9,837 matches
-
transmisibil ridicat (angina streptococică, difterică, meningococică) pot evolua clinic sever (forme toxice, septice, toxico-septice) anginele streptococice (90% dintre anginele bacteriene) prezintă risc pentru dezvoltarea sindroamelor poststreptococice (nefrita, RAA, valvulopatii). INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 83 Etiologia anginelor este dominată de infecțiile virale. În consecință, tratamentele antibiotice abuzive, administrate de rutină pentru orice angină, fără a avea dovada etiologiei bacteriene, conduc la apariția și răspândirea rezistenței la antibiotice. 5.2.3 Clasificări Anginele pot fi clasificate după criterii etiologice, evolutive, anatomo-patologice. Clasificarea după
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
5.2.4.2 Anginele pultacee Se disting prin depozite purulente, care pot fi dispuse sub formă de: INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 85 Angină foliculară, cu depozite celulare inflamatorii submucoase sau foliculi limfatici inflamați, vizibile ca puncte albicioase; etiologia este virală și/sau bacteriană. Angină criptică, în care depozitele purulente sunt deschise la suprafața criptelor pline cu exudat inflamator; etiologia este exclusiv bacteriană. 5.2.4.3 Anginele pseudomembranoase Sunt caracterizate de prezența depozitelor purulente confluente, cu tendința de extindere în
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
bacili gram negativi anaerobi. 5.2.4.5 Anginele veziculoase sau aftoase Leziunile caracteristice apar ca vezicule izolate sau grupate ”în buchete”, care evoluează către ulcerații superficiale, nesângerânde, cu aspect mat-cenușiu, relativ dureroase, uneori complicate cu stomatită. Etiologia este frecvent virală (virusuri herpetice, virusul febrei aftoase, virusuri Coxsackie), mai rar bacteriană (streptococi anaerobi). 5.2.4.6 Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita, laringita, bronșita, sinuzita, meningita INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și a examenului general. Diferențierea categoriei etiologice, pe baza datelor de laborator nespecifice (hemoleucograma, viteza de sedimentare a sângelui, fibrinogenul, proteina C reactivă) și evidențierea (neobligatorie) germenului cauzal. De cele mai multe ori este necesar să diferențiem angina eritematoasă streptococică de cea virală (Tabelul 6.1). Riscul etiologiei streptococice în faringitele infecțioase poate fi estimat pe baza scorului Centor modificat, recomandat de anumite ghiduri de terapie (Anexa 3). 5.2.6 Principii de tratament Intervențiile curative pentru anginele infecțioase acute sunt: Măsuri igienodietetice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
nazale INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 87 Medicație simptomatică: administrarea orala, rectală sau parenterală de antipiretice, antialgice (Paracetamol, Aminofenazonă), antiinflamatorii nesteroidiene (Ibuprofen). Administrare de antibiotic in cazul anginelor bacteriene sau suprainfecțiilor. Tabel 5.3 Diagnosticul diferențial al anginelor eritematoase streptococice și virale Criterii de diagnostic Angine streptococice Angine virale Epidemiologic Vârstă Context epidemic Copii mari și adulți Infecții streptococice Sugari și copii Viroze respiratorii Clinic Debut Febră Catar respirator Aspect faringian Disfagie: Brusc Înaltă Absent Eritem intens, delimitat pe palat, aspect lucios
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
simptomatică: administrarea orala, rectală sau parenterală de antipiretice, antialgice (Paracetamol, Aminofenazonă), antiinflamatorii nesteroidiene (Ibuprofen). Administrare de antibiotic in cazul anginelor bacteriene sau suprainfecțiilor. Tabel 5.3 Diagnosticul diferențial al anginelor eritematoase streptococice și virale Criterii de diagnostic Angine streptococice Angine virale Epidemiologic Vârstă Context epidemic Copii mari și adulți Infecții streptococice Sugari și copii Viroze respiratorii Clinic Debut Febră Catar respirator Aspect faringian Disfagie: Brusc Înaltă Absent Eritem intens, delimitat pe palat, aspect lucios Intensă Brusc /insidios Variabilă Prezent Eritem moderat
