5,110 matches
-
atelier meșteșugăresc de pe o străduță lăturalnică din Paris. Perfect. Deschid larg ușa de la intrare, Îmi trîntesc un zîmbet radios, cît toată fața - și Încremenesc. Nu sînt cei de la Vogue. E Luke. E Îmbrăcat În pardesiu, are În mînă valijoara de voiaj și arată ca și cum nu s-ar fi bărbierit azi-dimineață. — Ce-i prostia asta? zice fără nici un preambul, arătîndu-mi scrisoarea. Mă uit la el siderată. Nu e În regulă. Trebuia să se afle la turnul Oxo, cu o mină romantică și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
inimă și literatură”) au defecte de rimă și infidelități de sens. O tălmăcire în proză din Lamartine apare în „Zimbrul”, o alta, din Plutarh, s-a păstrat în manuscris. Ceva mai interesant este prozatorul, mai ales cel din relatările de voiaj. Călătorie în Moldova de sus („Foiletonul Zimbrului”, 1855-1856) e un jurnal instructiv în felul lui, dezvăluind o conștiință politică mereu trează. În De la Iași la Roman („Almanah pentru români”, 1857), călătorul încearcă să fixeze fizionomia variată a unei politii. A
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
începutul „aventurii bolșeviste”. Martor care știe să vadă, memorialistul derulează alert, într-adevăr ca într-un „film”, secvențe cumplite din „calvarul refugiaților” români într-o Rusie sfîșiată de jafuri și omoruri, apăsată de o teroare de coșmar. „Impresii fugitive” de voiaj așterne M. în reportajul București-Sakkarah (1913). Vestigii, moschei, muzee, maiestuos-enigmaticele piramide sunt descrise în cuvinte simple de călătorul în drum spre Sahara, ale cărui tresăriri de încântare rămân departe de pragul expresivității. Mai puțin rutiniere ar fi notațiile din Ierusalim
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
Societății „Petru Movilă” a studenților Facultății de Teologie din Chișinău), pe care o fondează și o conduce și unde publică documente bisericești și istorice, evocări literare, profiluri contemporane. În 1931 călătorește, cu o bursă de studii în Bulgaria și Grecia, voiaj din care rezultă cartea sa de debut, Mărturii românești din Bulgaria și Grecia. 1468-1866 (1933), unde semnalează aproximativ două mii de documente înstrăinate. Din 1933 activează ca profesor la Școala de Cântăreți Bisericești din Chișinău (e și director între 1942 și
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
Propunând spre premiere Academiei două piese de Gh. Sion, nu se dovedește și un bun critic de literatură. Prin structură, G. este un memorialist. Încă la 1858 îi trimitea lui V. Alecsandri o scrisoare în care relata cu farmec un voiaj în Marea Egee și pe țărmul Asiei Mici. Intuind vocația amicului său, Alecsandri, și el un memorialist încântător, îl îndeamnă să se aștearnă pe scris. Cei doi își propun să facă un schimb de astfel de texte, care să fie destinate
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
fi respectat previziunile Cartei referitoare la apărarea libertății de expresie și la protejarea scriitorilor persecutați: “În loc să protesteze Împotriva Încarcerărilor, explulzărilor, urmăririi scriitorilor de către Stasi și bineînțeles Împotriva cenzurării textelor membrilor săi, acest PEN nu a fost decât o agenție de voiaj pentru cei care erau numiți ‚scriitorii de care avem nevoie’”. Cărțile publicate după 1990 conțineau documente acuzatoare referitoare la scriitorii care au sprijiniseră expulzarea lui Wolf Biermann sau excluderea a noua scriitori din DDR-Scriftstellerverband. Recunoscându-se implicit că responsabilitatea pentru
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
