24,378 matches
-
presupune doar o învoială negociată între compozitor și interpret. Nici nu incumbă numai înțelegerea tacită de a admite unele sugestii, procedee, deprinderi provocate prin voința auctorială. Dincolo de convenție, învoială, înțelegere se află cultul pentru imagine. Servilismul vis-a-vis de ceea ce este vizual. înșurubarea unei civilizații a ochiului în lăcașurile uzurpate de către aceasta și părăsite de civilizația urechii ori de către formațiunile altor organe ale simțurilor noastre de toate zilele. Banchetul vizualității nu numai că se perpetuează sine die: el devine tot mai agresiv
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
Ce a reprezentat expoziția de partituri de la Darmstadt din vara anului 1965 ori cea a pictoriței-muzician Marie Claire Mussat, vernisată la Paris în 1981, dacă nu debușarea unor idei componistice în teritorii ce servesc drept piață de desfacere a obiectelor vizuale! Și, prin ricoșeu, ieșirea produselor de semiografie muzicală din acel loc strîmt, încălzit doar de interesul ocazional al restitutorilor de muzică? Conceptualismul grafic face posibilă afișarea ideilor componistice prin intermediul unui graf. Mai simplu, ca la Maurizio Kagel și Sylvano Bussotti
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
unui graf. Mai simplu, ca la Maurizio Kagel și Sylvano Bussotti, sau mai complicat, ca la Early Brown și Anestis Logothetis. Nu de puține ori însă indicațiile de interpretare a grafului ocupă un spațiu cu mult mai amplu decît sugestia vizuală. Legenda debordează graful. Aspectul eseistic tinde să-l minimalizeze pe cel beletristic. Ca în unele muzici conceptuale ticluite de Dieter Schnebel. Aici se observă limpede cum arsenalul de probe pus în mișcare întru convertirea interpretului devine mult mai important decît
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
absolvit de unele excese ori accente caricaturale: "operă distrusă" (John Cage), "meaningless work" (Walter De Maria), "estetica lăzii de gunoi" (Rauchenberg). Indiferent de paradigma prin care se exprimă, muzicile conceptuale apelează la un set (remarcabil în planul cantității) de reactivi vizuali (pe care Logothetis îi numește "signaux d^action"), reactivi care se recunosc în ultimă instanță în acele semne percepute ca forme ce stimulează sau permit o anume funcție, tocmai pentru că înfățișarea lor sugerează (și deci semnifică) acea posibilă funcție. Fie
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
ispititoare, pe care regizorul o aduce pe scenă, nu susține și nu înviorează personajul lui Faust cel întinerit, dedat tentațiilor, de neoprit din patimi, nu face credibilă revigorarea disperată a personajului său și lasă cumva neutilizat parte din arsenalul inepuizabil vizual, sonor al spectacolului în cea de a doua parte a sa. Este punctul vulnerabil acolo. Performanța Ofeliei Popii este încărcată de har și nebunie. De un ludic grav, sobru. De patima neliniștitoare a profesiunii sale. De expresivitatea poetică a corpului
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
ispititoare, pe care regizorul o aduce pe scenă, nu susține și nu înviorează personajul lui Faust cel întinerit, dedat tentațiilor, de neoprit din patimi, nu face credibilă revigorarea disperată a personajului său și lasă cumva neutilizat parte din arsenalul inepuizabil vizual, sonor al spectacolului în cea de a doua parte a sa. Este punctul vulnerabil acolo. Performanța Ofeliei Popii este încărcată de har și nebunie. De un ludic grav, sobru. De patima neliniștitoare a profesiunii sale. De expresivitatea poetică a corpului
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]
-
prin asocieri formale și jocuri de cuvinte. Liliecii sînt un echivalent zburător al păsărelelor, iar mansarda e inclusă într-o lungă listă de metafore ale capului. În genere, în limbajele popular-argotice, capul e metaforizat pornind de la anumite trăsături semnificative (predominant vizuale): forma, poziția, calitatea de "conținător". În româna populară, capul este - prin formă - dovleac, bostan sau bilă; poziția îl identifică cu etajul și mansarda (rar cu carlinga); ca recipient, e numit în primul rînd cutiuță sau colivie. Termenul bibilică e interesant
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
ordinii administrative și expierea simbolică a Imperiului, dar trăiește în continuare adevărul unei raportări demne la omul concret și la cel social. El poate observa încă, de la distanță și cu o întîrziere considerabilă, ca un martor cu o enormă capacitate vizuală, dinamica unei evoluții umane din care nu sînt excluse nici melancolia și nici suferința, dar poate vedea și disoluția unei civilizații, a unei idei, a unui mod de a exista în lume și, mai ales, în istorie. în această atmosferă
Corneliu Baba și lumea central-europeană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8973_a_10298]
-
