2,533 matches
-
de demonstrative pentru a evidenția specificul sintactic al acestora. Folosind metoda statistică, vom înregistra ocurențele pronumelor și ale adjectivelor demonstrative în cinci volume de limbă vorbită actuală: Interacțiunea verbală în limba română actuală (IVLRA), Interacțiunea verbală (IV), Corpus de română vorbită (CORV), Corpus de limba română vorbită actuală (CLR), Verba volant (Verba). În primele trei corpusuri enumerate mai sus sunt înregistrați vorbitori din sudul și vestul țării, iar în CLR, vorbitori din zona de nordest, ilustrând cu precădere o variantă moldovenească
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
sintactic al acestora. Folosind metoda statistică, vom înregistra ocurențele pronumelor și ale adjectivelor demonstrative în cinci volume de limbă vorbită actuală: Interacțiunea verbală în limba română actuală (IVLRA), Interacțiunea verbală (IV), Corpus de română vorbită (CORV), Corpus de limba română vorbită actuală (CLR), Verba volant (Verba). În primele trei corpusuri enumerate mai sus sunt înregistrați vorbitori din sudul și vestul țării, iar în CLR, vorbitori din zona de nordest, ilustrând cu precădere o variantă moldovenească a limbii. În ultimul corpus analizat
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
situații din materialul folosit. Formele demonstrative ce fac parte din locuțiuni sau construcții cvasilocuționale ca "de aceea", "de-aia", "de-asta" etc. nu vor fi luate în considerare în statistica realizată. 2. FRECVENȚA ȘI UTILIZĂRILE DEMONSTRATIVELOR ÎN CORPUSURILE DE ROMÂNĂ VORBITĂ Analiza pe corpusurile amintite permite detașarea unor concluzii în ceea ce privește preferința vorbitorilor pentru anumite forme în detrimentul altora. Observațiile pe care le vom face au în vedere raportul dintre formele demonstrative simple și cele compuse, frecvența formelor flexionate, raportul dintre adjectivele postpuse
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
sens, cel mai vizibil este raportul 1 de frecvență dintre pronumele demonstrativ asta și pronumele corespondent cu formă compusă, aceasta (250/14 ocurențe). Contextele numeroase în care pronumele asta apare atât în aspectul scris al limbii, cât și în limba vorbită au determinat includerea sa în rândul formelor literare 2. Frecvența acestuia se datorează mai ales valorii sale neutre, rezumative: Asta mi se întâmplă mereu (IVLRA) În ce an a fost asta? (CORV) Asta n-am cum să-ți spun (IVLRA
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
ăsta vs acesta 3 (58/9 ocurențe), ăștia vs aceștia (33/2 ocurențe), astea vs acestea (56/10 ocurențe) - se justifică prin faptul că pronumele cu forme compuse sunt simțite ca formale, pretențioase, așadar nu sunt folosite des în limba vorbită. În structuri ecuaționale, pronumele ăsta poate fi folosit cu valoare neutră: Normal, cî nu poati juca cu toți cinci. Șî ăsta mai esti un avantaj (CLR) Îmbătrânim - ăsta-i sensul - și înțelegem că, de acum înainte, o să pierdem multe trenuri
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
balcon, nu de-astea, d-astea obișnuite, nu de iarnă (IVLRA); câțiva actorași de-ăștia mai de mâna a șaptea (Verdeș, Muzici și faze, în CLRA). Așa cum arată statistica, formele de la cazurile oblice sunt aproape inexistente în textele de limbă vorbită, singura formă întâlnită fiind acesteia: În acest sens, orice interacțiune întreprinsă de un individ indiferent de natura acesteia aflată într-un cadru social, într-o situație care implică prezența altor indivizi, poate fi considerată interacțiune (CLR). Pe lângă formele incluse în
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
