7,597 matches
-
ulei de parafină (N. Zinca, 1969). Plantele curățate de tumori, în primăvară vor fi stropite prin îmbăiere cu soluție de sulfat de cupru 2-3 %, înainte de a porni în vegetație. Boli produse de ciuperci 10.6. Mana viței de vie Plasmopara viticola Boala este originară din America de Nord, unde a fost observată încă din anul 1834 de către L. D. Schweinitz. Datorită schimburilor comerciale, mana a fost introdusă în Europa, mai întâi în Franța, unde primele infecții au fost constatate de către J. Planchon în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mana a fost introdusă în Europa, mai întâi în Franța, unde primele infecții au fost constatate de către J. Planchon în anul 1878 și din această țară s-a răspândit peste tot cu mare rapiditate, determinând împreună cu filoxera pagube considerabile plantațiilor viticole. La noi în țară, mana a fost observată în anul 1887 în podgoriile Buzăului dar, după P.Viala, este aproape imposibil ca ea să fi apărut așa de târziu, ținând seama că boala era semnalată în țările vecine încă din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
K.Müller (1913, 1934), care a alcătuit curba de incubație cei poartă numele și care, s-a dovedit a fi aceeași și în condițiile țării noastre (C. Rafailă și col., 1968) (tab. 5). Durata perioadei de incubație a ciupercii Plasmopara viticola pe frunze, lăstari și boabe în anii cu condiții de climă normală (Tr. Săvulescu). Tabelul 4 Durata de incubație (zile) Perioada pe frunze pe lăstari și boabe Mijlocul lunii mai 9-10Sfârșitul lunii mai 8-9 10-12 Începutul lunii iunie 7-8 10-12
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și hibrizi rezistenți care, folosiți ca portaltoi, imprimă altoiului o toleranță sporită față de mană, cum sunt: Vitis riparia, Vitis berlandieri, Berlandieri x Riparia, Solonis x Riparia etc. Prevenire și combatere. Se recomandă aplicarea unui complex de măsuri agrofitotehnice în plantațiile viticole, mana fiind mai frecventă și mai păgubitoare în plantațiile neîngrijite. Arăturile prin care frunzele cu sporii de rezistență sunt îngropate la adâncimi mai mari, cât și drenarea terenurilor care rețin puternic apa, duc la reducerea numărului de infecții. Se recomandă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de viță, unde stropirile se fac săptămânal, variază de la 400 litri la prima stropire, până la 1000 litri la ultimele, când plantele sunt mai dezvoltate. Avertizarea. Pentru a spori eficiența tratamentelor cât și pentru a reduce numărul acestora, stropirile în plantațiile viticole se execută ținându-se seama de particularitățile biologice ale ciupercii (criteriul biologic), de influența condițiilor climatice asupra evoluției agentului patogen (criteriul ecologic), cât și de starea de vegetație a plantei gazde (criteriul fenologic). Aceste criterii urmărite în timpul perioadei de vegetație
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fructificațiilor în funcție de temperaturile medii zilnice (cu atât mai precis cu cât diferența dintre temperaturile zilelor și a nopților este mai mică), deci și perioada în care trebuie să se execute stropitul. Stațiile de prognoză și avertizare nu pot acoperi suprafețe viticole prea întinse, deoarece valorile de temperatură și precipitații și în special durata menținerii picăturilor de apă pe organele plantei, variază foarte mult în cadrul unei podgorii. Prin înființarea punctelor de sprijin în interiorul zonei unei stații de prognoză și avertizare s-a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
scleroți și rizomorfe. Temperaturile optime la care miceliul se poate dezvolta sunt cuprinse între 16-18șC. Boala este frecventă în terenurile argiloase, umede, întâlnindu-se la piciorul, pantelor unde în anii ploioși plantele sunt acoperite cu pământ. Prevenire și combatere. Pepinierele viticole nu vor fi amplasate pe terenurile argiloase, care rețin apa. Terenurile infectate vor fi cultivate cu graminee, ce nu sunt atacate de această ciupercă. Plantele infectate vor fi scoase și distruse prin ardere, groapa fiind expusă toată vara soarelui; de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
această ciupercă. Plantele infectate vor fi scoase și distruse prin ardere, groapa fiind expusă toată vara soarelui; de asemenea, solul va fi tratat cu var nestins sau cu soluție de sulfat de cupru 1 %. Se recomandă controlul fitosanitar al pepinierelor viticole. Plantele cu aspect sănătos, dar provenite din pepiniere unde boala s-a manifestat, se vor dezinfecta prin scufundare în soluție de sulfat de cupru 2 %. 10.10. Eutipoza viței de vie Eutypa lata Eutypa lata atacă un număr de peste 80
