2,229 matches
-
ezitat nicio secundă asupra deciziei corecte, care se referă cu prioritate la securizarea spațiului public, așa cum se cuvine să fie într-o țară civilizată. Mi s-a părut, de asemenea, revelator faptul că a făcut imediat disticția dintre iubirea de viețuitoare - temă creștină generoasă - și pericolul public pe care îl reprezintă astfel de sălbăticiuni, ca un om care trăiește într-o lume unde primăriile au evacuat de mult spațiul public de asemenea pericole tratând zbierătele ipocrite ale falșilor iubitori de animale
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
îmbunătăți în primul rând situația oamenilor, cu respectul datorat unei opinii, dar cu fermitatea unui gospodar care nu ezită să împuște lupul care îi atacă stâna, fără să-și lase agoniseala distrusă doar pentru a face pe plac "iubitorilor de viețuitoare" care îl mustră de peste gard. Bineînțeles că știu că situația e un pic mai nuanțată și că, în sine, bieții câini nu au nicio vină, dar, îndraznesc să spun, mi se pare ipocrit și blamabil să fii mai interesat de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
viitor, a doua zi după ce au devenit majori, mi se pare mai mult decât elocvent. Desigur că eliminarea câinilor vagabonzi e o decizie dificilă omenește vorbind, dar așa, iresponsabil budist, ne trezim și că șobolanii aducători de ciumă sunt niște viețuitoare drăguțe când le vezi la televizor, la desene animate, și ar merita să fie cruțați spre eterna veselie a câte unei vedete fanate, care nu are cu ce să-și mai umple timpul și care, altfel, nu e deranjată, în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
influența ei pozitivă, un luptător și un demiurg. Asemenea poeme dau măsura talentului poetic arghezian („Mireasa”, „Căsnicie”, „Mirele”). Urmărind universului mărunt, observăm că Tudor Arghezi continuă tradiția lui Emil GÎrleanu și a lui George Topîrceanu, În descrierea universului mărunt, al viețuitoarelor fără cuvânt. Nicăieri ca până la el lumea acestor viețuitoare, de la gâzele minuscule, la feluritele păsări (cocoși, rândunele, vrăbii, lăstuni, etc.) și patrupedelor casnice (vaci, măgari, iezi, purcei, căței, pisici, etc.) n-a căpătat un contur mai unitar și mai complex
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bagajul de cunoștințe. La lecția “Fluturașul” se pot prezenta imagini, filme documentare, insectare cu exponate reprezentative. Anterior lecției propriu-zise se poate vizita Muzeul de Științe Naturale, unde elevii pot admira și observa nu doar fluturi, ci o varietate largă de viețuitoare prezentate în mediul lor natural de viață. Acest lucru constituie o pregătire reală pentru lecțiile în care copiii vor avea de realizat ecosisteme utilizând figurine origami în combinație cu alte materiale ajutătoare. Există figurine origami ce au ca punct de
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
lucru. Astupase până și soba cu cărți, se supusese unui regim sever de austeritate, a trăit până la sfârșitul zilelor fără de foc, indiferent de asprimea iernilor. Lăsa încăperea în dezordine, ducea o viață de pustnic, rămas în tovărășia plantelor și a viețuitoarelor de cameră - un șoricel, un păianjen, o broască țestoasă etc. - pe care le ocrotea cu mare grijă, parcă cu afecțiune. Alexandru Oproescu care l-a cunoscut în intimitate (V. Voiculescu în intimitate, ipostaze inedite, în vol. Articole, comunicări, documente V.
