1,716 matches
-
urmare a decesului unuia dintre soți, astăzi căsătoriile ce depășesc liniile claselor sociale, cele etnice sau religioase, produc familii extraordinar de complexe și diverse din punct de vedere social. Mobilitatea politică este prezentă și ea. Tot mai mulți indivizi devin votanți independenți, alegând ei singuri pe cine votează. Anterior, modul în care votau părinții era la un nivel mult mai cuprinzător un semn al modului în care votau descendenții. Pe măsură ce numărul votanților independeți crește, ei constituie un electorat volatil conducând și
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în Australia și în Noua Zeelandă, cel puțin pînă la reforma electorală din 1993. Cei care susțin sistemul majoritar cu un singur tur în circumscripții uninominale scot în prim plan tocmai efectele pozitive ale simplității și ale clarității alegerii făcute de către votanți: un candidat, un partid, un guvern. Criticii subliniază, în schimb, că prețul guvernării este plătit de către partidele subreprezentate, care totuși sînt destul de puternice, așa cum se întîmplă cu liberalii englezi, care, cu 15-20% din voturi, abia obțin 20 de locuri în
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
județene a Federației Naționale a Tineretului Democrat din România (FNTDR), tov-ul Petru Bighiu, cel cu realizări modeste pe vremea mandatului de secretar al „tineretului progresist” vasluian. Dar, iată scorurile înregistrate pe întreg teritoriul județului Vaslui de atunci: „...înscriși - 70.260; votanți - 60.902; B.P.D. - 34.745; Maniu - 14.933; Brătianu - 4.479; Dr. Lupu - 1.953; independenți - 1.844; anulate - 1.958”. Ca un comentariu suplimentar, chiar dacă admitem că nu s-au comis fraude majore (ceea ce nu-i cazul), trebuie remarcat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
des în cazul bărbaților, celor de vârstă medie, cu ocupații cu status scăzut sau mediu, cu mai multe relații, cunoscători de limbi străine. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 11. Variația protestului (potențial și efectiv) Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Alegători, votanți, partizani Rata de participare la vot în România a scăzut în perioada 1990-2004 cu aproximativ 50%. Astfel, dacă la alegerile generale din 1990 au votat aproximativ 9 din 10 persoane, la ultimele alegeri generale (2004) au mai votat doar 6
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
categoria votanților nu este una omogenă, din mai multe puncte de vedere (stabilitatea opțiunii, preferința pentru un anumit partid, preferință unică sau multiplă, preferință simultană pentru partid și candidat etc.). Astfel, dacă avem în vedere criteriul stabilității opțiunii, distingem între votanți partizani (cei care preferă să voteze cu același partid la majoritatea alegerilor se simt apropiați de un anumit partid) și votanți pragmatici persoanele care votează cu partide diferite, în funcție de context). Înaintea alegerilor, cetățenii se confruntă cu cel puțin două decizii
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
sau multiplă, preferință simultană pentru partid și candidat etc.). Astfel, dacă avem în vedere criteriul stabilității opțiunii, distingem între votanți partizani (cei care preferă să voteze cu același partid la majoritatea alegerilor se simt apropiați de un anumit partid) și votanți pragmatici persoanele care votează cu partide diferite, în funcție de context). Înaintea alegerilor, cetățenii se confruntă cu cel puțin două decizii în ceea ce privește spațiul politic. Acestea sunt decizia de a merge la vot sau nu și decizia de a vota pentru un anumit
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Prin urmare, ne va interesa în primul rând să aflăm care sunt caracteristicile celor care, sistematic, nu votează pentru a explica de ce (nu) merg oamenii la vot. Analiza va fi extinsă în continuare în zona celor două mari tipuri de votanți, partizani și pragmatici, cu intenția de a identifica diferențele dintre aceste tipuri de alegători. A doua parte a capitolului se va opri în principal asupra caracteristicilor celor care votează cu un anumit partid, cu intenția de a explica opțiunile de
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
a partizanatului sunt legate între ele. Altfel spus, cei care au un anumit nivel de încredere în partide tind să adopte și un anumit tip de vot cu precădere. Pentru a evidenția această legătură am calculat ponderea fiecărui tip de votant în cadrul tipurilor de încredere, reprezentarea grafică a acestei relații fiind următoarea: EMBED MSGraph.Chart.8 \s Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 12. Variația tipurilor de alegători în funcție de tipurile de încredere Valorile reprezintă procente pe coloane. Ponderea fiecărui tip din total alegători
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
