1,324 matches
-
proaspătul nectar Al gurii dulci că fraga coapta Pe care-n parcul solitar Mi-l dăruiai cu-n ris, c-o șoaptă... Mi-e dor de glasul tău iubit Ce parcă și acuma îmi sună În sufletu-mi de el vrăjit Deși nu suntem împreună Mi-e dor de acel farmec rar Ce ascund privirile-ti senine, Mi-e dor de visul tău ștrengar Mi-e dor, mi-e dor de tine...
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Octavian Loghin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93308]
-
dispărea din ochii gardienilor și apoi din ochii ofițerilor care veneau să se convingă de spusele subalternilor, crezând că aceștia își pierduseră mințile, dar convingându-se și ei de cele relatate. La întrebarea unuia dintre ei „Ce faci părinte, faci vrăji ?”, părintele Arsenie îi răspunde: „Nu fac vrăji, eu mă rog, și un om care se roagă e un om liber.” Întrebat dacă nu erau urmăriți când se rugau, știut fiind că nu li se dădea voie, Părintele Justin spune că
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
ochii ofițerilor care veneau să se convingă de spusele subalternilor, crezând că aceștia își pierduseră mințile, dar convingându-se și ei de cele relatate. La întrebarea unuia dintre ei „Ce faci părinte, faci vrăji ?”, părintele Arsenie îi răspunde: „Nu fac vrăji, eu mă rog, și un om care se roagă e un om liber.” Întrebat dacă nu erau urmăriți când se rugau, știut fiind că nu li se dădea voie, Părintele Justin spune că „vizeta avea și ea darurile ei: colțurile
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
umbra lor curtea gospodăriei. După vatra satului, centru al așezării sătești și vatră a primei case cu care s-a început construcția unui nou sat, vine imediat în importanță vatra casei, locul unde se gătește, se încălzește, se descânta, se vrăjea, unde se colinda în sărbătorile solstițiului de iarnă. [...] Vatra casei a reprezentat la toate popoarele indo-europene spațiul sacru din casă [...]. Pe vatra casei nășteau ușor femeile care nu puteau naște pe pământ. Pe vatră se jurau sau se blestemau gospodarii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
amintiri, ci mai ales meditații profund existențiale: Biserica-n ruină/ Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână,/ Și prin ferestre sparte, prin uși țiuie vântul 76. Biserica rămâne pentru totdeauna simbolul profund creștin, chiar și în starea degradată: Se pare că vrăjește și că-i auzi cuvântul [...], iar poezia ei constă în atmosferă: Drept preot toarce-un greier un gând fin și obscur,/ Drept dascăl toacă cariul sub învechitul mur77. Întocmai ca în imaginea satului văzut de sus, biserica își face simțită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
voluptatea morții/ Și să-mi răsai din marea de suferinți, înnaltă,/ Ca marmura eternă ieșită de sub daltă 100. Într-o imagine pandant, iubita își caută ursitul reluând motive din literatura populară: Ca să iasă chipu-n față,/ Trandafiri aruncă tineri,/ Căci vrăjiți sunt trandafirii/ De-un cuvânt al sfintei Vineri 101. Ființa ei este mai întotdeauna poleită de lumina lunii, dând astfel tonul unei subtile magii. Mai mult decât atât, în ochii ei albaștri/ Toate basmele s-adună102. La Eminescu, folclorul se recompune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din ce în ce tot mai aproape 154... De altfel, în noianul intuițiilor poetice, totul prinde glas: uraganul, tunetul, valul, buciumul, cornul, izvorul, râul, clopotul, vântul, albinele, undele, Orfeu însuși: Vântul c-o suflare plânsă codrii negri îi pătrunde/ Și vrăjește lin din frunze, și vorbește aiurind 155. Toate culminează cu armoniile mozartiene din finalul poemului Dorința: Adormind de armonia/ Codrului bătut de gânduri,/ Flori de tei deasupra noastră/ Or să cadă rânduri-rânduri156. În ciuda a tot ceea ce se crede de obicei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nedumeriți, uimiți, fără să fim prea lămuriți, totuși, ce vrea să spună. Părea un fachir, care știa ceva care nouă ne scăpa. Ochii lui ne priveau deschis, fără nici un gând ascuns. Zâmbea. și privirea lui ne pătrundea, ne încălzea, ne vrăjea. Fața lui era plină de bunătate, liniște, dragoste, seninătate. Ceea ce spunea ne și convenea. Ne încălzea în adâncul ființei. Poate de aceea, după ce-am terminat cafelele pe care el le-a achitat numaidecât, oricât am insistat să le fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