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
vorbitori. Vocabularul fundamental (fondul principal lexical) reprezintă partea stabilă a lexicului (aproximativ 1500 de cuvinte 49), cuprinzând unitățile lexicale absolut necesare realizării comunicării dintre vorbitorii unei limbi: substantive care denumesc grade de rudenie, părți ale corpului, obiecte casnice, alimente, băuturi, viețuitoare, zilele săptămânii, lunile anului, anotimpurile, corpuri cerești: mamă, tată, frate, masă, cap, ochi, pâine, apă, câine, vineri, octombrie, primăvară, soare, lună etc.; adjective propriu-zise care trimit către stări sufletești, însușiri umane, însușiri ale obiectelor (dimensiune, culoare, formă etc.): vesel, trist
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
citit cartea." (distincție reperabilă în Dimitriu, 1999; Dimitriu, 2002 etc.). III.2.8. Interjecția se definește 118, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte care exprimă sentimente/ stări emoționale 119, acte de voință, imită sunete produse de viețuitoare, zgomote din natură sau exteriorizează senzații; morfologic, nu prezintă categorii gramaticale, forma interjecțiilor fiind, în principiu, invariabilă; funcțional, interjecțiile nu au o funcție sintactică-tip la nivelul propoziției, putându-se constitui și în unități sintactice de sine stătătoare (substitute de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vs. interjecții perifrastice/ locuțiuni interjecționale (Doamne ferește!; ei, asta-i!); * informația transmisă/ redată: interjecții propriu-zise (care transmit sentimente/ acte de voință: o, of, wow, hai etc.) vs. interjecții onomatopee (care imită zgomote din natură trosc, vâj, pic-pic etc., sunete produse de viețuitoare cip-cirip, miau, mor-mor etc. sau exteriorizează senzații hapciu etc.); * origine/ proveniență: interjecții primare (moștenite: of, au, hai etc. sau împrumutate: wow, halt, bis, olala etc.) vs. interjecții formate pe teritoriul limbii române prin derivare (aolică), compunere (ham-ham, pic-pic etc.), respectiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de unde puteam să admir bolta înstelată și să aud talanga turmelor de oi. Mergeam toată noaptea în pasul cailor, pe când acum o pană ar strica tot farmecul călătoriei. Și totuși pornim la drum. Somnul stepei e tulburat de foșnetul viețuitoarelor, care roiesc aici. În special mulți iepuri, care, atrași de lumina farurilor, se lovesc de aripile mașinii. La un moment dat, câțiva pui înlemnesc, nu mai știu încotro să se ducă. Opresc mașina, sting farurile și le dau posibilitatea să
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
educația pentru timpul liber, educația pentru democrație etc.) a presupus și îmbunătățirea practicilor educative prin introducerea unor noi modalități de realizare a obiectivelor propuse. Activitățile de cunoaștere a mediului înconjurător ajută copiii să cunoască și să respecte ființa umană și viețuitoarele, să-și însușească normele morale ale colectivității aparținătoare, săși iubească localitatea natală și țara, să iubească și să prețuiască natura. Plimbările organizate au constituit un real prilej de a urmări cunoașterea unor aspecte din viața socială, dar și modul de
Coronița prieteniei by Ed. Chirilă Maria, Grup Şcolar Stolniceni-Prăjescu, jud. Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93015]
-
zonele aride de pe planeta noastră, unde nu se dezvoltă plantele din lipsa apei; tot acesta a fost punctul de plecare pentru diverse discuții referitoare la acțiunea secetei asupra pădurii și consecințele acesteia nu numai asupra ei, ci mai ales asupra viețuitoarelor; - „ Să ne confecționăm jucării din materiale din natură” a fost o temă care i-a captat multă vreme pe copii, lucrând dimineți la rând cu migală și multă plăcere pentru a realiza jucării cu care să decorăm „colțul căsuței”; - „Ce
Coronița prieteniei by Inst. Ari Mariana-Ana, Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, Lupeni, Hunedoara () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93018]
-