politică actuală, datorate unor personalități precum Mihnea Gheorghiu, Virgiliu N. Constantinescu, Mihai Drăgănescu, Octavian Paler, Al. Zub. Se inserează traduceri din literatura americană: Iordan Chimet - patru cântece populare americane, George și Monica Dan - poeme de Stephen Vincent Benét, Ion Sava - Voiaj de plăcere de Thornton Wilder, Mircea Vaianu - Luna de la Caraibe de Eugene O’Neill, dar și recenzii la cărți ale celor stabiliți în America: Mircea Iorgulescu comentează Scrisori din Washington de Vladimir Tismăneanu, iar Mircea Anghelescu Fetele lui Ianus de
REVISTA ROMANO-AMERICANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289258_a_290587]
-
brutale oamenii politici aflați la putere (liberalii, în speță), speculând cu o regretabilă insistență chiar defectele lor fizice. Când renunță la poanta de un gust dubios, publicistul practică o cozerie acidulată, dezvăluindu-și oarecare aptitudini narative (ca în notele de voiaj București-Varna), precum și resurse umoristice. Însemnările lui au câteodată un aspect de fiziologie, colectând „tipuri și impresii”, ca în volumul Trotuarul Bucureștiului (1896), unde anomaliile „sistemei” politice, administrative, felurite obiceiuri și năravuri, specimene variate (cămătarul, lingușitorul, ipohondrul ș.a.m.d.) sunt
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
vechiul și noul, orientalul și occidentalul se întrepătrund, oferindu-i prilejul să se delecteze fixând tipuri și moravuri, în ce au ele caracteristic. Avusese chiar de gând să scoată un volum de Moeurs moldaves. Pasionat călător, își consemnează impresiile de voiaj: La Pierre du Tilleul, légende montagnarde, fragment d’un voyage dans la haute Moldavie en 1839 (Piatra Teiului), Le Rocher du Corbeau (Stânca Corbului). Și în Amintiri contemplativul descoperă peisajul cu o sensibilitate proaspătă, simțindu-se atras de tot ce
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
1936; Pe străzile capitalei, București, 1935; Doi vagabonzi, București, 1936; Luminile satului, București, 1936; Cazul maicii Varvara, București, 1937; Căsătorie de probă, București, 1937; În căutarea unei parohii, București, 1937; București - Sinaia, București, [1938]; O partidă de poker, București, 1938; Voiaj de plăcere, București, 1940; Dâmboviță, apă dulce..., București, 1941; Furtună în iad, București, 1942; O noapte cu ghinion, București, 1942; Preot fără voie, București, 1943; Măgarul ciobanului, București, 1944; Cartea pustnicilor, I-II, București, 1945; Chimiță R. Ilie, școlar și
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
de logodnă petrecuți în urma actului din noiembrie 1907. Aveam, așa dar, abia patru ani împliniți, când, împreună cu mama făcusem călătoria aceea aventuroasă până în orașul ei în care se născuse, la neamurile încă în viață. Că mă luase cu ea în voiaj, la o vârstă atât de fragedă, se explică prin faptul că eram un băiețel foarte răsfățat și foarte autoritar. Țin minte că nu o lăsam pe maică-mea să plece de lângă mine nici un moment, nici un minut, cât eram treaz. De
Act dotal by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15001_a_16326]
-
duce și de ce lipsește. Un soț gelos ar fi fost nimic față de felul cum mă purtam eu... O țineam strâns de mână și când trebuia să se ducă în fundul curții, după necesități. Așa încât, ar fi fost exclus să facă singură voiajul... Mai țin minte că la Corița (care în grecește înseamnă fetiță) îi înjuram pe toți românește strigându-le tot ce auzisem eu în Bărăgan, și pe toți voiam să-i duc să se tundă la nea Lică-frizeru'... Devenisem eroul orașului
Act dotal by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15001_a_16326]
-
