2,375 matches
-
noastre naționale. Cu aceste gânduri de Încheiere a Încercării mele stângace de a vă reda câteva impresii de concediu, Îmi revin În memorie cuvintele D-rului Petru Groza rostite Într-o ședință la Academie, cu prilejul unei comemorări a lui Traian Vuia: „Tăria unui popor nu constă numai În grâu și cherestea ci În valorile artistice și culturale pe care acel popor le-a creat” (deși din memorie, asta este esența celor spuse). Revenind acum la altă ordine de idei, de gânduri
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
stil tot mai original, fiind printre pionierii noului gen : tangoul. Care cucerea Bucureștiul cu o viteză nemaiîntâlnită. Care se răspândește în câteva nopți ca o boală, influențând din ce în ce mai mulți dizeuri cu ritmurile lui senzuale și delicioase, făcând ca toată lumea să vuiască despre aceste cântece de amor, care se și dansau, aproape erotic, la marginile orașului. Nici presa nu a putut sta deo- parte, aducând în prim-plan moacele și numele unor tineri îndrăzneți, care erau tot mai pe val, scoțându-i
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
scenă. — Știți versurile ? le-a șoptit el lui Jenny și Radei, în timp ce publicul îi aclama. Cristi nu cântase cu nimeni Zaraza până atunci. — Glumești, nu ? a râs Rada și a făcut semn orchestrei să înceapă piesa. A doua zi se vuia necontenit despre trio și despre cum sunase Zaza cu refrenul cântat de cele două staruri feminine, terminat cu un ropot de aplauze care se auzise în tot centrul Bucureștiului. Și tot de atunci, văzând cât de bine se înțeleg și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
mult. — Vai, dar ce minciuni gogonate îndrugi... Tu nu vezi cum îți sclipesc ochii după ea ? Și cum te comporți în prezența ei ? Ești un cu totul alt om. Și tu nu vezi cum sunteți împre- ună ? De ce crezi că vuiește lumea de voi ? Eu îți spun : ai găsit-o ! Ea e ! De ce te codești atâta ? — Titi, și eu îți spun : mi-e dragă ca o soră și atât. Lumea mereu vorbește de oricine și îi trece repede. Da, evident că
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
a dat și aici, la radio, la Paris, Zarază-ta ? — Serios ? spuse fascinat Cristi, aflând că succesul minu- natei melodii cu care își începuse marea sa carieră depășise și granițele țării. — A fost o nebunie și alta nu ! Tot Montmartre- ul vuia pe tangoul dumitale ! Și ca să vezi, întâmplare, na, noi nici nu știam cine-l cântă ! Foarte târziu am aflat... — Domne, dar ce versuri ! Ce versuri superbe ! — Ale lui Pribeagu. Ion Pribeagu ! specifică Cristi, bucuros. Care Pribeagu, umoristul ? — El însuși ! — Asta
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
bogătașul Cristian Vasile renunța și la cel mai mare contract pe care îl obținuse vreodată. Alții spuneau că femeile și băutura îi luaseră mințile și nu a trecut mult până când cineva l-a auzit tușind ca un bolnav de plămâni, vuindu-se apoi în tot orașul că de fapt puterile erau cele care nu-l mai lăsau să fie marele dizeur al vremu- rilor, urmare a vieții sale destrăbălate și fără limite. Sau, în fine, că gloria atât de mare pe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
însor cu ea. Deci n-ai de gând să te însori cu ea? — Rosina, n-ai vrea să mă lași în pace? Cine ți-a mai vârât asemenea stupiditate în cap? — O, cât despre asta, răspunse Rosina pocnindu-și degetele, vuiește toată Londra. Ea s-a apucat să croncănească. A povestit în dreapta și-n stânga c-o năpăstuiești cu cererile în căsătorie. Firește că n-am crezut un cuvânt. Dar Rosina îi dădea înainte: — Iar Gilbert Opian s-a grăbit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mai devreme, pentru că or fost 2 ani bisecți... și mama a făcut 8 ani, și a venit în ’61... Și abia în ’64 s-a dat decretul lui Gheorghiu-Dej, când a venit acasă și Lia Popescu, o doamnă... nepoata doctorului Vuia, care a fusese condamnată pe viață și care a venit acasă după 13 ani. Ea a fost amestecată într-un lot de spionaj cu Franța, pentru că soțul ei a trebuit să fugă din țară în Franța, și acolo, în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
acolo am fost separate în dubă. Și acolo ne-am întâlnit, și eu arătam ca o fetiță și Lia, care era profesoară, mi s-a adresat: De unde ești, fetițo? De la Arad. Chiar din Arad? Da. Da’ îl cunoști pe doctoru’ Vuia? Zic: Tot Aradul îl cunoaște. Nu sunt în vizită cu dânsul, dar îl cunosc. Și zice: N-ai văzut cu doctorul doi copii gemeni? Ba da, zic, că înainte să fiu arestată am născut și chiar în curtea spitalului l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