Gellu Dorian În zilele cînd de la Roma venea vestea oribilei crime semnate de cetățeanul european de origine română și etnie rromă, Mailat, care a atras atenția asupra României mai mult decât orice brand de țară, mișcînd presa scrisă, vizuală și audio, politicieni și simpli cetățeni italieni, ca într-un arsenal ce trebuia să se lase cu decimarea nației române, am primit de la Centro Editoriale e Librario și de la Universita della Calabria din Italia două cărți ce aveau ca obiecte
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
încă una comercială în ultimă instanță. De unde refuzul acesta?" Associated artist O idee foarte bună au avut tinerii redactori ai SUPLIMENTULUI DE CULTURĂ: să invite, în fiecare lună, câte un artist în paginile publicației. Domenii diferite: film, literatură, teatru, arte vizuale, dans, muzică. Noiembrie e luna regizorului Alexandru Solomon, în decembrie îi vine rândul prozatorului Dan Lungu, iar ianuarie 2008 îl va aduce în fața cititorilor pe actorul Florin Piersic jr. Campania aceasta, originală în spațiul nostru publicistic, nu-și propune să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9069_a_10394]
-
singurul său volum de până acum, Jucăria mortului. Altminteri, orice echivalențe sunt dificil de trasat. Cum se explică o atare combinație? Să încercăm o secțiune diagonală prin carte. Cu alte cuvinte, de la o proză obiectuală, în stilul instalațiilor din artele vizuale, ca Polata, la una mai degrabă intertextuală și tot atât de expozitivă, dar nu lipsită de anumite infiltrații teoretice, cum e substanțiala bucată Jurnalul unei călugărițe căreia nu i s-a întâmplat nimic. De la atelierul robust de concepere a unui amalgam la
Același Sorin Stoica by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9073_a_10398]
-
fantast, evazionist, un thriller conceptual sau un film de artă în sensul de "artist" așa cum o serie de prozatori esteți sunt caracterizați prin stil, prin scriitura artistă. Gheorghe Preda se consideră un stilist care joacă totul pe o singură carte, vizualul, repudiind programatic aportul actorului definit ca prezență care refactă lumina și emoția și atît. Regizorul declară tranșant că nu va realiza niciodată filme "de actori". Acest lucru i-a reușit remarcabil în film: actorii pur și simplu nu se văd
Îngerul gratuit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9086_a_10411]
-
un simbol menit să reflect o idee. În dialogul pe care l-a avut cu criticii de film la IPIFF, Gheorghe Preda și-a precizat și mai clar estetica, menționînd că dorește să folosească actorii într-un fel de semiotică vizuală, ca pe niște semne, accentul fiind pus pe imagine. Cu o remarcabilă cultură cinematografică, lector la U.A.T.C., rafinat, am impresia că Gheorghe Preda a făcut ca regizor o greșeală fundamentală, aceea de a ignora programatic actorul, minimalizînd aportul
Îngerul gratuit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9086_a_10411]
-
stabilirii cu exactitate a extensiei tumorale și deci, implicit, a tipului de intervenție chirurgicală. În cancerul de laringe asocierea iradierii la chirurgie este logică, bazându-se pe argumentele peremptorii: T voluminos, slab vascularizat central, N invazie imprecisă, limite aparente apreciabile vizual și palpatoriu. Evoluția favorabilă, fără recidivă, a celor 11 pacienți selectați cărora, pe baza datelelor anatomice, a imaginilor endoscopice și computer tomografiei, li s-a schimbat indicația de laringectomia totală în orizontală supraglotică cu rezecție de bază de limbă, având
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]
-
problemă frecventă. Diagnosticarea este adesea subiectivă și multe cazuri rămân nedepistate. HPP primară, cu o pierdere de sânge de peste 1.000 ml, apare la 1-5% din nașterile vaginale în țările puternic dezvoltate. Aceste definiții sunt oarecum arbitrare, deoarece estimarea clinică vizuală a pierderii de sânge nu este fiabilă, iar cantitatea medie de sânge pierdut poate atinge 500 ml după o naștere vaginală fără alte complicații și 1.000 ml după o naștere prin cezariană. Chiar și cu o metodă de evaluare
Revista Medicală Română by Ayman Ragab () [Corola-journal/Journalistic/92294_a_92789]
-
a da dimensiunea luptei sale disperate cu tainele culorilor, Baba se războiește cu marile fisuri ale creației: perisabilitatea, autoamăgirea, veșnica proximitate a dispariției prin degradarea substanței și prin pierderea identității. în acest sens, dincolo de ponderea sa obiectuală și de voluptățile vizuale pe care le stimulează, albumul Baba , această expoziție încremenită, aruncă în jur o lumină palidă, de amurg în plină zi. Și dacă stai să asculți cu luare aminte, din paginile sale scrise și din materia grea a culorilor răzbat, paradoxal
Chipurile lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9259_a_10584]
-
subtile de rememorare și de conservare. Dar rezistînd primelor tentații, orice privitor va putea observa cu ușurință că pictura lui Baba nu reînvie forme deja consacrate în istoria artei europene, ci încearcă - uneori chiar cu accente patetice - să resuscite cîmpul vizual și datele stilistice și morale care vin, mai degrabă, dinspre tradiția icoanei de tip bizantin. Excluzînd din orizontul privirii tot ce este spectacol superficial, instabil și amăgitor, artistul reface, în registru laic, întreaga autoritate a acelei imagini care consacră modelul
