1,808 matches
-
acei oameni, din ace țară, carele la întâmplările cumplitului război din trecut s-au arătat credincioși cătră împărăție și care cu vărsare sângelui și cu primejdie viețiilor lor s-au pus pentru apărarea patriei de călcarea vrăjmașilor... și cu mare vitejie și mult au sprijinit ei creștinătatea de vătămare ce despre vrăjmași și carele și spre binele nostru foarte mult slujește"149. Totodată, ca reflex al adâncirii reacțiunii politice contrarevoluționare, era propagată în popor ideea Austriei eliberatoare și apărătoare a valorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de flori cu frunze de stejar la cimitir, se făcea o slujbă de pomenire a eroilor, iar celor prezenți li se distribuia câte o cocardă care simboliza eroismul luptelor de la Mărășești, sau alte locuri unde ostașii români și-au dovedit vitejia. Cu cinstea cuvenită, se întâmpina și celelalte sărbători ca : Sfânta Maria, zi considerată ca hotar dintre vară și iarnă, când se țineau și multe iarmaroace ; Sfântul Dumitru, cu alesul oilor ; Sfinții Voevozi, cu hramul multor biserici de pe Valea Racovei ; Sfântul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
lui Jennifer Connelly, în timp ce stă rezemat de o stîncă, sub soarele Africii, cu un glonte în el și cu un comando de mercenari nemiloși pe urmele lui. Galanteria lui DiCaprio e în marea tradiție hollywoodiano-hemingwayană a grației în situații limită (vitejii hiperbolice expediate cu un eufemism, probleme de viață și de moarte tratate ca niște probleme de stil) și, în principiu, ar trebui să-i meargă la inimă oricărui spectator care vrea să vadă gesturi de efect și să audă replici
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Și-n fruntea tuturora este el.“ („Fiul Patriei“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 402) „Părinți ai unor mândre generații Din viața de nădejde-acestei nații De voievozi, arcași, panduri, iobagi - Aceștia sunt urmașii voștri dragi! Ei vitejia voastră-o poartă-n flamuri Ca mărul roada roșie prin ramuri Și pentru țară gata sunt s-o dea Așa precum partidul nostru vrea.“ („Aceștia sunt urmașii voștri dragi“, Munca, 21 august 1975) „El zilelor le-adaugă altă față Făcându
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Patria: un dor lucid, Tâmpla de vis a omului prin care Toți ne simțim o țară și-un partid, O unică ființă luptătoare.“ („Aceasta-i patria“, Scînteia, 7 decembrie 1977) „În tonul grav al poemelor eminesciene, dedicate ființei, civilizației și vitejiei acestui neam, trebuie citite toate chemările tovarășului Nicolae Ceaușescu, repetate tot mai des în ultima vreme, cu o pasiune și o luciditate rar întâlnite la marii oameni politici, semn, deci, al unei responsabilități majore, totale, față de viața poporului român, de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
celor mai vitale aspirații ale noastre, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ (Viața studențească, 26 ianuarie 1972) „Fertil pământ rodindu-și la timp izbânditorii! - Așa grăi Bălcescu - odinioară, Alt Nicolae-n altă răscruce mândră a veacului Ca soarele din zariștea aurorii Și ca vitejii nemuriți de țară. De-aceea-n sărbătoare ni-s inima și gândul Și azi ca niciodată mă mândresc cu Poporul ce prin lupte s-a ridicat în glorie, Pe cel mai brav izbânditor născându-l Fiu și părinte-al țării - CEAUȘESCU, Erou
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe măsură ce ni se contestau noblețea spirituală, hărnicia, talentul.“ (Săptămîna culturală a Capitalei, 7 iulie 1972) ZAMFIRESCU Dan „Epoca noastră își are marele cârmaci, în care s-au împletit îndelunga răbdare a lui Vlaicu Vodă cu clarviziunea și geniul lui Ștefan, vitejia lui Mihail cu neteama de jertfă a lui Tudor din Vladimiri, înțelepciunea lui Kogălniceanu cu inima arzândă a lui Bălcescu, simțul demnității naționale a lui Cuza cu pătimașa iubire de patrie a lui Eminescu, și toate la un loc cu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