bani de tramvai... Înainte să mă despart de Lia Popescu, ea mi-a spus: Du-te la doctoru’, că el te va ajuta cu locuință, cu servici, du-te la el! Și, deci, primul drum m-am dus la doctoru’ Vuia, la tatăl ei. Și el a plâns ca un copil când i-am povestit, și eu l-am încurajat: Nu plângeți, domnu’ doctor, că pe noi speranța ne-a ținut atâția ani. Și se va întâmpla ceva și vine și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Era duminică... de Sfânta Treime. Soarele ardea în dreptul amiezii, prea tare pentru începutul de iunie... Slujba se sfârșise. Văzduhul răsuna de dangătul clopotelor. În glasul lor de bronz, se simțea o putere neînțeleasă... o taină liniștitoare. Încă de dimineața, satul vuia de știrea că: „Iașul a fost bombardat”... Ziarele și radioul nu mai conteneau să transmită știrile despre luptele crâncene de pe frontul de la nord de Iași. „Comunicat al Armatei din 5 iunie” „La nord-vest de Iași, luptele continuă cu o mare
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Iași s a rupt frontul... rușii înaintează!”.. „În toamna asta, cocorii nu s-au mai călătorit..!” .. ”rușii au rupt frontul la Iași..!”.. „sărmanele păsări... unde s-or fi adăpostit?!” Capitolul III ARMISTIȚIUL 1944...23 august. Era într-o miercuri... Ziarele vuiau de știri senzaționale... „..Mareșalul I. Antonescu a fost arestat... S-a constituit un nou guvern Sănătescu de largă colaborare...” Seara la ora 22:00, s-a difuzat la radio Proclamația Regelui către Țară... Vestea răsturnării regimului Antonescu și întoarcerea armelor
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
am pregătit „urătura”, buhaiul, harapnicele, toba, clopoțeii... așa ca la noi în Moldova. Ne-am „urat” Directorul și profesorii... și, am trecut la săteni. De neuitat a rămas pentru bănățeni, noaptea aceea a Anului Nou, dar... și, pentru noi. Satul vuia de urale... „hăi...hăi”, de pocnetele harapnicelor, ca din pușcă, vuietul buhaiului, și tălăngilor, dar mai ales cu „hăielile”.. de se auzea până la marginea satului. Era un adevărat spectacol și, care impresiona. Trecuse mult de miezul nopții și, urasem doar
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
profesoara de matematică, spaima Liceului Internat din Iași. Dar, Părintele Director, de neînduplecat, în miez de noapte a pornit din capătul satului, unde era cazat, prin omătul până la brâu, orientându-se după vuiete, să potolească pe tulburătorii de datină. ... Satul vuia de pocnete și „hăieli”... Sătenii ieșiți pe la porți, ascultau înfiorați ceea ce nu mai auziseră în viața lor. Da’ zâceți-i cântecu’ cela fain cu „Moldova..”, că tare ne place..!, și, într-adevăr, le mergea la inimă. Și, cum să refuzi niște
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mâinile rușilor nici mort... A venit luna mai... S-auzea că pe Continent s-a încheiat Pacea. Veștile bune, ori rele, veneau, veneau pe aripile vântului, pătrundeau în toate casele, pe uși, prin ferestrele deschise, se strecurau prin pereți... Ziarele vuiau, cu titluri mari... „9 Mai, 1945... ziua victoriei asupra Germaniei !” „Sfârșitul măcelului...” „Anii de luptă crâncenă, timp în care tancurile și avioanele trufașe ale lui Hitler, au străbătut dintr-o parte în cealaltă aproape întreg Continentul, semănând întuneric și moarte
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în alta. După un început de an cu iarnă geroasă, cu ninsori viscolite, s-a intrat într-un martie care a început cu frig și vreme aspră... un început de martie rece... care nu prevestea nimic bun. 6 martie...ziarele vuiau: „Căderea guvernului liberal... noul guvern comunist..!” „La 6 martie 1946, țara a pășit pe drumul înfăptuirilor democratice, oamenii fabricilor și ogoarelor privesc mereu înainte!” Astfel, s-a instalat regimul de dictatură. A venit luna aprilie... cu zarzări, meri și cireși
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Unirii. Uralele, aplauzele și huiduielile de la marele miting din Piața Unirii, răzbăteau în tot orașul. „ Tovarăși !”, striga un activist, în gura mare. „Vom construi, tovarăși, o lume nouă. Lumea de mâine, tovarăși..!” „ Uraaa... uraaa..!”, răspundea, din toate puterile mulțimea. Ziarele vuiau de știri senzaționale... „..S-au împărțit celor mulți, pământurile moșierilor..!” „Sabotajul moșieresc”...învins cu actele de proprietate veșnică acordate plugarilor..!” „ O lume nouă, tovarăși, a muncitorilor și țăranilor..!”, striga cât îl ținea gura activistul. „ Uraaa... uraaa..!”, aclama, cu însuflețire mulțimea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în plină desfășurare.. „ .. Vom alunga pe moșieri din țară, tovarăși !.. Pe toți.. pe toți !.. care au supt sângele poporului !”, cuvânta vorbitorul. „ Afară cu moșierii din țară..!”, glasul puternic al unui agitator, despica liniștea Pieții. „ Jos moșierii !.. Jos moșierii !.. Huoo !.. huooo !”, vuia Piața în delir, cu o ură care cutremura. „ Partidele „istorice”, tovarăși... elemente dușmănoase, tovarăși... care au..!”... încercă vorbitorul să-și continue discursul. „ Huooo !.. huooo !”, îl întrerupse mulțimea, cu o ură sălbatică. „ Tovarăși !.. Dragi tovarăși !.. partidul nostru comunist, a descoperit complotul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