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vița de vie, coacăzul, agrișul etc . Prima semnalare a acestei specii a fost făcută în Australia de către M. Carter în anul 1957. La noi în țară a fost menționată pentru prima dată de C. Rafailă și Maria Oprea în plantațiile viticole de la Comarna, Cotnari și Bucium din județul Iași, în anul 1982, iar ulterior și în alte podgorii din țară. Simptome. Butucii atacați prezintă creșteri vegetative slabe, comparativ cu cei sănătoși, lăstarii fiind mai mici și cu internodiile mult scurtate; frunzele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se manifestă cu foarte mare intensitate în toamnele ploioase, când pagubele pot fi deosebit de mari. În unele podgorii, pagubele sau ridicat la 70-80 % din recoltă. De asemenea, se înregistrează atacuri puternice în depozitele de forțat vițe altoite precum și în pepinierele viticole. Simptome. În camerele de forțat vițe, butașii altoiți prezintă la nivelul scoarței un puf cenușiu, alcătuit din miceliul și sporii ciupercii (fig. 192). Scoarța este putrezită și pe suprafața acesteia apar numeroși scleroți (corpi negri, tari, cât mudăria de șoarece
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sub formă de rizomorfe. Extinderea rizomorfelor în sol este favorizată de umiditatea ridicată a acestuia, cât și de temperatura cuprinsă între 18-24șC. Sporii formați pe fructificații asigură răspândirea ciupercii în plantații. Prevenire și combatere. Se vor lua măsuri ca pepinierele viticole și pomicole să fie amplasate pe terenuri bine drenate. Materialul săditor va fi dezinfectat prin scufundare în soluție de sulfat de cupru în concentrație de 3 %. În plantațiile viticole și livezi, fructificațiile tinere vor fi adunate și date în consum
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în plantații. Prevenire și combatere. Se vor lua măsuri ca pepinierele viticole și pomicole să fie amplasate pe terenuri bine drenate. Materialul săditor va fi dezinfectat prin scufundare în soluție de sulfat de cupru în concentrație de 3 %. În plantațiile viticole și livezi, fructificațiile tinere vor fi adunate și date în consum, înainte ca sporii să se matureze și să fie răspândiți. Butucii sau pomii atacați vor fi scoși, iar locul respectiv va fi dezinfectat cu fungicide. În acest caz, golurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sporii să se matureze și să fie răspândiți. Butucii sau pomii atacați vor fi scoși, iar locul respectiv va fi dezinfectat cu fungicide. În acest caz, golurile vor fi completate după cel puțin un an. Se recomandă măsuri de agrotehnică viticolă și pomicolă ce duc la ridicarea vigorii plantelor, deoarece ciuperca este un parazit de debilitare. 10.15. Excorioza Phomopsis viticola Excorioza viței de vie este o boală ce afectează toate plantațiile viticole din regiunile temperate, cu intensitate mai mare în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dezinfectat cu fungicide. În acest caz, golurile vor fi completate după cel puțin un an. Se recomandă măsuri de agrotehnică viticolă și pomicolă ce duc la ridicarea vigorii plantelor, deoarece ciuperca este un parazit de debilitare. 10.15. Excorioza Phomopsis viticola Excorioza viței de vie este o boală ce afectează toate plantațiile viticole din regiunile temperate, cu intensitate mai mare în zonele cu umiditate excesivă. Prima semnalare a acestei boli, a fost făcută în Franța în anul 1853 de către E. Fabre
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
puțin un an. Se recomandă măsuri de agrotehnică viticolă și pomicolă ce duc la ridicarea vigorii plantelor, deoarece ciuperca este un parazit de debilitare. 10.15. Excorioza Phomopsis viticola Excorioza viței de vie este o boală ce afectează toate plantațiile viticole din regiunile temperate, cu intensitate mai mare în zonele cu umiditate excesivă. Prima semnalare a acestei boli, a fost făcută în Franța în anul 1853 de către E. Fabre și F. Dunal sub numele de “. În Germania, boala este semnalată în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
intensitate mai mare în zonele cu umiditate excesivă. Prima semnalare a acestei boli, a fost făcută în Franța în anul 1853 de către E. Fabre și F. Dunal sub numele de “. În Germania, boala este semnalată în anul 1961, în regiunea viticolă Palatinat. În România prima semnalare a excoriozei a fost făcută de C. Rafailă în anul 1970. Boala, provoacă pagube însemnate în multe podgorii din țară. Simptome. Pe lăstarii tineri se observă la începutul primăverii, pe primele internodii de la bază, răni
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Măsurile de prevenire și combatere se încadrează în sistemul de prevenire și combatere a agentilor patogeni ai viței de vie . 10.17. Boala piciorului negru Nectria destructans Boala a fost semnalată prima dată în anul 1989 în Franța în plantațiile viticole Charentais și Champenois. Este considerată o boală periculoasă în plantațiile tinere, unde pierderile pot fi de la câteva procente până la 50 %, în unele parcele (I. Maluta, 1991). Simptome. Sunt afectate plantele în vârstă de 2 până la 7-8 ani. În plantațiile viticole
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