Cărțile populare în literatura românească (I-II, 1963, în colaborare cu I. C. Chițimia). Dintre moderni, pe S. l-a atras cu precădere Mihail Kogălniceanu. A pregătit ediții selective (1947, 1955, 1956, 1962, 1964), i-a editat scrisorile și impresiile de voiaj (1967, împreună cu Augustin Z. N. Pop), i-a publicat scrierile social-politice (Texte social-politice alese, 1967, în colaborare), a încercat să definească o poetică a scriitorului pașoptist (Baza folclorică a artei literare a lui Mihail Kogălniceanu, 1968). SCRIERI: Încercări istorico-literare, Câmpulung
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
Plevna! (1878). În urma raportului elogios al lui Ion Ghica, volumul Dramatice (1879) primește laurii academici. Mai pot fi menționate câteva prelucrări (Hagi Eni de la Galatz, Femeiușca dracului, în colaborare cu Matei Millo). Iubitor de drumeție, S. își consemnează impresiile de voiaj scriind, o dată, niște note de drum din Apus, altă dată un reportaj de la Târgu Ocna sau dintr-un „peregrinagiu la Neamț”. În Suvenire de călătoria în Basarabia meridională (1857), blajină evocare mărturisind „plăcerea călătoriei”, lasă să se întrevadă că zestrea
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
în pușcărie, și i-au făcut judecată de moarte, și l-au pus într-un car cu 2 boi, numai cu antiriul și cu nădragii, și au pus nește priviț la car, și i-au spânzurat răvășalile acelea” [expunere și voiaj infamante], dar - deconcertantă ingenuitate! - „ale cui vor fi fost, Dumnezeu știe...”. O crimă negociabilă Procesul deschis de urmașii postelnicului Costantin Cantacuzino pentru pedepsirea ucigașilor tatălui lor și, firește, pentru reabilitarea memoriei aceluia (o ignobilă răzbunare - socotește Anonimul Bălenilor: „Iar feciorii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care adăpându-se, sufletul uită lumea. Relații despre „lumea de dincolo” îi ofereau cititorului din Veacul de Mijloc o sumedenie de compuneri: „călătoriile” (descendente), „vedeniile” și „visele” (gen bine dezvoltat în mediul călugărilor). Aceste texte apocrife - unele de veche tradiție: voiajurile extramundane - preluate de literatura creștină, având o antichitate considerabilă, îi furnizau cititorului informații și-i satisfăceau nevoia de narație 513 (neîncetând să moralizeze, căci acest tip de scriere de evaziune a avut întotdeauna niște valențe compensatorii care au acționat și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1839, se plimba pe chei invocând „raiul Indiei” și regretând exclamativ că nu se Îmbarcă - pentru a Înlocui poate acea Călătorie În Africa cu o descriere a „Celui mai frumos loc pre pământ”6, dacă nu cu Povestiri adevărate din voiajele mele prin Indii și Insula Ceilon supranumită Raiul Pământesc 1. Amănuntul așteptării lui Honigberger pe cheiurile din Bordeaux e redat și de Allard, și, anonim, de presa franceză: „(...) către sfârșitul lui iunie 1835, se plimba pe străzile din Bordeaux un
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
În Panjab și India, medicina tradițională Începe să absoarbă anatomia patologică europeană, iar introducerea terapeuticilor occidentale transmise prin diplomați și călători va constitui un terminus post quem important În privința globalizării civilizației asiatice abia redescoperite În Europa 1. Confluența dintre medicină, voiaj și cercetări asiatice e prodigioasă acum. Despre Memorial Ranjit Singh de la Amritsar, căruia i-a dedicat multe cercetări În ultimii ani, Lafont afirmă că „o Întreagă secțiune e consacrată activităților arheologice În regatul Panjabului și explorării geologice a Himalayei de către
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
tot felul, tenzufuri, curse, unt de roze, paste de scos părul, ape de flori mestecate cu ape europene și pomade cu etichete de Paris (...)”6, trasând vaporos direcția În care stofele Orientului parcurg Europa. Iar Alexandru și Sașa Odobescu, În voiaj de nuntă la Paris (septembrie-octombrie 1858), cheltuie nu mai puțin de 3.000 de franci tocmai pe aceste „cașmiruri”1. Arderea văduvei...tc "Arderea văduvei..." Mântuirea de moarte și de foc este una dintre scenele cel mai probabil descrise de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