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de epiteliul faringian, VEB ajunge în formațiunile limfoide locale sau la INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 89 distanță, prin diseminare limfatică. După atașarea pe receptorii specifici ai limfocitelor B, VEB infectează aceste celule, în care se multiplică și produce noi antigene virale. Tabel 5.4 Clasificarea herpes virusurilor umane Subfam. Tipul Patologia clinică α(alfa) HHV1: herpes simplex virus-1 (VHS-1) Herpes oral și sau genital (predominant oro-facial) α (alfa) HHV-1: herpes simplex virus-2 (VHS-2) Herpes oral și sau genital (predominant genital) α
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
HHV6, 7: roseolavirus Roseola infantum (boala a VI-a) γ (gama) HHV-4: virusul Epstein-Barr (VEB) Mononucleoza infecțioasă Limfomul Burkitt Carcinomul nazo-faringian Limfomul cerebral asociat SIDA γ (gama) HHV-8: herpes virus asociat S. Kaposi Sarcomul Kaposi Boala Castleman (anumite tipuri) Antigenele virale eliberate în sânge (în etapa de viremie) declanșează răspunsul imun de tip umoral și celular. Răspunsul imun umoral constă în secreția anticorpilor anticapsidă (IgM, apoi IgG), anti-antigen precoce, anti nucleari și neutralizanți. Anticorpii serici circulă liberi sau legați în INFECȚII
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
3.5.1 Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al MNI se analizează în funcție de manifestările clinice predominante (Tabel 5.5). INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 92 Tabel 5.5 Diagnosticul diferențial al mononucleozei infecțioase Manifestări ale MNI Diagnostic diferențial Angina MNI Alte angine virale Angine bacteriene Angina difterică Angina post-caustice Exantemul MNI Rujeola Rubeola Scarlatina Eritemul polimorf Limfomonocitoza MNI Leucoze acute sau cronice Sindromul mononucleozic Toxoplasmoza de primoinfecție Boala CMV la imunodeprimați Primoinfecția HIV Lues Postmedicamentos (fenilbutazona, benzodiazepine, hidantoina) Hepatita MNI hepatite virale A
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
angine virale Angine bacteriene Angina difterică Angina post-caustice Exantemul MNI Rujeola Rubeola Scarlatina Eritemul polimorf Limfomonocitoza MNI Leucoze acute sau cronice Sindromul mononucleozic Toxoplasmoza de primoinfecție Boala CMV la imunodeprimați Primoinfecția HIV Lues Postmedicamentos (fenilbutazona, benzodiazepine, hidantoina) Hepatita MNI hepatite virale A, B, C, ictere medicamentoase Febra prelungită cu adenopatie MNI Neoplasme Colagenoze Sarcoidoza Alte boli infecțioase 5.3.5.2 Complicații Complicațiile mononucleozei infecțioase sunt: Hematologice: anemie aplastică, anemie hemolitică, trombocitopenie Neurologice: sindromul GuillainBarre, meningită, encefalită, mielită, nevrită INFECȚII CU
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
astăzi de tehnicile moderne de fenotipare. Diagnosticul diferențial al anginei difterice se face cu anginele streptococice, mononucleoza infecțioasă, anginele cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamidia pneumoniae, fuzospirili sau fungi, leziunile faringiene postcaustice. Diagnosticul diferențial al crupului difteric se face cu laringita obstructivă virală, epiglotita, edemul glotic alergic, corpii străini laringieni. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 98 5.4.6 Tratament Difteria este o boală cu izolare și internare obligatorie în spital. Tratamentul difteriei este o urgență. Tratamentul specific se aplică în difteria confirmată, dar
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
calendarului național de imunizări. Profilaxia contacților expuși la difterie se face cu Eritromicină pe cale orală timp de 7-10 zile sau cu o doză de BenzatinPenicilină intramuscular (doze în funcție de vârstă). 5.5 Gripa 5.5.1 Definiție Gripa este o boală virală acută cu mare potențial epidemic, cauzată de virusul gripal, manifestată prin febră, simptome generale și facultativ respiratorii, cu evoluție autolimitantă și risc de complicații, care lasă imunitate durabilă după boală. 5.5.2 Epidemiologie Gripa poate evolua endemic, epidemic sau
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