ajutorul unui pădurar de la Ocolul Silvic din localitate, care le-a povestit copiilor despre rolul acțiunilor de împădurire care au loc anual în pădurile noastre, despre rolul pădurii ca “plămân verde” al planetei noastre, despre relațiile strânse între pădure și viețuitoarele pădurii. Copiii au aflat cum îngrijesc pădurarii copacii bolnavi, cum au grijă să asigure hrană pentru animale când este cazul. În cadrul aceleiași acțiuni li s-a povestit copiilor despre neglijența oamenilor în folosirea focului în pădure, în diferite scopuri și
Coronița prieteniei by Inst. Ari Mariana-Ana, Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, Lupeni, Hunedoara () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93018]
-
elevi a conștiinței ecologice și, implicit, a unui comportament adecvat. Copilul manifestă o curiozitate senzorială în plină dezvoltare și, dacă știm să-i prelungim această curiozitate, ea devine suportul setei de cunoaștere. Natura are nevoie de prieteni. Nu mila de viețuitoare, ci respectul este necesar unei adevărate prietenii cu natura. De aceea este nevoie de o pactizare cu întreaga natură, apoi este necesară integrarea armonioasă a noastră, a oamenilor in natură, fără a provoca daune care, de mute ori, sunt ireversibile
Coronița prieteniei by Inv. Constantinescu Adriana, Şcoala Sireţel, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93019]
-
mediul școlar, familial, anotimpuri, făcându-se apoi trecerea la corpuri cu viață și fără viață permite elevilor o înțelegere deplină. Elevii trebuie orientați în permanență spre căutarea relațiilor esențiale între fenomene. Ei ajung să înțeleagă treptat interdependența ce există între viețuitoare și factorii de mediu, influența acestora asupra vieții și dezvoltării plantelor, animalelor și omului. În vederea dezvoltării gândirii ecologice a elevilor, chiar la vârsta micii școlarități, se pot adresa întrebări problemă, cum ar fi : ,, Ce credeți că s-ar putea întâmpla
Coronița prieteniei by Inv. Constantinescu Adriana, Şcoala Sireţel, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93019]
-
oraș poluat?’’; Ce aspect au arborii de pe marginea străzilor circulate intens?’’ etc. Concluzia posibilă din acest dialog subliniază următorul aspect : ”substanțele dăunătoare rezultate din unele activități umane (industrie, agricultură, transporturi etc) pot duce la distrugerea mediilor de viață și a viețuitoarelor din acestea’’. Poate fi abordată și tema : ,,Viața pe Pământ depinde de noi’’ în care elevilor li se pot adresa întrebări de genul : ,,Cum vedeți voi rezolvată problema protecției mediului?’’; Cum puteți contribui și voi la protecția mediului?’’ Concluzia temei
Coronița prieteniei by Inv. Constantinescu Adriana, Şcoala Sireţel, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93019]
-
spună păsul. Pământul povestește copiilor că oamenii se poartă urât cu el și îl neglijează. Uzinele îi poluează aerul cu fumul lor înecăcios, substanțele toxice îi otrăvesc apele, deșeurile de tot felul îl sufocă. Pădurile tăiate cu nesocotință, florile strivite, viețuitoarele lovite fără milă plâng necontenit și cer, cu glas stins, îndurare. Iar el, Bătrânul Pământ, nu mai poate suporta plânsul lor și atunci, îi imploră pe oameni să îi curme suferința. Cu candoare, copiii îi cer iertare Terrei în numele tuturor
Coronița prieteniei by Inv. Constantinescu Adriana, Şcoala Sireţel, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93019]
-
rup crengile sau le crestează cu cuțitul trunchiurile; *Vor apăra florile de cei ce vor să le rupă sau să le strivească; Vor păstra puritatea apelor; Vor sădi pomi și flori ca lumea să fie o grădină înmiresmată; Vor proteja viețuitoarele de cei ce vor să le facă rău; Vor ocroti plantele rare, bijuteriile Pământului nostru drag,etc. Bătrânul Pământ le mulțumește pentru intențiile lor nobile și le promite că va avea grijă să le ofere mereu prilejuri de bucurie.>> La
Coronița prieteniei by Inv. Constantinescu Adriana, Şcoala Sireţel, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93019]
-
