1,143 matches
-
pune în slujbe. Însă cum? Pe militari la finanțe, pe farmaciști la administrație, pe administratori la farmacie, pe financiari la armată. Dar ce faci, omule? întrebă Mehmed-Ali pe vizir. De ce nu pui pe fiecare la locul lui? Maiestate, răspunse înțeleptul vizir, dac-am pune pe fiecare la locul lui ar guverna ei țara, și e vorba pare-mi-se s-o guvernăm tot noi. Ar fi bine deci ca la Curtea de Casație să se numească de acum înainte tot ingineri
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
tradus pentru Teatrul Național din Timișoara o piesă de Ivan Cankar (1980) și a transpus o serie de scrieri din limba sârbă în română și din română în sârbă. I-a tălmăcit, între alții, pe Ivo Andrić (Povestea cu elefantul vizirului, 1966, în colaborare cu Gellu Naum) și pe Mesa Selimović (Dervișul și moartea, 1971), după cum i-a făcut cunoscuți cititorilor din Iugoslavia pe Mircea Eliade (Pe strada Mântuleasa, 1987) și pe Dumitru Radu Popescu (Duios Anastasia trecea, 1988, în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289949_a_291278]
-
i delo u kontaktu sa rumunskom kulturom [Vuk Stefanović Karadzić. Chipul și fapta în contact cu cultura română], București, 1987. Traduceri: Milivoi Matosec, Pe urmele jurnalului de bord, București, 1965 (în colaborare cu D. Manu); Ivo Andrić, Povestea cu elefantul vizirului, pref. trad., București, 1966 (în colaborare cu Gellu Naum); Mihailo Lalić, Nunta, București, 1967 (în colaborare cu Marcel Gafton); Ranko Marinković, Mâinile și alte povestiri, București, 1968 (în colaborare cu Remus Luca); Mesa Selimović, Dervișul și moartea, București, 1971; Vladan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289949_a_291278]
-
pregătire temeinică și multilaterală, pune bazele primelor cursuri de agronomie în învățământul superior românesc la Academia Mihăileană (1842). În perioada 1848-1857, va fi, sub protecția lui Ion Ghica, director al Școlii de agricultură de la San Stefano, administrator al moșiilor marelui vizir și ale sultanului. După revenirea în țară, va înființa și conduce publicații agricole și sătești, va fi însărcinat cu aplicarea reformei agrare din 1864 în calitatea lui de inspector general pentru agricultură, când întocmește și monografii agricole ale județelor Dorohoi
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fie-său Nea-goe-vodă cu bani refenea, căci îi zicea tată-său că are doamnă și coconi, ci să dea mai mult, și așa viețuia Antonie-vodă!" Arestarea Cantacuzinilor la Adrianopol are mari mișcări de scenă: "...Deci mergând domnul cu boiarii la vizirul și aștepta caftanul, începu a întreba: Care este Mareș? Zise: Eu sunt. Ia-l! Ci-l luară. Care este Gheorghe vornic? Zise: Eu sunt. Ia-l! Ci-l luară..." etc. O nouă cronică de același în cinstea Brîncoveanului dezvăluie plenitudinea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pregătire temeinică și multilaterala, pune bazele primelor cursuri de agronomie în învățământul superior românesc la Academia Mihăileană (1842). În perioada 1848-1857, va fi, sub protecția lui Ion Ghica, director al Școlii de agricultură de la Sân Stefano, administrator al moșiilor marelui vizir și ale sultanului. După revenirea în țară, va înființa și conduce publicații agricole și sătești, va fi însărcinat cu aplicarea reformei agrare din 1864 în calitatea lui de inspector general pentru agricultură, cănd întocmește și monografii agricole ale județelor Dorohoi
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
turcul", publicat la 1 septembrie 1876, în Curierul de Iași, în care jurnalistul satirizează pretențiile Porții ca domnitorul României să sărbătorească cu salve de tun și iluminații suirea pe tron a lui Abdul Hamid al II-lea: "Dacă sultanul și vizirul ar veni în țară împreună c-o trupă de voltijori, ca să ne facă plăcerea să se deie preste cap înaintea noastră și a numerosului neam a lui Israil, atunci și-ar vedea visul cu ochii - în toate colțurile de uliță
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Israil, atunci și-ar vedea visul cu ochii - în toate colțurile de uliță cu slove mări: "Mare caraghiozlâc!! Pentru cea întâi dată în România. Astăzi în ziua (cutare) la 7 oare sara va începe reprezentația vestitului, atotputernicului Abdul-Hamid și a vizirului său Mehmet-Rușdi. Însuși a sa înaltă persoană va executa cele mai grele jocuri pe frânghie, însoțit de vestitul vizir în calitate de clown. Intrarea 50 bani". Aceasta ar fi cel mai nimerit mijloc pentru proclamarea în public a Maiestăței Sale turanice"307
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cea întâi dată în România. Astăzi în ziua (cutare) la 7 oare sara va începe reprezentația vestitului, atotputernicului Abdul-Hamid și a vizirului său Mehmet-Rușdi. Însuși a sa înaltă persoană va executa cele mai grele jocuri pe frânghie, însoțit de vestitul vizir în calitate de clown. Intrarea 50 bani". Aceasta ar fi cel mai nimerit mijloc pentru proclamarea în public a Maiestăței Sale turanice"307. O particularitate a articolelor eminesciene este și inserarea în text a unor proverbe și ziceri populare care susțin ideile