eliberarea virionilor după replicare și diseminarea virusului în epiteliul respirator. Se cunosc 16 subtipuri de HA, dintre care 3 sunt umane și 9 subtipuri de NA, dintre care 2 umane. Hemaglutinina și neuraminidaza sunt antigenele majore care dau specificitate tulpinii virale. Denumirea completă a virusului gripal cuprinde tipul nucleoproteinei, originea geografică, numărul de ordine al tulpinii, anul primei izolări și tipul HA și NA. De exemplu: Virus gripal A/USSR/90/77 (H1N1). Virusurile gripale au o mare capacitate de schimbare
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Datele clinice compatibile cu diagnosticul de gripă sunt febra înaltă cu manifestări generale intense și manifestări respiratorii reduse. Diagnosticul etiologic se bazează pe: Izolarea virusului prin cultura pe medii celulare (numai în primele 3 zile de boala) Identificarea acizilor nucleici virali prin polymerase chain reaction (PCR) Evidențierea creșterii titrului de anticorpi pe seruri pereche, recoltate la debut și în convalescență, prin reacții de fixarea complementului, reacții de inhibare a hemaglutinării (RIHA), ELISA. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 103 Hemoleucograma este necaracteristică, adesea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
hemaglutinării (RIHA), ELISA. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 103 Hemoleucograma este necaracteristică, adesea normală. Radiografia pulmonară poate avea aspecte variabile: aspect normal, infiltrat parahilar atipic, uneori opacități micronodulare sau în bandă. Diagnosticul diferențial al sindromului gripal are in vedere alte infecții virale (virus sincițial respirator, adenovirusuri, enterovirusuri), infecțiile cu germeni atipici (Mycoplasma, Chlamidia, Coxiella), sindromul acut respirator sever. 5.5.7 Tratament Bolnavul cu gripă se izolează la domiciliu, spitalizarea fiind indicată la tarați, în formele severe sau complicate. Regimul igieno dietetic
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
formele simptomatice, contagiozitatea începe cu 2 zile înaintea debutului și durează încă 5 zile după debut. Imunitatea după boală este durabilă. 5.6.3 Etiopatogenie Virusul urlian aparține familiei Paramyxoviridae și are o structură similară virusurilor gripale, cuprinzând ARN-ul viral și o nucleo-capsidă. Virusul pătrunde la nivelul mucoasei rinofaringelui și în ganglionii limfatici loco-regionali unde se înmulțește și apoi diseminează în diferite organe, cu preponderență la nivelul epiteliilor glandulare. 5.6.4 Tablou clinic Incubația oreionului este în medie de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
în cadrul infecției urliene este de regulă anunțată de creșterile febrile. Localizările neuromeningeale pot fi primele manifestări ale infecției urliene sau pot apare secundar parotiditei, după prima săptămână de la debut. Virusul urlian este una dintre cele mai frecvente cauze ale meniningitelor virale. Meningita urliană corespunde tabloului general al meningitelor virale și se manifestă clinic prin febră, cefalee, fotofobie, vărsături, semne de iritație meningeană. Encefalita urliană este rară și se poate manifesta precoce, prin invazia directă a virusului, sau tardiv, prin mecanism imun
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
creșterile febrile. Localizările neuromeningeale pot fi primele manifestări ale infecției urliene sau pot apare secundar parotiditei, după prima săptămână de la debut. Virusul urlian este una dintre cele mai frecvente cauze ale meniningitelor virale. Meningita urliană corespunde tabloului general al meningitelor virale și se manifestă clinic prin febră, cefalee, fotofobie, vărsături, semne de iritație meningeană. Encefalita urliană este rară și se poate manifesta precoce, prin invazia directă a virusului, sau tardiv, prin mecanism imun de demielinizare postinfecțioasă. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 107
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
este recomandat doar în cazurile cu manifestări primare extrasalivare, mai ales neurologice. Tabloul biologic este nespecific, dar leucopenia și hiperamilazemia, au valoare orientativă pentru diagnosticul oreionului. Diagnosticul diferențial se poate face cu următoarele cauze de tumefiere a parotidei: alte parotidite virale cu virusuri Coxackie A, ECHO, v. para-influenzae, v. coriomeningitei limfocitare parotidite bacteriene (septice) cu stafilococ, streptococ, bacili gram negativi, care sunt de obicei unilaterale parotidite toxice medicamentoase, după administrare de fenilbutazonă, tiouracil INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 108 parotidite toxice cu
