9,695 matches
-
susținerile că poporul român s-ar fi format în sudul Dunării. Începând cu secolele IX-X, în teritoriul carpato-danubiano-pontic are loc începutul genezei statale. Primele formațiuni statale au avut ca bază obștea sătească, formându-se preponderent prin unirea sub un singur voievod sau cneaz a uniunilor de obști. Procesul de formare a statelor medievale românești se încheie în secolele XIII-XIV, iar în cadrul acestui proces, obștea sătească a jucat un rol considerabil. De altfel, observăm că multe dintre elemente s-au păstrat și
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
formare a statelor medievale românești se încheie în secolele XIII-XIV, iar în cadrul acestui proces, obștea sătească a jucat un rol considerabil. De altfel, observăm că multe dintre elemente s-au păstrat și în cadrul voievodatelor medievale: acestea erau conduse de un voievod; acesta, la rândul său, era ajutat de un sfat al bătrânilor sau boierilor; principala bază juridică a comunității era „legea pământului”; se păstra caracterul preponderent conservator, patriarhal și parțial autarhic; principala sursă de existență o constituia prelucrarea pământului, adică predomina
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
2011 Toate Articolele Autorului MIHAI VITEAZUL - PRINȚUL UNIRII ROMÂNILOR (410 ani de la uciderea sa) „În țara mea aș fi putut să rămân liniștit și sigur, fără nicio teamă, dacă nu m-ar fi chemat credința mea față de creștinătate. Io, Mihail, voievod al Ungrovlahiei, al Ardealului și al Țării Moldovei” (din Memoriul lui Mihai Viteazul din anul 1601 către împăratul Rudolf al II-lea) Tot mai puternic strălucește chipul lui Mihai Viteazul, tot mai vie și mai luminoasă este amintirea faptei lui
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
prințul unității naționale. Viața lui e una din cele mai impresionante din câte s-au desfășurat pe pământul strămoșilor. A cunoscut din plin și bucuriile și durerile vieții; a cunoscut dulceața biruinței și amărăciunea înfrângerii; a stăpânit cât niciunul dintre voievozii noștri, pentru ca într-o clipă să piardă totul; a văzut pe cei trufași, închinându-se și a căzut prin trădarea lor. Contemporanii, prieteni sau dușmani, au simțit că au în față o personalitate excepțională; unii l-au ridicat în slăvi
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
negustoria, ne-o spun mai multe marturii ale timpului. Una, polonă, spune că ar fi făcut comerț cu vite, o alta, spaniolă, cu giuvaericale. Știa turca și greaca. Avea un scris frumos, energic, iscalitura sa se recunoștea fără greutate. Mama voievodului a fost Teodora Cantacuzino , care avea rădăcini grecești. Radu Popescu susținea: muma-sa au fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep, om mare și bogat den Poarta Împărătească și care în casa ei
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
doi copii: pe Nicolae (uneori apare sub numele de Nicolae-Pătrașcu) și pe Florica. Mihai a mai avut o fiică, nelegitimă, Marula, de la o femeie cu numele de Tudora din Târgșor. Fiul lui Mihai, Nicolae, s-a căsătorit cu Ancuța, fiica voievodului Radu Șerban, cu care a avut o fiică, Ilinca. Fiica lui Mihai, Florica, s-a măritat în anul 1603 cu Preda postelnicul. Stanca a murit de ciumă în anul 1603 și a fost înmormântată în biserica episcopiei din Râmnicu Vâlcea
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
autoritare cu caracter ereditar.Cu Rudolf al II-lea negocierile au mers greu:,,fiindcă împăratul voia să păstreze Transilvania pentru sine, în timp ce domnul român înțelegea să conduca el efectiv, să dispună și de veniturile principatului". Îndată după victoria de la Șelimbăr, voievodul a înștiințat în scris otomanii că stăpânește Transilvania, că în Țara Românească a lăsat pe fiul său Nicolae Pătrașcu și că înțelege pentru ambele țări să respecte raporturile anterioare cu Poarta. Cum Imperiul otoman era puterea dominantă la Dunare demersul
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
pe acolo. Capul său este luat de unul dintre căpitanii domnitorului și înmormântat de Radu Buzescu la Mânăstirea Deal, lângă Târgoviște. Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu stă scris: Aici zace cinstitul și răposatul capul creștinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Țării Românești și Ardealului și Moldovei." Și căzu trupul lui cel frumos ca un copaciu pentru că nu știuse, nici se prilejise sabia lui cea iute în mâna lui cea vitează", spune cu amar cronica Țării
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
timpuri, încă din primele decenii ale secolului al XIV-lea, strămoșii noștri care vor fi luptat la Posada (marele istoric Nicolae Iorga localizând Posada independenței noastre aici) vor fi avut imaginea unui document scris scris în pergamentul-scrisoare pe care solul voievodului muntean Basarab l-a înmânat regelui ungur angevin, document prezentat în miniatură în "Cronicus Pictum". Imaginea încropirii unui proces organizat de învățământ poate fi relevată nu departe de Rucăr, la Curtea de Argeș, pe zidurile bisericii Sf. Nicolae domnesc, unde, un zugrav