15) Despre viețile oamenilor ăștia nu pot să spun decât atât (www.observatorul.com) Adjectivele simple antepuse *ăst, *ăști, *aste sunt regionale 11 și nu au fost înregistrate în corpusul folosit. Astă este singura formă antepusă care apare în limba vorbită, în construcții adverbiale temporale precum astă-seară, astă-vară, astă-toamnă, unde actualizează sensuri diferite în funcție de nominalul pe care-l însoțește: are sensul de "această", "în curs, în desfășurare" în astă-seară și de "trecut, încheiat" în astă-vară, astă-iarnă etc. 2.3. Pronumele demonstrative
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
nu am întâlnit în corpusul analizat decât formele simple: Avea un zâmbet d-ăla lat așa (Verba) tractor din ăla de-ncărcat (CLR) rapid d-ăsta internațional (IVLRA). Prin analogie cu forma ăia, a apărut și se folosește în limba vorbită și forma ălea, neacceptată de norma literară: Nu cumpăr din'ălea străine că's proaste (Verba). La cazurile oblice am întâlnit doar două forme pronominale: Să începem a le spune La mulți ani! acelora care au nume de bărbați și
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
mișto (IV). Numărul mic al formelor flexionate de G-D poate fi explicat și prin tendința din limba vorbită de a exprima cazurile oblice cu lui proclitic: Și-i spune lu' ăla, știi? O utilizare specială și destul de frecventă în limba vorbită actuală are pronumele substantivizat "un ăla", cu pluralul "niște ăia"13. Acestea exprimă o valoare de dispreț și de superioritate 14: Ieri erai un ăla, un prăpădit, n-ar fi dat nimeni pe tine două parale, iar azi, hop: admirat
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
în corpus frecvența acestuia în construcții fixe precum chestia aia, treaba aia, vorba aia: Vorba aia: clientu nostru, stăpânu nostru (Verba) Și eu vorbeam de chestia aia cu popoarele migratoare (Verba). Ca adjectiv cu formă simplă, se întâlnește în limba vorbită și forma ălea15: N-a mai prea fost la antrenamentele ălea (CLR). Pronumele *ăl, *a, *ăi, *ale, precum și formele flexionate ale acestora, *ălui, *ălei, ălor*, sunt regionale și nu se întâlnesc în corpusul cercetat. În utilizarea adjectivelor compuse, se preferă
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
Când Dinu avea examen, erau ăilalți afară (IVLRA) Astea ies din astelalte (IVLRA) Pentru ăilalți e un meci (CLR) pe partea ailaltă e dormitorul (IV). Așa cum s-a semnalat 17, de la formele menționate mai sus s-au creat în limba vorbită și variantele "articulate" ăilalții, ăl(ă)laltul, aialalta, alealaltele, astalaltă, astealaltele, ăstălaltul, ăștialalții, utilizate doar ca pronume: Și-ăla era mai subțire [...] adică mai subțire ca ălălaltu (IVLRA) Ălălaltu dinaintea mea cu concubinul ei (Verba) Alea de studio as fi
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
cordis absconditus, omul cel tainic al inimii (www.ziarullumina.ro). În basmul popular, fata cea bună e cea cuminte și ascultătoare (www.dilemaveche.ro). 4. CONCLUZII Din cercetarea de față reies, în primul rând, frecvența mare și impunerea, în limba vorbită, a formelor simple ale demonstrativelor în detrimentul celor compuse. De asemenea, în cazul adjectivelor demonstrative cu topică variabilă, se observă preferința pentru variantele poziționale antepuse, care precedă un substantiv nedeterminat, trăsătură care poate fi pusă în legătură cu tendința de economie în vorbire
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
izolat, cu precădere în textele de tip religios, pronumele menționate apar și în tiparul substantiv determinat hotărât + (pronume semiindependent) + adjectiv. 1 În studiul de față vom relua unele aspecte discutate mai detaliat în articolul Utilizări pragmatice ale demonstrativului în limba vorbită actuală: asta vs aceasta, în Gabriela Pană Dindelegan (coord.), Limba română. Dinamica limbii, dinamica interpretării, București, Editura Universității din București, 2008 (sub tipar). 2 Vezi și observațiile cu privire la pronumele aceasta vs asta și acesta vs ăsta în Avram 1986 (în