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
asemenea, jurnalistul inserează în corpul articolelor numeroase citate din presa străină, în special din cea germană și franceză, pe care le înglobează în textura demersului argumentativ: "Times susține, pe baza unor informații a căror autenticitate o închizășuiește, cum că marele vizir au publicat un manifest prin care acordă amnestie insurgenților îndată ce ei s-ar declara gata de a propune supunerea lor și a încheia un armistiț de șase săptămâni"447; ,,Le Nord scrie în privirea conflictului austro-român următoarele: Spiritul conciliant al
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Banatului Calea Aradului nr. 19, Județul Timiș ───────────────────���──────────────────────────────────────────────────────────── 1010 Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Fundulea - 915200 Plante Medicinale și Aromatice Fundulea Județul Călărași ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1011 Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Comună Dragănești-Vlașca - 147135 Agricolă Teleorman Județul Teleorman ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1012 Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Brăila Agricolă Brăila Șoseaua Vizirului km 9 Județul Brăila ─────────────��────────────────────────────────────────────────────────────────── 1013 Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Timișoara - 300703 pentru Pajiști Timișoara Calea Urseni nr. 32 Județul Timiș ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1014 Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Comună Valul lui Traian - 907300 Agricolă Valu lui Traian Județul Constantă ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1015 Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Simnic Agricolă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
scrierile despre haiduci, gherilă na? ionalist? care ac? iona la drumul mare, prezența? i �ntr? o manier? romantic?. ?i o singur? țațe tot mai accentuat? 25. Primul? ministru, B? tr�nul Ion Br? tianu (c? ruia Iorga �i spunea �b? tr�nul ? i tiranicul Vizir�)26 a vizitat ? coală. Vizita lui i? a trezit la realitate pe cei care (că Iorga) erau educa? i �n spirit na? ionalist. �?i petrecea de obicei vacan? ele de văr? la unchiul Manole, fratele doamnei Zulnia, modestul editor al unui ziar provincial
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prive? te pe intelectualul Iorga, nu �ncape loc de compară? ie. Br? tianu era un exemplu clasic de despot oriental. Proverbial de arogant (că �ntreaga lui familie), Iorga �l numea pe drept cuv�nt pe tat? l lui Br? tianu un �vizir tiranic�. Arogan? a aceasta era evident? �n comportamentul lui Br? tianu, chiar ? i �n vocea lui, care cerea autoritar respect ? i era obi? nuit? (de genera? îi) s? i se r? spund? prin supunere. Br? tianu nu prea avea con? tiin?? social
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i s? strige de c�teva ori �Jos guvernul! �, dup? care se �mpr?? tiau pa? nic. Br? tianu era �ntotdeauna �nf?? i?at �n �Neamul rom�nesc� purt�nd un fes sau un turban ? i i se spunea �Pa? a� sau �Vizirul� . Orice urm? a promisei autonomii a Transilvaniei, Basarabiei ? i Bucovinei au disp? rut �n mul? imea de abuzuri; liberalii din Balcani (mai ales liberalii rom�ni) fuseser? �ntotdeauna partizanii centraliz? rîi. A?a a fost Rom�nia �n cea mai mare parte a anilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tia au fost �ntemni? a?i �n schimb, dup? aceea, ? i i? au pl? țiț [lui Mihai Racovi??] mai multe pungi de bani. �ntre timp, boierii din Istanbul s? au alarmat (afl�nd despre toat? povestea această) ? i au ob? inut de la vizir un �firman� care poruncea eliberarea (evreilor), iar vinova? îi au sc? pat teferi�. Giurescu continuă descrierea incidentului, afirm�nd c?: �... evreii s? au pl�ns, consider�ndu? se �n? ela? i ? i jefui? i� etc.168 S? ar p? rea c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
refuzate femeilor din alte p]rți ale Orientului Apropiat. Era descurajat] nerespectarea autorit]ții parentale. Un fiu trebuie s] fie umil, dispus s] accepte sfaturi, s] evite actele necinstite și frauduloase și s] aib] un comportament decent. Conform spuselor înțeleptului vizir Ptah-hotep (secolul al XXV-lea î.Hr.), neascultarea filial] putea fi cauza reneg]rii fiului. Înțeleptul înv]ț]tor, Amen-em-opet (secolul al XIV-lea î.Hr.) a predicat împotriva dorinței avide de putere și a acumul]rii de avere prin jaf, fraud
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de organizare și funcționare al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Simnic. Anexă 8 Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila 1. Se înființează Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila, instituție publică cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii, cu sediul social în Brăila, Șoseaua Vizirului, km 9, județul Brăila, în subordinea Academiei de Stiinte Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu Sisesti" prin reorganizarea Stațiunii Centrale de Cercetări pentru Ameliorarea Solurilor Sărăturate Brăila, care se desființează. 2. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila are ca obiect de activitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182329_a_183658]