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
acordat în anul 1368, conținutul lui a trebuit să fie cunoscut de către vameșii de la Rucăr . În zona orașului Câmpulung se găsesc mai multe mărturii că unele privilegii acordate acestora orașului datau încă din anul 1215, de pe vremea lui Radu Negru voievod: "... Așijderea orășenii cămpulungeni să nu dea vamă din ce vor vinde, să scrie în hrisov, după cum au fost iertați de răposatul Radu voievod, cănd au fost leatul 6723 (1215). Așa se scrie și pe Crucea de piatră existentă și astăzi
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
mărturii că unele privilegii acordate acestora orașului datau încă din anul 1215, de pe vremea lui Radu Negru voievod: "... Așijderea orășenii cămpulungeni să nu dea vamă din ce vor vinde, să scrie în hrisov, după cum au fost iertați de răposatul Radu voievod, cănd au fost leatul 6723 (1215). Așa se scrie și pe Crucea de piatră existentă și astăzi în piața orașului Câmpulung, cunoscută sub numele de Crucea Jurământului". Avem aici dovada sigură că la Câmpulung se cunoștea scrierea, desigur în limba
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
această zonă și alte mărturii ale cunoașterii scrisului și ale cititului. Ne referim astfel la : - Inscripția din anul 1300 de pe mormântul lui Laurențiu, comes de Longo-Campo de la biserica catolică, - Scrierea papei Ioan al XXII din anul 1327, trimisă lui Basarab voievod - Cronica Pictată de la Viena, care amintește de lupta de la Posada din anul 1330 - Hrisovul dn 1352 prin care mânăstirea Câmpulng a fost înzestrată cu moșia Bădești - Lespedea de pe mormântul lui Nicolae Alexandru voievod din Câmpulung din anul 1364 (Gheorghe Pârnuță
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
XXII din anul 1327, trimisă lui Basarab voievod - Cronica Pictată de la Viena, care amintește de lupta de la Posada din anul 1330 - Hrisovul dn 1352 prin care mânăstirea Câmpulng a fost înzestrată cu moșia Bădești - Lespedea de pe mormântul lui Nicolae Alexandru voievod din Câmpulung din anul 1364 (Gheorghe Pârnuță și George Nicolae-Podișor, Monografia Școlii generale Nae A. Ghica din Rucăr-Argeș Referință Bibliografică: Știința de carte la Rucăr în sec. XIV-XVI / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 260, Anul I
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > STIL, TRADIȚIE ȘI CIVILIZAȚIE ÎN „DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT”, O CARTE DE GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA) Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 261 din 18 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului „Publicată pentru prima dată în prestigiosul „Jurnal ARA 2004” și prezentată ca omagiu
STIL, TRADIŢIE ŞI CIVILIZAŢIE ÎN „DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”, O CARTE DE GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ î [Corola-blog/BlogPost/340828_a_342157]
-
prezentată ca omagiu lui Ștefan Cel Mare, la cel de al XXX-lea Congres al Academiei Româno-Americane, care a avut loc la Chișinău , în perioada 5-10 iulie 2005”, cartea lui George Roca, „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ștefan cel mare și Sfânt”, ni se dezvăluie ca o invitație la a lua contact, dintr-o perspectivă inedită, cu arhitectura Moldovei din perioada marelui voievod. Volumul se constiuie ca un veritabil model de promovare și valorizare a unor bijuterii
STIL, TRADIŢIE ŞI CIVILIZAŢIE ÎN „DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”, O CARTE DE GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ î [Corola-blog/BlogPost/340828_a_342157]
-
iulie 2005”, cartea lui George Roca, „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ștefan cel mare și Sfânt”, ni se dezvăluie ca o invitație la a lua contact, dintr-o perspectivă inedită, cu arhitectura Moldovei din perioada marelui voievod. Volumul se constiuie ca un veritabil model de promovare și valorizare a unor bijuterii arhitectonice aparținând patrimoniului național, venind în consecință, ca un act de patriotism din partea autorului. George Roca, un scriitor dedicat muncii sale Membru al Academiei Româno-Americane, Membru
STIL, TRADIŢIE ŞI CIVILIZAŢIE ÎN „DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”, O CARTE DE GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ î [Corola-blog/BlogPost/340828_a_342157]
-
turnuri de veghe, etc.), construcții religioase (biserici , mânăstiri), construcții rezidențiale (case domnești, conace, etc.)” „Un moment de răscruce în consolidarea fenomenului arhitectural românesc” Ținând cont de legile esteticii, cartea lui George Roca, „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ștefan cel mare și Sfânt”, prezintă nu doar sensibilităților de excepție, ci fiecăruia dintre noi, în mod obiectiv și intim totodată, o epocă în care oameni potriviți au știut să dea viață unui „stil specific local, integrat cu subtilitate în
STIL, TRADIŢIE ŞI CIVILIZAŢIE ÎN „DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”, O CARTE DE GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ î [Corola-blog/BlogPost/340828_a_342157]