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
interpretării, București, Editura Universității din București, 2008 (sub tipar). 2 Vezi și observațiile cu privire la pronumele aceasta vs asta și acesta vs ăsta în Avram 1986 (în 2001: 175-176). De asemenea, în Guțu Romalo (2002: 93) se precizează că, în limba vorbită, demonstrativul asta îl concurează pe aceasta, a cărui utilizare este asociată cu exprimarea mai pretențioasă. 3 Vezi Avram 1986 (în 2001: 175). De asemenea, se menționează că sunt unele contexte în limbă în care ăsta nu poate fi substituit cu
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
fenomenele de dinamică a sistemului corelativelor în româna actuală, așa cum au fost schițate mai sus. Observațiile se vor face pe baza CLRA. Din acest corpus au fost selectate numai texte scrise de proză. Opțiunea pentru delimitarea de textele "orale" ("limba vorbită") nu este întâmplătoare. Ea se explică prin obiectivele cercetării noastre, care nu este interesată de "greșelile" sau de "ezitările" în utilizarea structurilor corelative, ci de anumite "deplasări" din sistemul corelativelor românești. Contextul comunicării prin scris este stabil, mai "conservator" în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
comportamentale. Pentru lipoveni în mod particular, markerii acestui tip de comunitate se conturează din perspectiva religiei, care exprimă relația dintre individ și comunitate, dar și între indivizi în interiorul comunității, modelează identitatea colectivă și o diferențiază de alte grupuri, din limba vorbită, din comportamentul membrilor, din obiceiuri și tradiții, care capătă „încărcătură sacră dacă sunt comparate cu obiceiurile sau tradițiile altor grupuri. Prin urmare, comunitatea va fi definită prin calitățile recognoscibile și comune ale indivizilor, iar cine nu deține aceste calități este
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în care locutorii fac aluzie la propriul discurs (folosind, de regulă, un verb dicendi la persoana I). Ele s-au bucurat și de atenția cercetătorilor români; de pildă, Manu Magda (2003a: 76-97) consacră un capitol "actelor lingvistice inițiatoare" în româna vorbită regional, Zafiu (2001:81-82) vorbește despre "formulele tautologice ale autocomentării", iar Pop (2005: 67) despre "prefixele enunțiative". - În mesajul actual al politicienilor, mai cu seamă al demnitarilor, expresiile vreau /doresc să spun etc. sunt folosite ca focalizatori (subliniind afirmațiile pe
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
Și vă spun și de ce. Pentru că planorul presupune nori ascendenți [...] (C. Voicu, directorul Aeroclubului Român - TVR1, 20.VII.2007). 4.7. Comentariu O trăsătură caracteristică a momentului actual este pătrunderea a tot mai multe clișee din domeniul politic în limba vorbită (și scrisă) curentă. Oamenii politici folosesc clișee de câte ori se adresează în spațiul public, mai cu seamă prin intermediul presei (interviuri, dezbateri, talk-show-uri, conferințe de presă etc. ). În același timp, clișeizarea se dovedește a fi una dintre trăsăturile "limbii de lemn"29
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
a unor programe TV între 2006 și 2008 m-a dus la concluzia că această prepoziție se extinde în limbajul presei actuale și, într-o oarecare măsură, și în limbajul familiar. Din păcate, româna dispune de puține corpusuri de română vorbită, astfel încât nu am putut urmări statistic utilizarea prepoziției pe în limbajul colocvial, majoritatea exemplelor pe care le-am folosit fiind din presă: (a) programele de televiziune și de radio, preponderent de știri sau de actualități (jurnale, talk-show-uri pe teme politice
