1,651 matches
-
în căutarea lânii de aur, încredințându-i chiar și bogățiile proprii. Va fi părăsită la fel de ușor cum a fost și sedusă, resemnându-se în suferință și murind cu ea: „Ea însăși credincioasa lui nevastă/ O viață îi rămase, pururi castă;/ Voioasă n-a mai fost nicio clipită,/ Ci a murit de of-ul lui, zdrobită.”691 Personajele feminine sunt prea pasive, vor să-i subjuge total pe acești aventurieri, nu le intuiesc natura doritoare de libertate, sunt lipsite de empatie, iar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este prezent și în descrierea primei nopți împreună a celor doi proaspăt căsătoriți, decrepitudinea lui Ianuarie și exacerbarea propriilor performanțe sexuale, de care este mult prea orgolios, nu puteau decât să-i stârnească repulsie tinerei Mai: „A slobozit un cântecel voios/ și a pupat-o foarte pofticios,/ Simțindu-se ca mânzul de zglobiu/ și ca o coțofană guraliu./ În timp ce behăia cântând, la gât/ Guși lungi de piele-i bâțâiau urât.../ Ce-a zis în sine Mai doar Domnul știe,/ Văzându-l
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vechi și le‐a pus în paginile săptămânalului Răsăritul. La 6 mai 1912, după numărul 16, ziarul Răsăritul își întrerupe activitatea. Răsăritul „răsare” după vreo trei luni de pauză , explică I. Ciorescu la 13 ianuarie 1913, când - „mai voinici și voioși” își reiau activitatea, dar pauza fusese de cel puți n șase luni. Acum ziarul îl are ca director pe I.G. Ciorescu iar activitatea de organ al partidului conservator devine mai evidentă, ca și lupta de idei dintre cei de la Răsăritul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ceea ce călăuzește pe oameni este instinctul... Cel ce se cunoaște pe sine nu va fi nici jucăria unor deșarte dorințe, nici jertfa unor păcate care să-l ducă la moarte. Se va Împăca cu sine așa cum e și va intra voios În rândurile soartei. Arta de a trăi cere să ne Împăcăm cu viața, să fim cu viața de acord, s-o Înțelegem deplin. Vom da dar facultăților noastre toată cultura ce pot s-o aibă. Spiritul are o valoare de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
politică observi numai găinării ordinare, combinații fetide, jocuri duplicitare; se lansează tot soiul de „comitete de salvare națională” și „fronturi patriotice și progresiste”, menite să-i susțină pe aceiași potentați insalubri, care au dus de râpă o țară cu asentimentul voios și inconștient al locuitorilor săi. S-a ajuns aici pentru că noi, cobaii din R.M., ne-am blocat nepermis de mult în trăirea euforică a stării de libertate: că puteam spune ce dorim, că am obținut în sfârșit permisiunea să ne
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
poezie, la un anume drog liricoid, care îi „saltă la fileu”, cum se spune, încurajându-i, după caz, autoînduioșarea „istorică” sau „sfânta revoltă” de circumstanță, basarabeanul iartă și trece ușor cu vederea impostura și amatorismul spumos al celor care-1 mint voios și cu dragoste. Astfel rezistă vulgata „marelui patriot și unionist”. E o boală a copilăriei democrației noastre originale, care trebuie tratată cu compasiune și consecvență. mai, 1996 Sincronizarea se amână Dacă facem abstracție de importanța și utilitatea contactelor la nivel
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
scrisul, atât de puțin și de debil pe meleagurile noastre. O dată cu prezentarea revistei Contrafort la Radio Europa Liberă, se pare că butoiul va deveni cu adevărat o mascotă a instituției scriitoricești, care va dobândi, astfel, o faimă pe care cărțile voioșilor convivi nu i-ar fi procurat-o niciodată... În cadrul aceluiași Consiliu, dl academician Mihai Cimpoi, Președintele Uniunii, a anunțat că renunță la titulatura vicepreședinților (sună amenințător?!), creând în schimb două departamente. Dl Arcadie Suceveanu va dirigui creația, iar dl Ion
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și fascinantă totodată - care irumpe curajos în aerul etilic de la bufetul Uniunii Scriitorilor, trebuie încredințată memoriei mai durabile a paginii scrise. Numai așa vom putea spune cititorilor de mâine că Basarabia nu a fost un deșert, peste care a trecut voios tăvălugul comunist. Că au existat oameni - din păcate puțini, dar cu atât mai necesar e ca numele lor să fie reținute - care au încercat să opună rezistență într-o formă sau alta regimului criminal. Astfel, vom afla cum au dispărut
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
