1,529 matches
-
exemplificată de Emil Iordache pe studiul lui Ov. S. Crohmălniceanu, Humorul lui Topîrceanu, publicat în 1953. Criticul "științific" utilizează un limbaj critic nediferențiat de limbajul ideologic. Un alt comandament al literaturii orizontale era opera colectivă. Scriitorul, la sugestiile cititorilor, ale vigilenților ideologi, trecea la modificările succesive ale operei pînă devenea conformă cu cerințele timpului. Istoricul literar face apel la cazul romanului lui Petru Dumitriu, Pasărea furtunii, modificat de cîteva ori, conform amendamentelor impuse de critica "științifică". Se pare că Petru Dumitriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mîngîia. Ele, singure, pot îndulci scurgerea lentă și rece a timpului pur" (N.S.). O variantă opusă torturii prin timp este tortura conviețuirii cu o sută de oameni într-o încăpere de 20 m.p. tortura prin balamuc. Denunță exigenții, cei care vigilenți stau cu ochii ațintiți asupra dreptăților și oamenilor de ispravă, pîndindu-le necruțători cea mai mică abatere. Totodată, cu generozitate, canaliilor sînt gata să le treacă orice cu vederea, să le găsească neîncetat scuze. Șase sînt elementele la care apelează parabolele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Securitatea? Cineva îi șoptește, conspirativ, la ureche: Peste tot, peste tot!". Într-un asemenea context frica a indus o obediență generalizată a populației. Dispariția intimității, a transformat societatea într-un conglomerat de insule, lipsite de comunicare și intercomunicare, Securitatea fiind vigilentă în a sparge orice anturaj considerat ca virtual pericol. Nu mai eram un popor, ci o simplă populație, o turmă... Între primele acțiuni după ocuparea sovietică este înființarea unei grupări parlamentare de stînga, Formațiunile de Luptă Patriotice sau Gărzile patriotice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
drepturile și demnitatea Românilor. Maniu, sub Unguri, dar și ca șef al unui partid național, și-a arătat rostul și necesitatea, mai ales nu În conducerea efectivă a treburilor statului, cât În ceea ce se cheamă opoziție, adică În observarea atentă, vigilentă, a respectării constituției, a legilor și a demnității cetățenești, a rolului nostru În lume, a păstrării tradiției. Este - ceea ce eu cred și azi că ar fi - rolul unui partid al ardelenilor: de a sta și a activa mai ales În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
candidați la „putere”, șefi sau nu de partide, afirmă că „luptă pentru putere”, prin aceasta Înțelegându-se puterea executivă, guvernarea, deci. Eu aș fi curios să-l aud pe un lider politic voind să instaleze și să organizeze o bună, vigilentă și tenace opoziție politică În parlament; ajutând În acest fel și presa națională, care, la rândul ei, ar trebuie să facă acest lucru! Să fiu scuzat de a fi făcut acest „salt În timp”, zburând un deceniu de la Întoarcerea mea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cenzurii, cenzura s-a Înăsprit, editorii, redactorii, toți cei responsabili fiind nevoiți să-și ia foarte În serios rolul „neoficial“ de cenzori. Relațiile cu străinii, care nu fuseseră niciodată prea bine văzute, au Început să fie urmărite Încă și mai vigilent. România se Închidea Încetul cu Încetul, pe măsură ce politica ei internațională se deschidea. Profesionalismul cultural nu mai era la ordinea zilei. Toată lumea era chemată să facă cultură, sau cel puțin să cânte și să danseze. Acesta a fost sensul festivalului Cântarea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
să intri în țara lor!” La controlul actelor, pașaportul meu fusese îndelung cercetat, întors pe toate fețele, iar eu simțisem greutatea unor priviri sfredelitoare. Moldova - o inscripție ciudată, sibilinică. Un caz mai rar întâlnit în practica serviciilor de pe aici, extrem de vigilente și avizate în legătură cu tot ce vine dinspre Kaliningrad. Soldatul - prea tânăr ca să-și amintească de vremurile când eram „republici-surori” - își întrebă în cele din urmă colega, superioară în grad, ce e cu bizarul tărâm de unde vin, dar aceasta, probabil neștiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de cărat”, îmi răspunde d-na Prosenkova, îndepărtându-se în grabă, și argumentul ei - cât se poate de rezonabil - ar trebui să mă facă să răsuflu ușurat, dar observ că-i revine imediat pe figură acea lucire metalică, de activistă vigilentă și intratabilă, și nu mai știu cu care dintre cele „două” Svetlane am discutat. VASILE GÂRNEȚ: Miroslav Hule este nemulțumit de „episodul Rusia” de pe traseul Express-ului literar. În primul rând, i se pare că am petrecut foarte mult timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