reprezintă procente pe coloane. Ponderea fiecărui tip din total alegători este trecută în paranteze. Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Exemplu de lectură: Din totalul celor care au încredere mare într-un un partid (58% din totalul alegătorilor), 41% sunt votanți partizani. Reprezentarea grafică a relației dintre încredere și tipul de vot din graficul anterior (dincolo de diferențele procentuale ușor vizibile, existența reală a acestora a fost testată cu ajutorul reziduurilor standardizate) arată următoarele: cei care nu pot evalua încrederea în partide sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
dintre încredere și tipul de vot din graficul anterior (dincolo de diferențele procentuale ușor vizibile, existența reală a acestora a fost testată cu ajutorul reziduurilor standardizate) arată următoarele: cei care nu pot evalua încrederea în partide sunt într-o măsură mai mare votanți de tip „afon” (de fapt ei sunt non-votanți în cea mai mare parte și cel mai adesea) și în mai mică măsură votanți „pragmatici” sau „partizani”; cei care nu au deloc încredere indiferent de partid, tind într-o măsură mai
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
standardizate) arată următoarele: cei care nu pot evalua încrederea în partide sunt într-o măsură mai mare votanți de tip „afon” (de fapt ei sunt non-votanți în cea mai mare parte și cel mai adesea) și în mai mică măsură votanți „pragmatici” sau „partizani”; cei care nu au deloc încredere indiferent de partid, tind într-o măsură mai mare să nu voteze, iar dacă votează să nu fie votanți „partizani”; cei care au încredere scăzută sunt mai degrabă votanți „pragmatici” și
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mai mare parte și cel mai adesea) și în mai mică măsură votanți „pragmatici” sau „partizani”; cei care nu au deloc încredere indiferent de partid, tind într-o măsură mai mare să nu voteze, iar dacă votează să nu fie votanți „partizani”; cei care au încredere scăzută sunt mai degrabă votanți „pragmatici” și mai puțin votanți „partizani” iar cei cu încredere ridicată în cel puțin un partid tind să voteze (să nu fie non-votanți sau votanți „afoni”), iar votul să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mică măsură votanți „pragmatici” sau „partizani”; cei care nu au deloc încredere indiferent de partid, tind într-o măsură mai mare să nu voteze, iar dacă votează să nu fie votanți „partizani”; cei care au încredere scăzută sunt mai degrabă votanți „pragmatici” și mai puțin votanți „partizani” iar cei cu încredere ridicată în cel puțin un partid tind să voteze (să nu fie non-votanți sau votanți „afoni”), iar votul să fie unul de tip „partizan”. Raportate la totalul populației și definite
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
partizani”; cei care nu au deloc încredere indiferent de partid, tind într-o măsură mai mare să nu voteze, iar dacă votează să nu fie votanți „partizani”; cei care au încredere scăzută sunt mai degrabă votanți „pragmatici” și mai puțin votanți „partizani” iar cei cu încredere ridicată în cel puțin un partid tind să voteze (să nu fie non-votanți sau votanți „afoni”), iar votul să fie unul de tip „partizan”. Raportate la totalul populației și definite după ambele criterii (tip de
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
dacă votează să nu fie votanți „partizani”; cei care au încredere scăzută sunt mai degrabă votanți „pragmatici” și mai puțin votanți „partizani” iar cei cu încredere ridicată în cel puțin un partid tind să voteze (să nu fie non-votanți sau votanți „afoni”), iar votul să fie unul de tip „partizan”. Raportate la totalul populației și definite după ambele criterii (tip de încredere și tip de vot), principalele tipuri de alegători (în funcție de pondere) sunt „pragmatic cu încredere mare” (27%), „partizan cu încredere
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
determină pe oameni să voteze sau nu, respectiv să voteze cu același partid (vot „partizan”) sau cu partide diferite în funcție de context (vot „pragmatic”). Studiile cu privire la explicarea participării la vot sunt mai frecvente (comparativ cu cele ce trimit la distincția dintre votanții „partizani” și cei „pragmatici”). Nivelul la care este situată analiza, micro sau individ (sociologice, psihologice, economice), mezo (organizații, asociații), macro (cultură, caracteristici ale sistemului electoral, sistemului de guvernare etc.) poate fi diferit și în cazul participării la vot. O altă
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de modernitate individuală și de integrare socială. Cei care votează („pragmatic” sau „partizan”) vor avea un profil opus celor care nu votează, iar categoria „afonilor” va tinde să urmeze un profil apropiat de tipul „non-vot”. Cu privire la aceleași dimensiuni, diferențele dintre votanții pragmatici și cei partizani sunt mai dificil de anticipat (analizele pe date similare cu privire la alegătorii din România lipsesc), dar ne putem aștepta ca prima categorie să aibă un nivel de încredere în partide mai scăzut, să se informeze mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