din câmpul gravitațional al literaturizărilor proprii epocii. Între timp S. perseverase și ca nuvelist, o primă mobilizare editorială în acest regim producându-se odată cu Oracolul (1969), unde sunt atinse cu o relativă dexteritate teme obligatorii ale genului SF: roboți, extratereștri, voiajul temporal sau, ca în nuvela titulară, citirea viitorului etc. Un câștig ar fi, totuși, dat de încercările timide de tratare în răspăr a rețetei SF. Cuadratura cercului (1975) descoperă însă un prozator semnificativ superior celui etalat mai înainte. Subintitulat Fals
SASARMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289505_a_290834]
-
că lămurirea problemei succesiunii ar Întări poziția dinastiei de Hohenzollern și că ar servi idealului proclamării regatului. Sfârșitul anului 1879 aduce o atitudine mai binevoitoare și din partea Germaniei, Radowitz sfătuindu-l pe Liteanu să-i recomande lui I. C. Brătianu un voiaj diplomatic la Berlin la sfârșitul lunii ianuarie 1880 (după un presupus vot afirmativ al Camerei În problema căilor ferate - n.n.), „când s-ar putea pune În discuție multe probleme, care ar interesa ambele țări” <ref id="65">65 Liteanu c
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
-l ca fiind chiar mai important decât chestiunea titlului În sine. Cea care a deschis calea unei rezolvări atât de elegante a situației succesorale a fost vizita lui Carol la Berlin, Viena și Sigmaringen de la sfârșitul verii anului 1880. În voiajul său european, prințul a evitat, din demnitate, să se pună În postura unui solicitant la diferitele curți europene <ref id="72"> 72 Ducros c. Aubert-St. Hilaire, București, 8 decembrie 1880 MAE - AD Turquie-Bucharest, vol. 3, f. 129, la ANIC, Microfilme
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
D. Țepeneag într-un mare poet al transcendenței goale, dar și al justificatei așteptări eshatologice. ION VARTIC Parodie a călătoriei inițiatice, periplul eroului prin mai multe țări central și vest-europene e o „probă a labirintului” tratată în registru burlesc, un voiaj către inima demoniacului însuși, caracterizat prin imensa sa capacitate decreativă. Realitatea pe care o traversează personajul lui Țepeneag are aspecte spectrale, tinde să se transforme la tot pasul într-o uriașă mistificare. Recurgând la procedeele cele mai diverse, de la hiperrealism
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
sub stânca Loreley, în lumina lunii. El nu o mai întâlnește pe „acea fată frumoasă”, dar, în mai multe rânduri, primește, din diferite orașe ale Europei, telegrame nesemnate prin care e anunțat că în acel loc e lună. Anterioară tuturor voiajurilor pe uscat este călătoria de pe Atlantic, povestită în Al optzeci și doilea. Întreaga expediție a unei nave durează șase luni, timp în care navigatorii nu văd alt „țărm” decât luna. Disconfortul inerent navigației, privațiunile și necazurile inevitabile sunt compensate de
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
traduceri, chiar și în perioada când s-a aflat la studii în Franța. Între 1907 și 1915 colaborează cu oarecare consecvență la „România viitoare”, „Viața literară și artistică”, „La Roumanie”, „La Politique”, „Printre hotare”, „Trăiască Franța!” atât cu notații de voiaj, cât și cu articole despre călători străini în România. La revista „Lamura” i-a apărut în 1926 povestea-feerie Salamandra măeastră, dar cea mai fidelă și variată contribuție o are la „Propilee literare”, pe care a slujit-o cu devotament ca
URECHIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]