viticole Charentais și Champenois. Este considerată o boală periculoasă în plantațiile tinere, unde pierderile pot fi de la câteva procente până la 50 %, în unele parcele (I. Maluta, 1991). Simptome. Sunt afectate plantele în vârstă de 2 până la 7-8 ani. În plantațiile viticole, atacul se exprimă prin absența dezmuguritului sau prin prezența unei vegetații anormale, aceste plante ofilindu-se în cursul verii (P. Galet, 1991). Examinând sistemul radicular se observă că acesta se dezvoltă puțin profund și paralel cu suprafața solului. Adesea, la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se dezvoltă de la nivelul scoarței spre centru (I. Măluță, 1991). Transmitere-răspândire. Ciuperca trăiește în sol și în anumite condiții poate ataca plantele debilitate. Boala este favorizată de doi factori: compactarea excesivă a solului și umiditatea ridicată. Răspândirea ciupercii în plantațiile viticole se realizează prin material săditor infectat. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire și combatere se încadrează în sistemul de luptă integrată și de protecție a viței de vie. 10.18. Citosporioza Valsa vitis În România boala a fost semnalată în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
realizează prin material săditor infectat. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire și combatere se încadrează în sistemul de luptă integrată și de protecție a viței de vie. 10.18. Citosporioza Valsa vitis În România boala a fost semnalată în plantațiile viticole de la Blaj, Alba, Iași, Vrancea, unde în condiții favorabile poate produce pagube apreciabile, frecvența atacului fiind cuprinsă între 5-20 % (Maria Oprea, 1990). Simptome. Butucii atacați prezintă un declin încei care se accentuează de la an la an, creșterile vegetative sunt tot
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din fungicidele Benlate 50 WP-1 %, Dithane M 45-2 %, Bayleton 5 WP-0,5 %; folosirea la plantare a materialului săditor sănătos, certificat; folosirea la plantare de soiuri tolerante la atacul ciupercilor de scoarță și lemn, pentru scăderea efectelor îmbonăvirilor; evitarea amplasării plantațiilor viticole pe terenuri argiloasee, grele și pe cele cu exces de umiditate și fără o scurgere satisfăcătoare; fertilizarea cu îngrăsăminte organice pentru evitarea lipsei unor elemente; analiza solului și corectarea pH-ului cu amendamente adecvate; înființarea plantațiilor viticole în terenurice provin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
evitarea amplasării plantațiilor viticole pe terenuri argiloasee, grele și pe cele cu exces de umiditate și fără o scurgere satisfăcătoare; fertilizarea cu îngrăsăminte organice pentru evitarea lipsei unor elemente; analiza solului și corectarea pH-ului cu amendamente adecvate; înființarea plantațiilor viticole în terenurice provin din defrișarea livezilor sau pădurilor, numai după 5 sau 6 ani, perioadă în care vor fi cultivate alte specii; în momentul defrișării să se execute o eliminare completă a rădăcinilor din sol; îngrășarea cu doze echilibrate de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
6 ani, perioadă în care vor fi cultivate alte specii; în momentul defrișării să se execute o eliminare completă a rădăcinilor din sol; îngrășarea cu doze echilibrate de îngrășăminte chimice și numai după o analiză agrochimică; analiza periodică a plantațiilor viticole pentru depistarea focarelor de atac și defrișarea butucilor cu simptome, a celor uscați și arderea lor; eliminarea completă a lemnului uscat de pe butuci în timpul tăierilor; tăierile în uscat să nu se execute în zilele cu ploi, mai ales după o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al României. Articolul 2 În funcție de destinație, terenurile sunt: a) terenuri cu destinație agricolă, și anume: terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantațiile de hamei și duzi, pășunile, fânețele, serele, solariile, răsadnițele și altele asemenea -, cele cu vegetație forestieră, dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, pășunile împădurite, cele ocupate cu construcții și instalații agrozootehnice, amenajările piscicole și de îmbunătățiri funciare
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
scăderea suprafețelor legal folosite în alte scopuri din suprafața totala inițială și proporțional cu categoriile de folosință agricolă existente. Nu vor fi afectați deținătorii de suprafețe care au proprietăți mai mici de 1 ha. ... (4) Suprafețele ocupate de plantații pomicole, viticole, sere, heleșteie, amenajări piscicole, pepiniere, construcții administrative și agrozootehnice, precum și cele necesare bazei furajere aferente capacităților de producție zootehnice existente în cooperativele agricole de producție pot reprezenta, pe baza opțiunii proprietarilor, aport la constituirea unor forme de asociere de tip
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]