-
excepție, ci fiecăruia dintre noi, în mod obiectiv și intim totodată, o epocă în care oameni potriviți au știut să dea viață unui „stil specific local, integrat cu subtilitate în arhitectura acelei epocii de medievalitate târzie”. Un omagiu adus marelui voievod Cartea lui George Roca este pătrunsă de spiritul tradițional, devenind o pledoarie revelatoare pentru frumosul din arhitectura Moldovei din sec. XV. Autorul explică rolul și importanța „arhitecturii ștefaniene” în evoluția arhitecturii românești, recurgând la argumente și informații specifice. Volumul se
STIL, TRADIŢIE ŞI CIVILIZAŢIE ÎN „DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”, O CARTE DE GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ î [Corola-blog/BlogPost/340828_a_342157]
-
un novice în domeniul arhitecturii”. Autorul afirmă: „Aș îndrăzni să numesc arhitectura moldovenească din perioada de domnie a lui Ștefan cel Mare, „arhitectură ștefaniană”, în loc de „arhitectura epocii ștefaniene”. Aș face acest lucru nu numai pentru a aduce un omagiu marelui voievod, ci și pentru a sublinia importanța acestuia în istoria arhitecturii românești.” Octavian Curpaș Phoenix, Arizona mai 2010 Referință Bibliografică: Stil, tradiție și civilizație în „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ștefan cel mare și Sfânt”, o carte
STIL, TRADIŢIE ŞI CIVILIZAŢIE ÎN „DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”, O CARTE DE GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ î [Corola-blog/BlogPost/340828_a_342157]
-
numai pentru a aduce un omagiu marelui voievod, ci și pentru a sublinia importanța acestuia în istoria arhitecturii românești.” Octavian Curpaș Phoenix, Arizona mai 2010 Referință Bibliografică: Stil, tradiție și civilizație în „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ștefan cel mare și Sfânt”, o carte de George Roca (Sydney, Australia) / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 261, Anul I, 18 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
STIL, TRADIŢIE ŞI CIVILIZAŢIE ÎN „DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”, O CARTE DE GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ î [Corola-blog/BlogPost/340828_a_342157]
-
Pleșoianu împreună cu soția sa Maria i jupân Dumitru Sturza epi- trop cu soția Casandra ca să le fie spre veșnică pomenire a tot neamul și fiilor în anul de Hristos 1803, august 15, în zilele luminatului Domn Ioan Dumitru Grigore Ghica, voievod cu blagoslovenia Sfinției Sale părintelui Neofit - Episcopul Râmnicului”. Mănăstirea a fost încăpriorată și acoperită cu șiță. În altar sunt inscripții despre Nicolae Pleșoianu și picturi vechi, iar cele din naos și pronaos sunt afumate de, poate, tone de lumânări care au
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
nu se oprește aici! Vom merge la Sultan să-i punem la picioare daruri și lada cu galbeni ca să ne dea întregul ținut până la Marea cea Mare. Orbit de strălucirea aurului va alunga principii de acolo și mă va înscăuna voievod al Valahei! Iată fiule ce moștenire uriașă te așteaptă! După câțiva ani de domnie îți voi încredința tronul neamului de la nordul Dunării cu o armată ce va speria imperiile de la răsărit și de la apus! Conform planului întocmit de tată și
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
două zile la curtea domnească și-i vesti că va unifica ținuturile într-un singur principat mare și puternic. Între timp, cei din Vâlcelelor primiră vestea cu îngrijorare și convocară sfatul boieresc - Căpitane Preda, mai bine te alegem pe tine voievodul Vâlcelelor... N-ați aflat ce biruri a pus Radu în Principatul Gorjiilor? - Tu ai fost mâna dreaptă, cel mai destoinic și cel mai de încredere căpitan al bunului nostru principe. Tu cunoști toate dedesubturile, strategiile și vicleșugurile în bătăliile cu
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
martiriu, la care s-a supus, vrând-nevrând, neamul românesc de-a lungul veacurilor: „...Basarabia și Bucovina, cele două fiice răpite, s-au întors una după alta în casa părintească, iar Ardealul, frumosul leagăn al poporului român, de unde au descălecat întâii voievozi ai țărilor românești, a votat astăzi la Alba Iula unirea cu Regatul Român”. Ca structurile pe care este înălțată „casa noastră, România”, așezată în calea tuturor furtunilor și semințiilor timpului, să reziste, a trebuit să avem: o temelie solidă ce
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
fior o cutremură. NARCISA: Nu te înțeleg! Fi mai explicit! Cavalerulse ridică încet și o cuprinde în brațe. PRINȚIȘOR: Totul s-a petrecut la hotarul dintre mit și realitate. Probabil ai auzit despre Dracula... NARCISA: Este un mit legat de voievodul Vlad Țepeș pe care noi românii îl stimăm. PRINȚIȘOR: Acel mit este de fapt o realitate! Narcisa se holbează la el și se retrage din brațele sale. NARCISA: Ești un cercetător care cauți îngemănarea dintre legendă și realitate, dintre mit
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]