se furișa printre rândurile de mei. Chikuami se sătura să-l caute și pornea Înapoi. Atunci, Hiyoshi sărea afară, cu un strigăt victorios. Nu Îi păsa că, seara, la Întoarcerea acasă, nu primea de mâncare și era pedepsit. Furat de plăcerea jocului, nu se putea abține. Chiar În acea zi, Chikuami umbla nervos prin mei, cu ochii săgetând Încoace și-ncolo. Unde-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de două ori. De fiecare dată, Nobunaga schimba armele fără Întîrziere de răgaz și continua să tragă. În timp ce susținea cu disperare frontul, În amonte, linia de apărare cedă. Armata de la apus cotropi digul și Înconjură comandamentul lui Nobunaga, cu strigăte victorioase. Am pierdut! Nobunaga aruncă arcul În lături, râzând deja. Se Întoarse, zâmbi printre dinții strânși și privi În față inamicul, care cânta triumfal. Daisuke și maestrul strateg, Hirata Sammi, descălecară și alergară spre Nobunaga. — Stăpânul meu e rănit cumva? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
te vei mărita. Fă bine și vorbește deslușit. Desigur, nu s-a Întâmplat nimic de acest fel. Nene tăcu un moment, dar, În sfârșit vorbi, limpede și cu modestie: — Nu s-a Întâmplat, Tată. — Nimic, așa-i? Cu o privire victorioasă și un oftat de ușurare, Mataemon Își umflă pieptul. — Dar, Tată... — Ce? Aș dori să spun ceva, cât timp e aici și Mama. — Vorbește. Am de făcut o cerere. Dacă Domnul Kinoshita dorește de soție o persoană nevrednică așa ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
desăvârșită, ceea ce putea Însemna că armata lui Nobunaga fusese nimicită complet. Teama că ar fi putut fi Înconjurați de inamici și masacrați În orice moment era cât se poate de firească. Apoi, le auziră. Dinspre Dengakuhazama se Înălțară trei ovații victorioase, destul de puternice pentru a zgudui cerul și pământul. Strigăte În dialectul Owari. — Am Învins! Am Învins! Să mergem! Tokichiro o luă la fugă Înainte. Soldații, care până atunci abia dacă fuseseră conștienți, Își reveniră dintr-o dată complet. Nevrând să rămână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
fi purtat un kimono de vară subțire. În comparație cu Atsuta, la Kiyosu domnea un vacarm nemaipomenit. Toate ușile erau Împodobite cu lampioane, la răscruci ardeau focuri, iar bătrânii, copiii și până și tinerele fete ieșiseră cu emoție pe străzi, privind soldații victorioși și strigându-le bucuria lor. Mulțimi dense se Îmbluzeau pe marginile drumului. Femeile se uitau să vadă dacă soții lor se numărau printre oamenii care se Îndreptau solemn spre poarta castelului. Bătrânii Își strigau pe nume fiii, iar fetele căutau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
fură răspândite proclamații. Mai Întâi, se stabili dispunerea patrulelor de poliție. Schimbul de zi i se dădu În seamă lui Sugaya Kuemon, iar schimbul de noapte, lui Hideyoshi. Unul dintre soldații din armata clanului Oda ieșise să bea, iar soldatul victorios devine cu ușurință arogant. Beat și sătul, aruncă pe jos câteva monede care nu acopereau nici jumătate din prețul consumației, spunând: — Cred că asta ajunge. Proprietarul alergă după el, răcnind, iar când Încercă să-l Înhațe, soldatul Îl lovi, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
căsători fata cu al doilea fiu al lui Inuchiyo, Toshimasa, și se stabili, ușurat, În propria lui provincie. Astfel, regiunea de la miazănoapte de Kitanosho fu pacificată prin inerție, fără a fi necesară aproape nici o luptă. Asigurându-și astfel nordul, armata victorioasă a lui Hideyoshi reveni la Castelul Nagahama cu ocazia Sărbătorii Băieților, În a cincea zi din Luna a Cincea. La Nagahama, Hideyoshi ascultă rapoartele despre situația din Gifu. După Kitanosho, Castelul Gifu era principalul care-și continua atacurile Împotriva lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
viață și pe moarte. Tocmai când unele trupe păreau Învingătoare, se prăbușeau; și tocmai când altele păreau răpuse, răzbeau Înainte. Nimeni nu știa cine câștigase și, o vreme, fu o luptă oarbă. Unii oameni erau doborâți și uciși, În timp ce alții, victorioși, Își strigau numele. Dintre cei răniți, unora li se spunea lași, În timp ce alții erau proslăviți ca eroi. Dacă un observator privea atent, Însă, putea să vadă că fiecare se grăbea spre veșnicie, hotărându-și singur unica soartă. Rușinea era singurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Different Kinds of Air) (volumele 2-6: 1775-77-79-80-86). ¶ Medicul german Franz Mesmer utilizează hipnotismul ca ajutor în tratamentul unor boli. ¶ Moare Oliver Goldsmith. ¶ Se nasc Robert Southey și Caspar David Friedrich. *1775 Izbucnește Revoluția Americană. În Bătălia de la Lexington americanii sînt victorioși. George Washington devine comandant "en chef" al armatei americane. Independența Americii va fi cîștigată în 1783. ¶ Watt brevetează versiunea să a motorului cu abur (în 1765 realizase o prima versiune). În 1776: se instalează primele două motoare realizate de Watt
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sufletului.” 2. “Imediat ce respirația lor se oprește, vor fi conduși în regatele pure paradisiace de către Eroi și Eroine și de Deținătorii de Cunoaștere.” Când sufletul tău va ieși din corp, glorioasele falange ale îngerilor să vină în fața ta. Și oastea victorioasă de judecători demni de respect.” 3. [oficiantul]: “...va trebui să încerci să-ți amintești practicile de devoțiune pe care le obișnuiai în timpul vieții.” “Dacă cel ce moare are o perioadă de luciditate suficientă, cei ce-l înconjoară îi pot citi
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
românilor și al raporturilor politice, diplomatice, culturale, științifice etc. stabilite în timp între cele trei țări. în 1876, deci atunci când în SUA nu exista încă o comunitate românească, cineva scria că „la anul 1776 s-a declarat, după o luptă victorioasă, independența coloniilor, promulgarea constituțiunei și constituirea republicei cu un president ales pentru patru ani, a cărui nume nemuritor este George Washington, părintele acestei republici, om patriotic și luminat”. După aproape cinci decenii și jumătate, N. Iorga considera că “între America
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]