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
se produce mai mult în limbajul jurnalistic și politic; (b) extinderea se produce în registrul colocvial, ancheta fiind relevantă pentru registrul scris și limba literară. Într-o etapă ulterioară, ar trebui completată ancheta cu o statistică pe corpusuri de română vorbită, în care să fie înregistrat limbajul familiar, colocvial. 1 Vezi M. Drăganu, Morfemele românești ale complementului în acuzativ și vechimea lor, București, [Monitorul Oficial], 1943; L. Onu, 1959, L'origine de l'accusatif roumain avec P(R)E, în Recueil
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
proprietăți vag precizate", 261) și adesea peiorativ. 20 Vezi și primul exemplu de la 2.2.3. Construcția ca de-alde nu e nouă: DA o atestă printr-un citat din Alecsandri. 21 Alde pare foarte bine reprezentat și în româna vorbită și scrisă în Republica Moldova; citatele din internet ilustrează în genere aceleași situații de uz și aceleași valori ca în restul spațiului românesc, dar cu o frecvență, se pare, mai ridicată. --------------- ------------------------------------------------------------ --------------- 1
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
au apucat fiecare de colecționat "cântătoare" (JN, 2004) [păsări cântătoare]. Existența acestor termeni generali, vagi, se explică așadar în publicistică tocmai ca o strategie comunicativă de sugerare a conținutului și nu de decodare explicită (Pană Dindelegan 2003c: 29). În cadrul limbii vorbite, elipsa se explică și prin expresia ezitantă sau trunchiată a gândului; "spiritul are conștiința lacunelor de expresie, fapte de gânduri individuale se repercutează în fapte de limbaj individual" (Bally 1951: 278-283). Formă de expresie concretă, afectivă, limba vorbită e guvernată
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
În cadrul limbii vorbite, elipsa se explică și prin expresia ezitantă sau trunchiată a gândului; "spiritul are conștiința lacunelor de expresie, fapte de gânduri individuale se repercutează în fapte de limbaj individual" (Bally 1951: 278-283). Formă de expresie concretă, afectivă, limba vorbită e guvernată de reguli mult mai laxe decât cea scrisă; "importanța unui element sintactic e apreciată după criterii strict subiective, variabile de la caz la caz, potrivit momentului psihologic și situației propriu-zise, adică împrejurărilor exterioare" (Iordan 1975: 250). Astfel, elipsa prin
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
variabile de la caz la caz, potrivit momentului psihologic și situației propriu-zise, adică împrejurărilor exterioare" (Iordan 1975: 250). Astfel, elipsa prin ezitare sau întrerupere, însoțită de un tip special de intonație, devine un mijloc indirect de expresie foarte frecvent în limba vorbită. 8. SUBSTANTIVIZĂRILE ÎN LIMBAJUL SPORTIV Pentru că numărul adjectivelor categoriale este mai mare în limbajele de specialitate, conversiunile acestora sunt mai frecvente și mai transparente decât în limbajul obișnuit. Gabriela Pană Dindelegan (2003c: 30-31) distinge două etape în procesul de formare
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
Paparazzi sau istoria unui răsărit de soare avortat. Pentru stilul jurnalistic am selectat din CLRV 22, Adevărul, Capital, Cotidianul, Dilema Veche, Evenimentul zilei, Formula As, precum și scripturile de la Realitatea TV și ProTv. La "colocvial" au fost cuprinse corpusurile de limbă vorbită, CORV și IVLRA vol. 1, precum și forumurile site-urilor Cotidianul, Evenimentul zilei, Gândul, Pro-Bike și Radio Guerrilla. 2 180 de ourențe pentru numai, față de 185 pentru doar. 3 Predominant la Paul Goma, Adrian Marino, Vlad Mușatescu, Irina Nicolau, Tudor Octavian
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]