celorlalte unități, ducând lupte de curățire a celor două sate. Referindu-se la acest episod, un martor ocular, colonelul în rezervă T. C. Văcărescu, scria mai târziu: „Trupele noastre care deteră asaltul acestei posițiuni, se purtară cu cea mai mare vitejie; ele fură conduse cu energiă și cu inteligență de șefii lor”. T. C. Văcărescu nota faptul că ofițerii și soldații și-au făcut datoria, „au dat prin pilda lor, avânt și entuziasm trupelor. Într-un cuvânt - consemna colonelul în rezervă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Paraschivescu și Nicolescu au fost propuși pentru avansare la gradul de locotenent. Toți s-au remarcat pentru modul în care și-au condus ostașii „cu avânt asupra inamicului, ceea ce a dat succesele zilei de 12 și 13 ianuarie”. Raportul sublinia vitejia soldaților români, hotărârea cu care au urmărit cucerirea obiectivelor atacate (îndeosebi, reduta Smârdan), demonstrând buna pregătire de luptă a ostașilor și ofițerilor români, care au fost mai presus de orice laudă. La 4 februarie 1878, la București, se dă decretul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu o pușcă împrumutată de la tatăl meu la iazul de lângă târg sau la vreo pădure învecinată și nu se întorcea niciodată cu torba goală. Cu ce naiva admirațiune mă uitam la dihăniile aninate de geanta lui, închipuindu-mi că mare vitejie trebuie să fie de a ucide un iepure sau o rață sălbatecă. De atunci, pot a zice, s-a strecurat în sângele meu patima vânatului care m-a stăpânit pănă astăzi. Voi vorbi mai târziu despre izbânzile mele în exercițiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de meșter. Dealtfel, pot zice, că țineam foarte bine minte, cum și în ce împrejurări am dat fiecare foc, cum și unde a căzut fiecare pasere. Millu asculta și surâdea pe sub mustețe; știea el cât la sută să reducă din vitejiile mele. Acum văd și eu, îmi zise el cu oarecare ironie, că ești vânător desăvârșit; știi bine împușca și... istorisi. He, în materie de istorisiri putea el să-mi deie multe puncte înainte. Avea un talent de a interesa pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Mai târziu feliurite alte izbânzi atribuite lui au fost puse în circulațiune. Se zicea că ar fi trecut oarecând Dardanelele și că altă dată ar fi scoborât asemine înot Dunărea de la Viena până la Peșta în urma unei prinsori 178. Dar aceste vitejii nu le-am auzit din gura lui, și n-am avut chip să le verific. Ceea ce-i sigur e că pentru România a fost un mare bine că Hurmuzachi nu s-a înecat în excursiunea îndrăzneață ce a făcut pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
lui Neagoe către fiul său Teodosie. Domnul Zaborilă este un astfel de Neagoe care știe, care lasă mărturie despre tot ceea ce s-a întâmplat mai frumos și mai important. Evident că nu este cronicarul moldovean care deopotrivă slăvește autoritatea și vitejia domnitorului, dar îi mai vede și cusururile lui umane, domnul Zaborilă o viziune, să zic așa, olimpiană, totul este transferul de fapt al bucuriei personale și o pune pe seama bucuriei și calităților celorlalți. Pe de altă parte am sesizat din
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
am pățit nimic? „Știi, în cabinetul meu e altceva. Acolo tratez oameni și acolo sunt spiritele care mă ajuta în muncă...” „Oricum, sunt spirite bune” adăugă Sandra. Și, oricum, ar trebui să mă cunoască de acum, adaug eu semiironic, cu vitejia ignorantului. Concluzionăm că, oricum, nu avem o soluție mai bună, cel puțin pentru astăzi, ne urăm noapte bună, îmi iau lanterna, o carte și niște pături și plec cu Alfonso spre noua mea reședință. Ajungem, îmi fac un culcuș pe
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
turcă, gură de fluviu, strâmtoare, gât, pas, canal. De ce un nume turcesc pe acest străvechi pământ moldav? Pentru că, știi foarte bine, după ce turcii au terminat cu Constantinopole, n-au încetat să caute pricină principatelor române, Țara Românească și Moldova. În ciuda vitejiei lui Ștefan cel Mare și după mai multe înfrângeri, au izbutit, sprijiniți de tătari, să pună mâna pe cele două cele mai importante fortificații moldovenești, Chilia și Cetatea Albă, în 1484. Majoritatea populației rurale dimprejurul Cetății Albe a fost dusă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
general o parte din omenire a întreprins lupta pentru libertate și drepturile națiunilor, Regatul Român a socotit de datoria lui să se alipească acestor puteri și, împreună cu ele să-și jertfească fiii pentru dezrobirea fraților noștri asupriți. După mari suferințe, vitejia minunată a oștirii noastre își găsește răsplata. Alături de glorioșii ei aliați, România este astăzi printre învingătorii lumii, Basarabia și Bucovina s-au unit cu Patria Mumă, iar peste Carpați, românii care împreună cu noi de atâta vreme așteptau ceasul întregirii neamului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Voastre să-l întărească, spre a da formă definitivă unității noastre naționale, acum deplin înfăptuită peste toate ținuturile locuite de români. Unirea aceasta, în ziua când marii noștri aliați sunt învingători, izvorăște din puterea de viață a poporului român, din vitejia soldaților noștri și din voința hotărâtă a românilor de pretutindeni. Ea se întemeiază pe ființa însăși a neamului românesc, care de aproape două mii de ani, în mijlocul tuturor vitregiilor vremii, a știut să-și păstreze neatins caracterul de conștiință națională. Ea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