partid, centrale sau municipale, dar, uneori mai crâncen, cu mulți dintre „colegii noștri”, scriitori de mâna a doua sau a treia care au profitat enorm și nerușinat de marginalizarea marilor nume și opere, după ’45. Și care deveniseră uneori mai „vigilenți” decât cei plătiți pentru asta, deoarece voiau să-și păstreze posturile, influența și publicul. Și astfel, „dictatorial” cum eram, în prima ședință din mai ’70, când am preluat, deplin, R.L., am luat două măsuri esențiale: l-am numit în postul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
rânduri, că Valeriu Râpeanu, ce conducea el însuși o editură, M. Eminescu, vrea să publice romanul. Nu-mi venea să cred, Râpeanu, în acei ani și până la sfârșitul dictaturii, ca șef al Scânteii, membru c.c. etc., făcea figură de „vigilent” apărător al comandamentelor de partid, ins aspru și adesea inamic al comunității scriitoricești. Pentru că Ivasiuc insista totuși, simțindu-mi disperarea și singurătatea din ce în ce mai profundă, mai radicală, am acceptat și m-am prezentat în biroul lui Râpeanu cu manuscrisul romanului. El
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sau nu numai avantajele considerabile ce țineau de statutul individului și de foloasele sale materiale i-au făcut pe cei de dinaintea noastră care „s-au înregimentat” să ni se opună, în felurite forme și uneori - sau adeseori! - să fie mai „vigilenți” decât partidul, simțind că le fuge pământul de sub picioare!... Cum o spuneam, ei „s-au adaptat” încă de la sfârșitul anilor ’40 și apoi întreg deceniul șase, iar cele câteva apariții notabile, în proză mai ales, în acel timp Bietul Ioanide
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
democratice", și nu trucate. O transparență pe care n-o putem spera atâta vreme cât liderul american al lumii libere și supraalimentate va ține sub tutela lui această mare țară opacă și aflată sub perfuzie, căreia el îi asigură, prin ajutorul său vigilent, atât aprovizionarea, cât și autocrația. Pentru moment UNRWA este cea care asigură legătura între acest popor de copii și lumea exterioară. United Nations Relief and Works Agency. A se completa cu: for Palestine Refugees in the Near East. Trebuie deci
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în Marais Poitevin ar reprezenta o cauză mai mobilizatoare pentru francezi. Subiectele ecologice atrag atenția publicului larg. Frontul clorofila e bine acoperit în mass-media. În vreme ce de creștinii din Orient nu se ocupă nimeni... Nu te băga, sunt prea mulți specialiști vigilenți care nu vor ezita să tragă în tine de la mică distanță. Dacă tot ești în căutarea unei cauze umanitare de larg interes public, îndreaptă-ți atenția mai degrabă înspre Darfour. Uită-te la numărul din săptămâna asta al revistei Paris-Match
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
infernalului, poartă semnul mutilării sacre. A fi șchiop implică și în acest caz un tribut plătit pentru lărgirea orizontului de percepție, sacrificiul obligatoriu la intrarea în dimensiunea superioară. Un basm din colecția D. Stăncescu dă zmeului invalid funcția de paznic vigilent al sacrului, el fiind singurul care poate spune Sticlișoarei că mezinul a furat apa elixir din fântâna ei: „...chemând toate fiarele începu a le bate, întrebându-le cine a venit de-a luat apă. Ele se tânguiau și răspundeau că
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
zilei, în același mensual clujean, m-am pomenit luat la rost, "înfierat", cum se zicea în limba de lemn, drept "idealist", "misticoid", "critic de salon". Adică apucat de guler și dat afară pentru un șir de ani din publicistică. Autorii vigilenți ai asprelor judecăți fără drept de apel: Silvian Iosifescu, Georgeta Horodincă, în frunte cu Ov. S. Crohmălniceanu (cel tratat mai nou cu mănuși catifelate, inclusiv de confrați onorabilii). Deci nume ce săvârșeau, cu înalt gir oficial, "purificarea" ideologică. Am evocat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lărgite (adaptate ecartamentului mai lat din URSS), 30 au fost refuzate de către inginerul părții sovietice, delegat cu recepția produselor, ca fiind rău executate. Se pare că practica acoperirii cu vopsea și livrării ca produse noi nu a putut înșela ochiul vigilent al comisarului sovietic. Neajunsurile nu împiedicau însă viața să urmeze cursul firesc al acelor timpuri, o desfășurare anostă între ședințele celulelor de partid, în plină reorganizare, și lipsurile de tot felul, interfața unor ani de refacere după distrugerile provocate de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