orașul atâtor glorii ieșite din cuprinsul Curților domnești... te așteptai să vezi ieșind pe balcoane chipuri de voievozi cu plete și bărbi albe, domnițe visătoare în rochii lungi de mătase... logofeți, spătari, vornici... cârmuitorii țării din alte vremuri... Te uiți vrăjit la casele a căror vechime și simplitate strămoșească îți duce gândul departe în lumea care a strălucit odinioară, povestită în cronici... Calci cu grijă pe pietre, de parcă ți-e frică să nu deștepți cu zgomotul trecerii tale, cine știe ce ființe legendare
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
că pot scrie versuri în limba getă. Cine știe dacă nu-mi va fi de mare folos acest lucru. Medeea Medeea era considerată de către tradiție o ființă cu puteri extraordinare. Grecii se temeau enorm de incantațiile și de secera ei vrăjită cu care recolta ierburi aducătoare de rău. Se considera chiar că avea puterea să mute luna de pe orbită și să alunge în beznă caii soarelui. Se credea că e-n stare să oprească brusc ziua să-nlocuiască noaptea și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Împărțirea cărnii și cântecele, după care totul se termină (G.Iaru, op cit., p. 112-113). 224 Ibidem, p. 115. 105 fel de câmp gravitațional, În sânul căruia se definesc și se situează relațiile dintre vrăjitor și cei pe care Îi vrăjește”225. Aceeași părere o Împărtășește și antropologul A.P.Elki: „Vracii aborigeni, departe de a fi escroci, șarlatani și ignoranți sunt oameni de Înaltă valoare; cu alte cuvinte oameni care au pătruns tainele vieții mai temeinic decât cei mai mulți dintre bărbații adulți
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a afecta vegetația luxuriantă din jur. În „zborul” nostru cu telegondola, pe deasupra miraculoasei jungle, ne umplem retina ochilor și sufletul cu priveliști extraordinare. La orizont Întrezărim fantastica Great Barrier Reef (Marea Barieră de Corali) și Green Island (Insula Verde), lacurile vrăjite cu sclipiri argintate. „Plutim” deasupra pădurii tropicale virgine, ca sub bagheta miraculoasă a zânei 186 pădurilor, prin ținutul aborigenilor, la 175 m Înălțime, circa opt kilometri, de vis. La umbra uriașilor și bătrânilor arbori ne copleșește diversitatea formelor de viață
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
maluri Înverzite, și doar clipocitul apei vălurite zumzăie ușor, ritmat ca un ceasornic, sub bolta cerească luminată cu steluțe asemenea feștilelor de la balurile Împărătești, În așteptarea palidei Doamne a Nopții ce-și căuta, Încă, rochia imaculată cu care să-și vrăjească dansatorii visători de tărâmuri onirice... Feeria policromă de pe fațadele grandioaselor clădiri victoriene, alături de grațioasele siluetele ale turnurilor din metal și sticlă ce se ridică cu aroganță spre cer, creează o atmosferă de basm, unde totul este posibil, cu happy end
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
albastră se găsesc toni, scrumbii și alte specii. Locuitorii cultivă taro, un fel de cartofi, banani, cocotieri. 769 Două mituri par să aibă o strânsă relație: Hina plutește Într-o găoace sau Într-un copac scorburos spre fratele ei, dar vrăjită de priveliște se abandonează pe veci plutirea Între ape și cer (Tahiti); altădată, Hina adună crengi pentru ghirlande rituale, iar o ramură cade În incinta unui templu și se preface În primul smochin din lume (Raiatea). Dar Întruchipând luna și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cutume pentru rezolvarea unor neînțelegeri legate, În special de proprietate, norme ce amintesc de vremurile tribale când sfatul bătrânilor aplana conflictele comunității. Dacă formele mai simple, coercitive, precum aruncarea cu sulița la o anumită distanță stabilită sau ochirea cu ouă „vrăjite” (dacă acesta se Înșiruie pe hainele adversarului, Înseamnă că este blestemat și chiar poate muri) nu dă rezultatul scontat, se continuă cu alte procedee mai complicate, În fața Întregii comunități, când se confruntă În luptă susținători ai celor două tabere adverse
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
care fac manevre, mândri și profesioniști, a mașinilor de poliție cu girofarurile în funcțiune, zgomotul de la generatoarele electrice ale comercianților, totul dă naștere unei atmosfere aparte : pelerinajul de la Iași. Da, de fapt, acesta-i pelerinajul care-mi place, care mă vrăjește prin forța și atmosfera sa. Nu sunt singurul care urmărește atent această adunare, în așteptarea unei întâmplări ieșite din comun, care să dea sens și înțeles faptelor. Unei femei în vârstă îi vine rău, cade din picioare, se lovește la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu capitala la Lvov, idee agreată de NATO. Ar trebui să știm ce se ascunde în spatele acestor ziceri și, până la împlinirea celor ce spun zvonurile, să ne vedem de ale noastre. 23 iulie 2009 Sfânta Miercuri de la Chișinău Motto: „ ... Căci vrăjit de mult e lacul De-un cuvânt al sfintei Miercuri” (M. Eminescu, Crăiasa din povești) Dom’le, istoria recentă, de lângă noi, e plină de surprize și capcane, încât poți spune că tu, ca simplu cetățean, n-ai nici un amestec în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