furia oarbă a mulțimii. Ieri, tovarăși,.. ieri, procesul trădătorilor din fruntea fostului partid național țărănesc, s-a terminat..!” „ Huoo !.. huooo !”, urla Piața... La ocnă cu criminalii !”... Altă parte a pieții, striga „.. Huooo... huooo !.. vânzătorii, huoo la moarte cu ei..!”, văzduhul vuia, supraîncărcat, gata să se prăbușească asupra pieții... asupra mulțimii. Și, dintr-o dată, mulțimea și-a unit forțele, scandând într-un singur glas... „moarte lor !. moarte lor.. moarte trădătorilor !” Pornirea „Pieții” nu mai putea fi stăvilită...Era ca un uragan care
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Alba Iulia, Constituanta a votat Unirea Ardealului, Banatului și a tuturor ținuturilor românești, la Patria Mumă, cu unanimitatea celor 1280 delegați... Unirea întregului neam românesc într-un singur Stat, unit în hotarele lui etnice și istorice” Și atunci uralele mulțimii vuiau la nesfârșit... Miile de ieșeni, bătrâni si tineri, bărbați, femei și copii, toată suflarea românească se bucura pentru neamul românesc. Acum, după treizeci de ani, de atunci, mulțimea înfiera cu „mânie proletară”, și îi condamna la moarte, chiar pe cei
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
rar și adânc, de cinci ori la rând...Și clopotele bisericilor din apropiere... Banu, Mitoc, Talpalari, Sf. Spiridon... și dinspre Tg. Cucu, Golia, Barnovschi și Bărboi, doar cele mai apropiate... începură să bată de sfârșit de vecernie, și, dangătul lor vuia în văzduh spărgându-se în zidurile orașului A doua zi era duminică... Ziarul „Opinia”, duminică 16 noiembrie, 1947, publica, pe prima pagină, cu majuscule următoarele... „..În fața procesului fruntașilor țărăniști, masele populare au manifestat public, satisfacția pentru condamnările pronunțate..!” Mulți alți
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
încă de la Sf. Nicolae, zăpada începu să cadă aproape fără întrerupere. Chiar din primele zile ale anului, începuse viscolul. Crivățul gemea, șuiera, răscolea și învolbura zăpada în troiene până în streșini. Și, tot așa a ținut-o până după Bobotează. Ziarele vuiau de noile prefaceri, făcute de comuniști în țară, cu o grabă care înfricoșa. „România liberă” de vineri 2 ianuarie, 1948.. publica pe prima pagină cu litere mari și groase.. „Trăiască Republica Populară Română !” „A fost ales un prezidiu al Republicii
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
noiembrie.. „Constituanta de la Alba Iulia, a votat Unirea Ardealului, Banatului și tuturor ținuturilor românești la Patria Mumă”. Anul 1918... An binecuvântat și Sfânt, a dat o dată mai mult dreptate zicalei, „.. un an bun plătește o mie de ani răi..!” Ziarele vuiau de elogii adresate Regelui Ferdinand, numit și.. „Regele blajin.. Regele erou de la Mărășești și Oituz... Întregitorul... loialul rege..” „..Spontan cetățenii Iașului sărbătoresc izbânda idealurilor noastre, și triumful românismului.. Grandioasa manifestație de la Iași.. Suveranul condus până la Palat în urale delirante ale
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
răscolea zăpada în troiene până în streșini. În zilele care au urmat Bobotezei, vântul se mai domolise, dar gerul năpraznic crăpa obrazul. Zăpada care începuse să cadă încă de la Sf. Nicolae, a trecut de cinci palme mari... străzile erau înecate. Ziarele vuiau de noile prefaceri... În umbră, nevăzut, țara se pregătea pentru noile schimbări, ale acelui an de foc.. Se aștepta și o reformă a învățământului, care ne privea în mod direct, dar cine ar fi putut bănui, măcar, ce avea să
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
așa copilul inteligent și talentat, care ne înveselea inima, în momentele triste, cu năzbâtii și ghidușii, a dispărut din viața noastră pentru totdeauna... Și iarăși începură să curgă zilele... și săptămâni întregi.. nepăsătoare, parcă, la tot ce se întâmpla... Ziarele vuiau de noile prefaceri... În umbră, nevăzut, țara se pregătea pentru noile schimbări ale acelui an... de foc. O apăsare tot mai grea plutea în aer, peste țară. Asistam cu toții la niște prefaceri politice, pe care nu le pricepeam, pentru care
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]