putem aștepta ca prima categorie să aibă un nivel de încredere în partide mai scăzut, să se informeze mai mult, să aibă mai multe cunoștințe politice, să ia decizia de vot relativ mai greu. În ceea ce privește diferențele de natură sociodemografică dintre votanții „partizani” și cei „pragmatici” ne așteptăm ca primii să fie relativ mai în vârstă, mai puțin educați, de etnie maghiară, cu un grad de bunăstare și un nivel al modernității mai scăzute. Pentru a testa aceste relații de determinare în
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
prezentate sintetic în tabelul următor (pentru simplificarea reprezentării relațiilor am marcat doar situațiile semnificative statistic, tipul semnelor și numărul lor marcând sensul și intensitatea relațiilor): Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 20. Determinanții tipurilor de alegători (regresie logistică) Tip alegător Variabilă independentă Votant partizan Votant pragmatic Non-votant Afon Sociodemografice Bărbat - Vârsta Numărul de ani de școală Relații + - Venit net în ultima lună Dotarea materială a gospodăriei - Maghiar ++++ ---- Student Șomer/casnică Pensionar Ocupat status scăzut Ocupat status ridicat Mediu urban de mici dimesiuni --- +++ Mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în tabelul următor (pentru simplificarea reprezentării relațiilor am marcat doar situațiile semnificative statistic, tipul semnelor și numărul lor marcând sensul și intensitatea relațiilor): Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 20. Determinanții tipurilor de alegători (regresie logistică) Tip alegător Variabilă independentă Votant partizan Votant pragmatic Non-votant Afon Sociodemografice Bărbat - Vârsta Numărul de ani de școală Relații + - Venit net în ultima lună Dotarea materială a gospodăriei - Maghiar ++++ ---- Student Șomer/casnică Pensionar Ocupat status scăzut Ocupat status ridicat Mediu urban de mici dimesiuni --- +++ Mediu urban de
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
lipsa unei relații semnificative statistic (p≤0,05) (creșterea sau scăderea șanselor cu maximum 50% este marcată de un semn, cu 100% de două semne, etc.). Exemple de citire: Celelalte caracteristici fiind considerate similare, șansele ca o persoană să fie votant „partizan” sunt mult mai mari dacă persoana este de etnie maghiară; șansele ca o persoană să fie votant „pragmatic”“ scad foarte mult dacă este de etnie maghiară. Conform datelor prezentate, profilele celor patru tipuri de alegători sunt destul de diferite, tipurile
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
un semn, cu 100% de două semne, etc.). Exemple de citire: Celelalte caracteristici fiind considerate similare, șansele ca o persoană să fie votant „partizan” sunt mult mai mari dacă persoana este de etnie maghiară; șansele ca o persoană să fie votant „pragmatic”“ scad foarte mult dacă este de etnie maghiară. Conform datelor prezentate, profilele celor patru tipuri de alegători sunt destul de diferite, tipurile non-votant și votant „afon” fiind cele mai bine conturate („explicate” de predictorii considerați). Astfel, cei care refuză sistematic
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mult mai mari dacă persoana este de etnie maghiară; șansele ca o persoană să fie votant „pragmatic”“ scad foarte mult dacă este de etnie maghiară. Conform datelor prezentate, profilele celor patru tipuri de alegători sunt destul de diferite, tipurile non-votant și votant „afon” fiind cele mai bine conturate („explicate” de predictorii considerați). Astfel, cei care refuză sistematic votul au un grad de bunăstare ceva mai scăzut, ceva mai multe relații utile, provin într-un număr mai mic din mediul urban de dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
votul unei persoane nu contează, că parlamentarii nu susțin interesele celor care i-au votat, au într-o măsură mai mică sentimente pozitive cu privire la orientarea politico-economică actuală, au un nivel de integrare mai scăzut (religioasă și maritală). Principalele diferențe dintre votanți și non-votanți țin de tipul localității (mediile urbane de dimensiuni mici și medii votează într-o măsură mai mare, iar cele de dimensiuni foarte mari într-o măsură mai mică), încrederea în partide (mare pentru votanți și inexistentă pentru non-votanți
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
maritală). Principalele diferențe dintre votanți și non-votanți țin de tipul localității (mediile urbane de dimensiuni mici și medii votează într-o măsură mai mare, iar cele de dimensiuni foarte mari într-o măsură mai mică), încrederea în partide (mare pentru votanți și inexistentă pentru non-votanți), interesul pentru politică (mare pentru votanți și mic pentru non-votanți), reprezentarea asupra importanței votului unei persoane (votanții cred că acesta contează, iar non-votanții că nu contează) și nivelul de integrare socială (mai mare pentru votanți și
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]