puteau s nu sancționeze ideile nietzscheniene. Transcrierea concepției, sau doctrinei filosofului supraomului e fcut de Ralea corect și în termenii urmtori: Omenirea degenerat, narcotizat în prescripții de indurare, de toleranț, de asistenț a celor schilozi, se regenereaz în virtuți de vitejie și de suprimare fr mil a celor debili. O selecție natural red omenirii spețele tari de care are nevoie. Nici o slbiciune, nici o renunțare nu trebuie s moaie puterea cuceritoare a adevratului stpân. În aceast viaț de jungl, mai spune Ralea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
sperie, copilul încearcă totuși un fel eroic de a scăpa de gândul moroilor din cimitir, pentru a pătrunde dincolo de jocurile și de umbrele nopții, sau, poate și din simplul motiv de a se lăuda a doua zi cu propria-i vitejie și pentru a fabula asupra a ceea ce a văzut; lăudăroșenia, soră bună cu inventivitatea, stă mână-n mână cu imaginația infantilă. Sigur că Eminescu a fost și el încercat întocmai ca poetul din Lancrăm, mut ca o lebădă de acel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pași În cunoașterea folclorului românesc. Maria Millo, repet, ultima urmașă a familiei, a fost căsătorită cu un magistrat M. Antonescu de care a divorțat. Au avut un singur fiu Mircea M. Antonescu, care deși Învățase În Germania, a luptat cu vitejie după 1944 și a murit pe front, În ultimele zile de eliberare a Transilvaniei de cotropitorii fasciști. Are și un portret al lui de pe care s-ar putea face o fotocopie și un articol scris atunci de un camarad. În ce privește
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
la număr, au un caracter ritualic, fiind folosite alături de muzică și dans, la diferite ritualuri (oficierea sacrificiilor, ceremoniile de învestitură, omagierea strămoșilor, ceremoniile nupțiale, celebrarea sărbătorilor primăverii și ale recoltei) organizate de principe. Tematica acestora constă în slăvirea faptelor de vitejie ale strămoșilor și evocarea forței mistice a zeilor și duhurilor. Forma stihurilor din Cartea Poemelor este, de regulă, în versuri de 4 picioare, nelipsind nici versuri de 2, 3, 5, 6, 7, 8 picioare, rima fiind variată, fapt care dă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și Ies pe Poarta de la Răsărit exprimă aspirația fetelor și a băieților la o dragoste adevărată. Tai santal și Priviți șobolanul dau glas mâniei sclavilor la adresa proprietarilor lor. Carul de luptă și La datorie-mi este domnul evocă fapte de vitejie din război. În ce privește autorii poeziilor din Cartea Poemelor, aceasta este o problemă complicată. Dacă apreciem după persoana întâi la care sunt exprimate poeziile, autorii acestora ar putea fi plugari, vânători, oșteni, "Shi" (cavaler din treapta inferioară a nobilimii) și "Junzi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
îi ocupă vatra și îi omoară părinții. Un an mai târziu, ca să răzbune moartea celor care i-au dat viață, Jangar pleacă de-acasă călare pe calul divin Arenzan și începe să poarte bătălii în numele dreptății. Datorită actelor sale de vitejie, oamenii din zona Baomuba îl aleg Khan al lor. Mangus cel fioros, neîmpăcat cu înfrângerea, continuă să hârțuiască oamenii cu oastea sa și chiar să invadeze statul Baomuba. În fruntea celor 35 de căpitani ai săi și cu 8.000
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ținut în prezent locuit de o minoritate națională din nord-estul Chinei, a încercat de mai multe ori să invadeze statul Song din centrul țării. Între cele două state au avut loc multe războaie. În Song trăia o familie cunoscută pentru vitejia cu care și-a apărat țara soții Yang Linggong și She Taijun și cei opt fii ai lor. Odată, suveranul statului Liao l-a invitat pe împăratul dinastiei Song să vină în capitala sa pentru negocieri de pace. Pentru orice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ajungi la o poziție socială și materială de pe care n-o să-ți mai permiți să faci pe bătăiosul... Ți-am mai dat eu parcă niște exemple de scriitori: fac pe grozavii și scriu despre ce-a fost... Vechea poveste cu vitejii de după război... Mă uit lung la el în timp ce-mi închei scurta îmblănită și-mi strîng cordonul. Spune-mi, Petre, îl întreb, impresia asta ți-am lăsat-o eu? Primul pas e făcut, Mihai. Ce pas?! mă mir. Livia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]