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
realizează cu asocierea Metronodazol 750 mg/zi + Rovamicină 4,5MU/zi. Pentru profilaxia endocarditei infecțioase și a altor infecții protetice după proceduri stomatologice se recomandă Amoxicilina po 3 g doza unică sau Clindamicină 600 mg la pacienții alergici. Hepatitele acute virale 121 7 HEPATITELE ACUTE VIRALE 7.1 Definiții Hepatitele sunt boli inflamatorii acute sau cronice ale ficatului, cu etiopatogenie multiplă, primare sau apărute secundar în cadrul altor boli. După mecanismul patogenic, hepatitele pot fi: infecțioase, vasculitice (sindromul Wegener, Behcet), imunologice (lupus
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
mg/zi + Rovamicină 4,5MU/zi. Pentru profilaxia endocarditei infecțioase și a altor infecții protetice după proceduri stomatologice se recomandă Amoxicilina po 3 g doza unică sau Clindamicină 600 mg la pacienții alergici. Hepatitele acute virale 121 7 HEPATITELE ACUTE VIRALE 7.1 Definiții Hepatitele sunt boli inflamatorii acute sau cronice ale ficatului, cu etiopatogenie multiplă, primare sau apărute secundar în cadrul altor boli. După mecanismul patogenic, hepatitele pot fi: infecțioase, vasculitice (sindromul Wegener, Behcet), imunologice (lupus eritematos sistemic, sindrom Sjögren), metabolice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
mecanismul patogenic, hepatitele pot fi: infecțioase, vasculitice (sindromul Wegener, Behcet), imunologice (lupus eritematos sistemic, sindrom Sjögren), metabolice (dislipidemie, etilism), neoplazice infiltrative, iatrogene toxic-medicamentoase (antibiotice, anestezice, unele antilipemiante) sau secundare obstrucției biliare (litiazică, tumorală). Hepatitele acute infecțioase pot avea etiologii diverse: Virale Virusuri cu tropism hepatic primar: VHA, VHB, VHC, VHD, VHE, VHG Virusuri cu hepatotropism facultativ: herpesvirusuri (HSV, CMV, VEB), enterovirusuri, adenovirusuri, coronavirusuri, virusul rubeolic, virusul amaril Bacteriene: febra tifoidă, septicemia, tuberculoza, luesul Parazitare: Cryptococus neoformans, Cryptosporidium enteritidis Fungice: Aspergillus, Candida
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
tropism hepatic primar: VHA, VHB, VHC, VHD, VHE, VHG Virusuri cu hepatotropism facultativ: herpesvirusuri (HSV, CMV, VEB), enterovirusuri, adenovirusuri, coronavirusuri, virusul rubeolic, virusul amaril Bacteriene: febra tifoidă, septicemia, tuberculoza, luesul Parazitare: Cryptococus neoformans, Cryptosporidium enteritidis Fungice: Aspergillus, Candida. Hepatitele acute virale (HAV) sunt inflamații acute ale ficatului, cauzate de virusuri cu tropism hepatic primar, care se manifestă clinic și anatomo patologic asemănător, dar care au mecanisme patogenice și evoluție specifice agentului etiologic (Tabel 7.1). Hepatitele acute virale 122 Tabel 7
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Candida. Hepatitele acute virale (HAV) sunt inflamații acute ale ficatului, cauzate de virusuri cu tropism hepatic primar, care se manifestă clinic și anatomo patologic asemănător, dar care au mecanisme patogenice și evoluție specifice agentului etiologic (Tabel 7.1). Hepatitele acute virale 122 Tabel 7.1 Agenți etiologici ai hepatitelor acute virale Virus Familie Genom Transmitere Incub. Cronic VHA Picornaviridae ARNm D+++, P+, S+, MF0 15-45 Nu VHB Hepadnaviridae ADN D0,P+++, S+++, MF+++ 30120 Da VHC Flaviviridae ARNm D0,P+++, S
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cauzate de virusuri cu tropism hepatic primar, care se manifestă clinic și anatomo patologic asemănător, dar care au mecanisme patogenice și evoluție specifice agentului etiologic (Tabel 7.1). Hepatitele acute virale 122 Tabel 7.1 Agenți etiologici ai hepatitelor acute virale Virus Familie Genom Transmitere Incub. Cronic VHA Picornaviridae ARNm D+++, P+, S+, MF0 15-45 Nu VHB Hepadnaviridae ADN D0,P+++, S+++, MF+++ 30120 Da VHC Flaviviridae ARNm D0,P+++, S+, MF+ 15 90 Da VHD Neclasificat ARNm D0,P+++, S
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]