achizițiilor științifice și a evoluției istori ce a societății omenești. Pentru cititor va fi reconfortant să constate că intuiția paulesciană a acelui „maestru desăvârșit” de pildă, despre care vorbea cu atâta admirație savantul, se regăsește în codul genetic al ființei viețuitoare, entitate care prin structura sa se dovedește a fi extrem de limitativă și în egală măsură deosebit de activă în conservarea creației pe care Paulescu o susținea și argumenta atât de convingător în scrierile sale. Nu mai puțin reconfortante sunt și noile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
încercarea de a explica cauza acestei finalități, ceea ce presupune existența unei forțe exterioare și superioare intelingenței umane, misterioase și de nepătruns către care conduce orice aprofundare existențială. Termenul de finalitate își are sorgintea în numeroasele fapte de observație din lumea viețuitoarelor, care arată invariabil că structura și funcția unei ființe este perfect adaptată scopului de a se prezerva ca individ și perpetua ca specie. Și într- adevăr nu există specie din cele 5 regnuri: bacterii, protiști, fungi, plante și animale a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
doilea rând utilizarea unui termen de comparație din domeniul a ceea ce se cunoaște pentru ca prin analogie să se emită o ipoteză valabilă privind cauza; iar în al treilea rând verificarea experimentală a acestei ipoteze. Faptele de observație arată că lumea viețuitoarelor, indiferent la ce nivel de dezvoltare s-ar afla ca specie, are două caractere fundamentale comune și anume: structură particulară denumită de Paulescu morfologie vitală și fiziologie particulară denumită fenomenologie vitală. În cadrul fiecăruia din aceste caractere esențiale se pot distinge
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ca specie, are două caractere fundamentale comune și anume: structură particulară denumită de Paulescu morfologie vitală și fiziologie particulară denumită fenomenologie vitală. În cadrul fiecăruia din aceste caractere esențiale se pot distinge așa zisele caractere distinctive care se întâlnesc în lumea viețuitoarelor și nu se observă decât în lumea viețuitoarelor. I. MORFOLOGIA VITALĂ 1. Pentru morfologia vitală observația arată că orice ființă dispune de un corp, în alcătuirea căruia intră elementele chimice ale mediului în care trăiește, comune deci cu elementele constitutive
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
anume: structură particulară denumită de Paulescu morfologie vitală și fiziologie particulară denumită fenomenologie vitală. În cadrul fiecăruia din aceste caractere esențiale se pot distinge așa zisele caractere distinctive care se întâlnesc în lumea viețuitoarelor și nu se observă decât în lumea viețuitoarelor. I. MORFOLOGIA VITALĂ 1. Pentru morfologia vitală observația arată că orice ființă dispune de un corp, în alcătuirea căruia intră elementele chimice ale mediului în care trăiește, comune deci cu elementele constitutive ale materiei brute, cu precădere însă pentru C
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
iar modificările acesteia sunt rezultanta variațiilor intensității energiei, materia vie depășește cu mult cadrul simplelor mutații de materie și energie, având capacitatea distinctivă de a se autostructura și perpetua. 2. Al doilea element morfologic distinctiv este forma, reprezentată în lumea viețuitoarelor de celulă. De la prokariote la eukariote, de la unicelulare la pluricelulare, de la bacterii la om, celula reprezintă unitatea morfofuncținală în afara căreia nu poate fi concepută viața. De la ființele cele mai simple (organisme unicelulare) în care celula este omnipotentă, până la celula înalt
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mediul necesar reproducerii, își reduc treptat capacitatea de multiplicare, atenuându-și treptat nutriția și funcția până la moartea individului. Moartea ființei poate fi astfel definită ca o încetare a evoluției, adică o degradare treptată a caracterelor esențiale și distinctive ale ființei viețuitoare (bioplasma, celula, organizarea celulară, fenomenele vitale), degradare care în final va însemna trecerea ființei viețuitoare în domeniul materiei brute, cu cele trei dimensiuni ale sale: masă, volum și energie. Privind individul sub aspectul evoluției și morfologiei sale în cadrul speciei din
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]