-
ajungând culmea, robesc cu totul pe cel suferitor, și-i răpesc orice simțire"39. Simptomele nebuniei sunt bine cunoscute de mult timp. Dimitrie Cantemir vorbește de prodromele alienării: "În 1705 a fost numit Corburli Ali Pașa în postul de mare vizir; într-o zi, după ce i s-a prezentat ambasadorul Franței, Feriol, vizirul a spus: Acest infidel sau este nebun sau să știți că în scurt timp își va pierde mințile. Și aceasta adause el o deduc din frecvența mișcării ochilor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
simțire"39. Simptomele nebuniei sunt bine cunoscute de mult timp. Dimitrie Cantemir vorbește de prodromele alienării: "În 1705 a fost numit Corburli Ali Pașa în postul de mare vizir; într-o zi, după ce i s-a prezentat ambasadorul Franței, Feriol, vizirul a spus: Acest infidel sau este nebun sau să știți că în scurt timp își va pierde mințile. Și aceasta adause el o deduc din frecvența mișcării ochilor săi, din agitația corpului său, din ușurința gesticulațiunilor sale și din suspinarea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
consilier intim în exercițiu; Plenipotențiarul Austro-Ungariei, Ottokar Conte Czernin de Chudenitz, ministru al Casei Imperiale și Regale și al Afacerilor Străine, consilier intim al Majestății Sale Apostolice Imperială și Regală; Plenipotențiarul Bulgariei, dr. Momșiloff, Vice-președinte al Sobraniei; Plenipotențiarul Turciei, Marele Vizir Talaat pașa, de o parte și reprezentantul României, d. C. Argetoianu, de cealaltă. După cercetarea împuternicirilor lor, au convenit, întrucât convenția de armistițiu iscălită la 9 decembrie 1917 la Focșani a fost denunțată la 2 martie și a expirat la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și hotărâți cu toții a-și da scump viața. Împărțiți În cete, așteptau pe vrăjmaș și-și plănuiau loviturile. A patra zi, pe la nămezi, pândarii de pe măguri zăriră dinspre Giurgiu un nor mare de praf, Întunecând văzduhul. Spre seară oastea marelui Vizir, de zece ori mai numeroasă decât a lui Mihai, era Împânzită la gura vadului, dincolo de pod. Din fundăturile codrului, românii Își măsurau vrăjmașul cu care avea să dea piept a doua zi. Noaptea și-o petrecură sfătuind Împrejurul focului. Când
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
mâinile românilor, care-i gonesc, lovindu-i de zor, până când noaptea ia sub ocrotirea Întunericului ei sfărâmăturile ce mai rămăsese din marea oaste a lui Sinan. Mihai se Întoarce Încărcat de trofee. Stelele sclipesc peste bălțile de sânge. Bătrânul, cruntul vizir, bocește În cortu-i rupându-și hainele de pe el. Și pe când spahiii lui tremură tupilați prin bălării, din tabăra românilor se Înalță În liniștea nopții cântece de biruință. Cuvinte: Semilună = simbol al Imperiului Otoman; cotropitor = care ocupă sau pune stăpânire cu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
prin bălării, din tabăra românilor se Înalță În liniștea nopții cântece de biruință. Cuvinte: Semilună = simbol al Imperiului Otoman; cotropitor = care ocupă sau pune stăpânire cu forța; nămezi = corect,nămiază și amiază, adică În plină zi; măgură = deal mare, singuratic; vizir = mare comandant de oaste la turci; vad = loc adâncit În pământ pe unde curge o apă; destin = soartă, viitor; trofeu = pradă de război; spahiu = soldat În cavaleria turcească. ,,La Călugăreni, românii scriseră cu sabie și sânge pagina cea mai strălucită
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de pilaf! Arta culinară a influențat până și structura militară a imperiului; de pildă, comandanții regimentelor de ieniceri se numeau „ciorbagii“, iar oala uriașă în care se făcea pilaful fiecărui regiment avea o semnificație specială: când ienicerii protestau împotriva Marelui Vizir și i doreau capul, ei răsturnau în mod simbolic oala de pilaf. Chiar și în Turcia modernă, expresia „a răsturna oala“ însemna rebeliune militară. Procedeul răsturnării oalelor era bine împământenit și la noi; el este pomenit de către Radu Rosetti în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
turci, în anul 1777. După un Praeambulum ce anunță subiectul, acțiunea începe printr-o scenă în care domnul plănuiește împreună cu sfetnicii săi o alianță cu puterile creștine (Rusia și Austria) împotriva împărăției otomane. Dar sfetnicii îl trădează sultanului, care poruncește vizirului să îl suprime pe principele moldav. Ghica e asasinat prin vicleșug turcesc. Soția îi deplânge moartea în versuri ungurești și nemțești, un țigan ține o predică urmată de un cântec pe limba lui. Într-o scenă pastorală, fostul secretar al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288505_a_289834]