spune, de 19,2 miliarde de euro, eșalonată până în 2013, cu care să ne facem treburile, pentru a ne pune țara gospodărește la punct și pentru a elimina dezechilibrele structurale față de Europa, pe care le avem de atâta vreme. Eram voioși atunci fiindcă un asemenea dar, curat pe de-a moaca, nu se prea primește, și, cu bănuții aceia, multe lucruri s-ar fi pus la punct în domeniile autostrăzilor, modernizării unor artere de circulație din orașe, extinderii canalizării urbane și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
drumurile curgea lapte și miere... Totuși, cred că din când în când, o privire aruncată peste umăr în trecut ,poate să aducă surprinzătoare lămuriri asupra a ceea ce ni se întâmplă în ziua de azi. Prin anii '90, întreaga țară era voioasă și trecea hăulind printr-o fază recuperatorie a istoriei sale interbelice, descrisă în perioada regimului comunist ca fiind un regim de „cruntă exploatare a omului de către om". Și așa, cum românul care se respectă în materie de istorie, nu face
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
CFR-iștii noștri erau considerați pe timpuri un fel de elită a clasei muncitoare, care s-a bucurat de o atenție specială din partea liderului „de partid și de stat" Gheorghe Gheorghiu Dej, el însuși fost ceferist. Cu brigăzi voluntare, cântând voioși cântece patriotice, cu roaba, târnăcopul și cu dinamita răzbind prin munți, România și-a construit o infrastructură de cale ferată, demnă de invidiat, de peste 11.000 de kilometri de cale ferată bine întreținută, cu un personal calificat și disciplinat. După
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mai maternă, mai devotată, motiv de justificată îngrijorare pentru bărbatul încă nedispus a se jertfi pe altarul matrimonial. La minister face cunoștință cu șeful de cabinet, Vereș, colportorul tuturor bârfelor, și reîntâlnește pe Diana, care îi apare "mai frumoasă, mai voioasă, mai senină", dar la fel de indiferentă ca întotdeauna ("Nici măcar un cearcăn melancolic în jurul ochilor ei, o emoție fugară... Nimic"). Crezându-se vindecat de iluzii, Bizu e hotărât să-i răspundă, și el, cu aceeași indiferență, convins că femeia nu-i mai
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
gară pentru a merge la Iași, sau pur și simplu mergeam la Negrești pentru altceva, fiindcă nu asta are importanță. Trecusem de pădurea statului, coborând în satul Buda apoi urcând dealul molcom la Negrea, spre pădurea cu același nume, coboram voios printr-o rariște spre Valea Mare. Era în acea zi un soare prietenos, ca de primăvară, care bătea puternic. Mai erau pâlcuri de zăpadă pe ici, pe colo, care se topeau despletind pârâiașe zglobii pe versanții dealurilor. Susurând printre crengile
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
spune, de 19,2 miliarde de euro, eșalonată până în 2013, cu care să ne facem treburile, pentru a ne pune țara gospodărește la punct și pentru a elimina dezechilibrele structurale față de Europa, pe care le avem de atâta vreme. Eram voioși atunci fiindcă un asemenea dar, curat pe de-a moaca, nu se prea primește, și, cu bănuții aceia, multe lucruri s-ar fi pus la punct în domeniile autostrăzilor, modernizării unor artere de circulație din orașe, extinderii canalizării urbane și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Vezi, a contat și viața de familie, care a fost stabilă și, în ansamblu, armonioasă. Soția mea, Anca, și-a luat doctoratul, a publicat, a înaintat în carieră, până la urmă a ajuns pro-decan la CUA. A avut mereu o fire voioasă, optimistă, ceea ce m-a ajutat; băiatul, pe care l-am putut trimite la licee particulare distinse, și-a luat un doctorat în filozofie la Toronto, s-a căsătorit, are actualmente un post universitar în California. Ne-am luat casă, mașină
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
din 28 noiembrie 1964 nu conține referiri la situația din România și esteticul nu e condiționat de etic. În rest, legătura cu România este constantă. În cazul volumului de eseuri Ecartèlement, nu poate face decât presupoziții: "Când toate steagurile fâlfâie voios, iar voievozii sunt convocați să scandeze la defilările de partid, un astfel de text ar fi îngropat într-un azil psihiatric, nici n-ar mai ajunge pe pragul cenzurii"299. Într-o scrisoare datată 27 aprilie 1966, reprodusă și tradusă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
tot, ca după cununie, să-și cumpere un aparat de radio mai mic, dar să nu se audă gâjâit ca la vecinii lor. Din relatările ei sincere am aflat că tatăl fetiței, după o noapte de basm trăită în doi, voios, fericit și cu încredere în viitorul lor comun, a plecat la serviciu și... nu s-a mai întors. A fost găsit mort după câteva săptămâni, aruncat într-un canal, când mama fetiței mele era deja în luna a patra sau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