acela fusese ofensat în chip netrebnic în chiar incinta facultății noastre, unde, împins de nevoie, venise cu o traistă de cărți vechi pentru a le vinde cui s-ar fi arătat interesat de ele. Unul dintre res ponsabilii U.T.M., vigilent, îl scosese cu brutalitate în stradă, îmbrâncindu-l, pe motiv că practica în facultate un comerț ilicit cu tipărituri dubioase. Urâtul incident exprima vremurile, urâtele vremuri în toate chipurile și în esență. Și totuși, datorită tinereții, noi nu le vedeam
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
relativă pace internă care a început la sfârșitul secolului al XIV-lea și a continuat de-a lungul secolului al XV-lea, florentinii considerau încă feudele interfamiliale și violență răzbunătoare a fi drept posibilități reale, care puteau fi controlate prin vigilenta Republicii. În privința dispariției fenomenului de vendetta ar fi util să privim lucrurile din punct de vedere antropologic și să sugeram o anumita continuitate între grupurile de răzbunare de la începutul secolului al XIV-lea și grupurile de rezolvare a disputelor din
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
scor, în minutul 10. Atunci, în urma unui corner, Taban a prelungit cu capul până la Câmpeanu, care a îndeplinit o simplă formalitate, împingând balonul în poartă de la un metru. S-a făcut 2-0 în minutul 36, când Răduțoiu a fost extrem de vigilent și a penalizat o pasă prea înceată la portar a lui Odoroabă și a înscris dintr-un unghi greu, cu prețul unei accidentări. Repriza secundă a debutat anemic, fiind înviorată de șutul la încheietura barelor al lui Dobârceanu (foto) din
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
așa, lingând din cornetul ăla. Mâncam. Nimic deosebit de semnalat până aici. Era o zi superbă. Trebuie să mă credeți, n-aveți încotro. Pe cuvânt, o zi care făcea toți banii. Doar că, la un moment dat, am simțit niște ochi vigilenți înfipți în ceafă. Îi simți chiar dacă nu-i vezi. Știi că sunt acolo. Că te urmăresc. Ai unei babornițe cu nas de zgripțuroaică. Ai ei erau. De după o perdea. „Șpionul“ din fiecare bloc. Care știe tot ce mișcă. Ține evidența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Germania, după o sumedenie de peripeții. Ca un transfug. Nu era semnată. Doar porecle. Pseudonime. Hendrix, Vulpoiul cel șiret, Old Shatterhand, Indianul Talpă-Iute. Așa se semnau Nae și ai lui. Trecuseră, în schimb, liceul pe plic. N-au fost destul de vigilenți. Clasa a X-a din orașul Cutare. După ce Cornel Chiriac le-a dedicat piesa, a doua zi, la școală, puștii radiau. Ai văzut, mânca-ți-aș? La a doua oră însă, unul cu ceafa groasă i-a chemat la cancelarie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mergea de dimineață printre oameni cu o pâine în mână lovind femei, bărbați de-a valma și cerându-și precipitat scuze. Cu gesturi largi, ocazie cu care mai altoia alți neatenți. Ridicând mâinile cu nevinovăție și plesnind cetățenii insuficient de vigilenți. Rupând cu dinții din pâinea aia prin marea de oameni, ocazie cu care avem toată îndreptățirea să spunem că părea că le-ar mânca semințe în cap. Mă remarcă: - Ce faci, balosane? Vlei? mă întreabă cu gura plină, schimonosind cuvinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Cameniță că stă acolo vrăjit, stăteau și ei smirnă, aproape își țineau respirația: să nu-l supere cumva pe șef și să se năpustească ăsta asupra lor și să-i zboare din funcții. Se mijea de ziuă, când Fanache (care, vigilent, cu mâna pe pistolul încărcat, șezuse mai aproape de „obiectiv“), și-a luat inima în dinți și i-a întrerupt tovarășului Cameniță reveria: -Tovarășe prim, permiteți să raportez. Se petrece ceva ciudat. Obiectivul susură pe la margini și dispare. Cameniță a ridicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
slab și înfometat a fost din nou beneficiarul unei cizme bine lustruite direcționată de ochiul atoatevăzător al creatorului suprem către zona postero-inferioară a trupului meu costeliv, dislocându-mă pe cale aeriană la distanța de o sută de centimetri. Noroc de prezența vigilentă a Bunului Păstor, care nu dorea ca "oaia" Lui să fie belită de tot, că, altminteri, cine știe ce-i mai trecea prin căpățână acestei primate garnisită în uniformă de milițian. Îmi lua "blana". Sus, amețitule! Sus, că te înmormântez aici! Mircea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
prelung, parfumul artificial păstrat în memoria de carton a ambalajului. 19 martie 2000 Duminică, sunt în permisie și primesc vizita la domiciliu a trei membri ai sectei "Martorilor lui Iehova". În ciuda mesajului lor fals și a naivității (cu toate că mulți ortocși "vigilenți" gândesc că este o formă de "viclenie studiată"), nu mă pot opri totuși să admir energia lor, curajul de a face față atât de multor situații penibile, dificile. Perseverența de care dau dovadă e ilustrativă pentru înțelegerea comportamentului de tip
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]