Chipurile lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9259_a_10584]
-
Tactilitate, imanență și grație Deși a început ca pictor și s-a afirmat în cea mai dificilă dintre epocile artistice ale secolului trecut, și anume în plină ofensivă propagandistică a anilor cincizeci, Ion Nicodim este esențialmente un creator de spectacole vizuale, prodigios în identificarea temelor și fără prejudecăți în ceea ce privește expresia, tehnica sau genul. Sprijinit de o viguroasă și dinamică memorie culturală, dar și de șansa enormă de a trăi direct experiențele artistice europene prin prelungita sa ședere la Paris, el urmărește
Alte radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9280_a_10605]
-
Scenariile pe care le fac și le desfac cei cinci într-o cameră de hotel, în doar cîteva ore, urmează ficțiunea-model, inspiratoare de pe micul ecran. Cît de sordidă ar fi încăperea, iar scenograful Andu Dumitrescu ne-o pune la dispoziție vizual în toată"splendoarea" ei, televizorul nu lipsește. Este intervenția continuă în viața noastră și semnul prezenței patologicului. Victimele lui, ale maladivului acesta contaminant, sînt, în final, toți cei cinci luzeri. Se visează eroi, gangsteri de primă mînă, habar neavînd cine
Întâmplări de la motel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9278_a_10603]
-
pe măsura recalcitranței cu care a îndrăznit să încalce regula de aur a meseriei: aceea de a întreține clienților iluzia că ceea ce văd este realitatea concretă și că, pe deasupra, realitatea nu poate fi contra-făcută prin rețete tehnice născătoare de efecte vizuale. Cu alte cuvinte, orice se poate spune la un post de televiziune, afară doar de faptul că televiziunea, departe de a oglindi realitatea, o produce. Că trăim tot mai mult într-un mediu de efecte vizuale, creat la propriu în
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
tehnice născătoare de efecte vizuale. Cu alte cuvinte, orice se poate spune la un post de televiziune, afară doar de faptul că televiziunea, departe de a oglindi realitatea, o produce. Că trăim tot mai mult într-un mediu de efecte vizuale, creat la propriu în incinta studiourilor de televiziune și în pîrghiile digitalice ale programelor de calculator este ultimul lucru pe care noi, spectatorii de televiziune, trebuie să-l știm. Risipirea mirajului ne-ar provoca o surpriză dureroasă, ba chiar o
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
nu mai vede întreguri, ci doar felii și bucăți separate, risipite unele de altele din cauza lipsei unui factor unificator. Un astfel de om este prin excelență o ființă analitică și cu precădere non-sintetică. În concluzie, cultura scrisă e o cultură vizuală, alcătuită din oameni izolați și foarte inteligenți, cărora nu le mai stă însă în putere să participe spontan și direct la pleroma cuprinzătoare a unei comunități organice. Viața lor este pretutindeni mijlocită de cuvînt. Dar din această izolare lexicală de
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
ieșite din comun, se transformă, finalmente, în ambiguă trăire estetică și în vibrație metafizică adîncă. Fără să fi fost un om cultivat în accepțiunea academică a cuvîntului, adică fără o cultură narativă solidă și sistematizată, dar cu o profundă cultură vizuală și cu un instinct infailibil al livrescului, Bitzan a intuit că una dintre cele mai eficiente modalități de a provoca interogații filosofice și vibrații estetice este bruscarea ontologică, dizlocarea obiectului din funcția, din natura și chiar din existența sa. Operînd
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
și simplu, Artă concretă. Privitorul neprevenit și nedeprins cu lectura etimologică, încercînd să valorifice sensurile acceptate ale cuvintelor, se găsea în fața unei surprize greu de explicat în primul moment; ceea ce i se promitea narativ drept concretețea însăși, i se înfățișează vizual ca o maximă abstracțiune. O geometrie nestăpînită, de la elementele ei generative, cum ar fi punctul sau linia, pînă la dialogul formelor constituite și la sintezele cromatice, anima întregul spațiu al expoziției și crea cel mai aseptic dintre spectacolele imaginate. Odată
Despre Arta concretă (o rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9366_a_10691]
-
acest sens, arta născută din contemplația geometriei în nenumăratele ei manifestări, adică arta concretă, este în aceeași măsură o artă arhetipală, puternic legată de reflexele omului primordial. Istoricizată, ea s-ar putea asocia , prin austeritate, rigoare și eficiență a informației vizuale, unei morale și unei filosofii protestante, dar împinsă pînă în zorii umanității, în protoistoria ei mitică, ea este o manifestare a spiritului agrarian, un reflex al coabitării organice cu geometria plană a pămîntului reprezentat la scara conștiinței individuale. Spre deosebire de formele
Despre Arta concretă (o rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9366_a_10691]