că eram cu gândul aiurea, însă mai puțin îndrăgostit ca tine, numai că mă feream de rafalele astea de vânt și de zăpada care-mi intră nu numai în ochi, dar chiar și în sân. Apoi, văzându-l rotofei și voios, schimbă subiectul adăugând: Văd că doamna Fancica te întreține bine! Hai, că nici cu tine nu mă fac de râs! Ia să n-o mai faceți pe grozavii! La șaptezeci de anii ai voștri, nu mai sunteți chiar așa de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
unii ci un adevărat bărbat, în floarea vârstei, sănătos și puternic, să se deplaseze în liniște prin mijlocul unui ocean alb și strălucitor, dinspre miazăzi spre miazănoapte, ancorat de o sanie încărcată, trasă de o duzină de câini Huski, vânjoși, voioși și zglobii, pe întinderi nesfârșite de zăpadă, sub un cer infinit, senin și uscat; cu un soare ceva mai generos ce se rotește continuu în jurul orizontului, fără să apună nici un minut, în scurta vară polară de aproximativ două luni; îmbrăcat
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Villon (în traducerea lui Romulus Vulpescu) sau o amintire din Lamartine acestea devin motive declanșatoare cărora li se dă carnație în dezvoltări personale. Pe tulpina zicalei despre popularul Ieremia, cel care a nimerit "cu oiștea-n gard", crește un poem voios. Până la un punct, bravul Ieremia, "stângaci și greoi", fără simțul proporțiilor, e un alt Dănilă Prepeleac: "Drag mi-era Ieremia de câte ori, în jur, / oamenii îmi dădeau vești despre viitor / izbind în garduri vechi, / câteodată frumoase și trainice". Capodopera lui Geo
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Stănescu era, cu siguranță, un temerar. Ce discrepanțe între omul și creatorul cu acest nume! Unul comunicativ, bonom, sociabil, jovial, iubitor de prieteni și libațiuni, altul insularizat, întors spre sine și hiperboreu, monologând deziluzionat despre moarte. Unul direct, senzual și voios, privitor spre lume, altul abscons, încifrat, fantezist și dedat autoscopiei, demonstrând că "Eu, adică El" (cum se numește un micropoem), sunt expresii ale dualismului carne-spirit, ireconciliabil. Se verifică aici opinia lui Proust (Contre Sainte-Beuve): agentul creator e altcineva decât omul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Am sentimentul că mă nasc cu fiecare cuvânt pe care-l rostesc" preciza el, cu câteva luni înaintea sfârșitului. Ici-colo se întâlnesc la Nichita moduri de frazare à la Jacques Prévert (Lecția despre cub, Lecția despre cerc, Pușca); în niște voioase Strigături se întrevede Miron Radu Paraschivescu din ale lui Cântice țigănești. Atras de toate, îl vedem trecând de la arhaica epopee orientală Ghilgameș la Cartea lui Iov, de la Homer la Marc-Aureliu și Petronius, de la Shakespeare la Tolstoi; îi rețin intresul, momentan
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
armata se mai acoperea de glorie stârpind dușmanul cel viclean și ticălos! -, mai marii celor două țări stăteau la masa tratativelor și sub arbitrajul Marilor Puteri au încheiat pacea. Trupele au rămas pe locul unde le-a prins evenimentul, așteptând voioase ordinul de trecere în rezervă. Și regimentul bunicului erou a rămas în tranșeele părăsite de dușmanul cel viclean. Și ticălos (chiar dacă, odată cu semnarea păcii, acest lucru nu mai trebuia să fie subliniat). Au urmat ultimele anexe ale tratatului de pace
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
armata se mai acoperea de glorie stârpind dușmanul cel viclean și ticălos! -, mai marii celor două țări stăteau la masa tratativelor și sub arbitrajul Marilor Puteri au încheiat pacea. Trupele au rămas pe locul unde le-a prins evenimentul, așteptând voioase ordinul de trecere în rezervă. Și regimentul bunicului erou a rămas în tranșeele părăsite de dușmanul cel viclean. Și ticălos (chiar dacă, odată cu semnarea păcii, acest lucru nu mai trebuia să fie subliniat). Au urmat ultimele anexe ale tratatului de pace
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
au pierdut alegerile locale, sau care au tras sforile de pe margine, aceiași pe care i-am tot văzut pînă acum în chipuri jalnice de miniștri, parlamentari și europarlamentari, președinți și vicepreședinți, directori și directorași de tot felul. Toți se aliniară voioși ca la un semn, gata să servească din nou Patria. Unii vor cîștiga. Nu pentru că sunt buni, ci pentru că nici adversarii nu sunt mai breji, sau pentru că-i acoperă flamura Partidului sau a vreunui "tătuc". Și mai discutăm despre înnoirea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]