second-hand? Am și satisfacții: îi văd pe cei care n-ar fi avut nici un motiv să se înăcrească ideologic după 1989 (socialismul le dăduse mai mult decât la alții), că așteaptă integrarea pașnică a capitalismului în socialism și se uită vrăjiți la ce le spune Dan Diaconescu, că le dă euro, mulți euro, numai să se înscrie în Partidul Poporului. Un Partid al Poporului s-a format și s-a „gogoșit” în jurul generalului, apoi mareșal, Alexandru Averescu, după primul război mondial
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Hristos Îl urmau și ei. Nu s-au substituit lui Hristos, ca obiect de adorație. De aceea raportarea conștiinței noastre se face direct la cer, care e deasupra tuturor piscurilor. Când Căpitanul a proiectat cuvântul său, ca pe o piatră vrăjită cu puteri miraculoase, în apa sufletului neamului, ca să-l trezească din somnul și indiferentismul spiritual, „tulburarea” antrenase elemente bune și rele. Aparent, dezordinea intervenea în „ordinea fărădelegii”, căci fărădelegea devenise stare firească, un dat care nu poate fi și nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mari ponoase. Te avertizez. Lasă-ne în pace! Ben, căutând incoerent cuvintele care să-i exprime furia, cu capul mare ca de taur zvârlit înainte, își arăta dinții puternici, uzi de salivă. Mugetul ritmic, șuierat, al mecanismului mării, m-a vrăjit o clipă și, fără să mă uit în jos, simțeam puhoiul învârtejit din puțul stâncos de dedesubt. Îmi spuneam limpede, cu o precizie care mă pătrundea până-n ultima fibră, că n-aș avea decât să fac un pas precipitat înainte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
care unii bărbați o încearcă instinctiv față de femeile prea prădalnice (în schimb se împacă foarte bine cu femeile blânde și dulci de genul lui Lizzie). Acum însă, părea să fi suferit o instantanee convertire. Titus era un băiețandru simplu, absolut vrăjit să se afle în prezența unei actrițe celebre, în carne și oase, și să constate că aceasta nu numai că-l lua în seamă, dar îi și aprecia farmecele tinerești. Se mâncau din priviri, el sfios, ea cu obraznic amuzament
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
era pe ceruri. În cer era târziu.” (T. Arghezi, 73) Numărul termenilor înscriși în relația de coordonare copulativă este nedeterminat: „Biserica-n ruină Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână, Și prin ferestre sparte, prin uși țiuie vântul - Se pare că vrăjește și că-i auzi cuvântul - Năuntrul ei pe stâlpi-i, păreți, iconostas, Abia conture triste și umbre au rămas;” (M. Eminescu, I, 69) Între termenii relației de coordonare copulativă se poate stabili, în plan semantic, o anumită succesiune în timp
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu un an înainte, când am și participat la FACS. Alături de mine îi am, așadar, pe colegii din anul IV, Lucia Vîrtosu (violina a II-a), Luiza Fordea (violă) și Sebastian Vîrtosu (violoncel). A cui a fost ideea? Toți suntem vrăjiți de muzica de cameră, așa că ideea ne aparține. La Conservator facem muzică de cameră, dar ca să o putem face serios, ne-am spus că e neapărată nevoie să ne unim gândurile și forțele. Cine vă îndrumă pașii? Lucrăm împreună cu maestrul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
l de tân ăr și viguros în literatură așa cum se poate vedea din poezia de mai jos publicată în revista POEZIA, din 2006. Ditirambe către Dyonisos Odă la Cotnari Când Domnul pribegea prin lume și-a poposit și la Cotnar, vrăjit de mult frumos, anume l-a binecuvântat c-un har: „Pământu-acesta să rodească după în veci păzit mister, ambrozie dumnezeiască și pentru om și pentru cerʺ. Născută din sfințită tină printr-o secretă alchimie, inițiatică lumină în ea ne-absoarbe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
miliardele de stele și luna atotputernică luminând Pământul! Poate că în stele sălășluiesc ochii lui Dumnezeu, sau poate că stelele înseamnă însăși viața pământenilor!... Poate că unele dintre ele înhămate la Carul Mic sau Carul Mare duc cu ele veșnicia!... Vrăjit de muzica lor fermecată am hotărât deodată să cred în stele, imaginându-mă un mag călător printre ele și am rostit aproape inconștient formula vrăjită: «-Opriți planeta, vreau să cobor!...»’’ Cineva mi-a ascultat ruga și iată-mă poposind răzleț
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]