1,491 matches
-
fix al Stelei Polare. Din ușa turnului, cu spatele lipit de pietrele tocite de trei sute de ani de vânt, soare și ploaie, Faulques nu putea zări marea, dar izbutea să distingă În depărtare licăririle farului de la Capul Rău și auzea vuietul mării jos, pe stânci, la picioarele crăpăturii spre care se Înclinau siluetele pinilor, aidoma unor sinucigași nehotărâți În contralumina lunii galbene În descreștere. Ținea În mâini paharul cu coniac, pe care Îl umpluse iar după ce musafirul plecase fără să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Faulques? - Perfect. Croatul a tăcut un moment. Jarul țigării a licărit ultima oară Înainte de a o stinge. - Sunt locuri din care nu te mai Întorci niciodată, a adăugat. A urmat altă pauză lungă. Prin ferestre, pictorul de război putea auzi vuietul mării care se năpustea la picioarele falezei. - Alaltăieri, a continuat Markovic pe același ton, eram Într-un hotel, mă uitam la televizor și mi-a venit o idee. Anticii priveau același peisaj toată viața, ori multă vreme. Până și călătorul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
gândise că numele acelei nopți era Olvido; și știuse pe loc, cu precizia fugară a unei fotografii prinse Într-o clipă, că ea era singura pe care n-avea s-o uite nicicând. Prin ferestrele deschise ale turnului ajungea acum vuietul valurilor tot mai mari la picioarele falezei, iar pictorul de război privea vulcanul de pe perete. Alcoolul băut, penumbra ori un efect al luminii răspândite de felinarul cu gaz i-a trecut o umbră prin fața ochilor. Cutremurat, a căutat locul de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
intre În Paradis, nu la Începutul Facerii, ci la sfârșit, chiar pe buza prăpastiei. Deși la asta n-ai să ajungi nicicând cu o poză mizerabilă.” Locul acesta se numește golful Arráez și a fost ascunzătoarea corsarilor berberi.... Vocea femeii, vuietul motoarelor și muzica șalupei cu turiști au sosit de pe mare la ora exactă. Faulques s-a oprit din lucru. Era ora unu, și Ivo Markovic nu se Întorsese. S-a gândit la asta când, după ce a ieșit afară și a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
viață. — Era chiar să comit impertinența de a te Întreba dacă dormi singur, a adăugat Markovic. Locul acesta se numește golful Arráez, și aici se ascundeau corsarii berberi. Amplificate de megafoane, vocea femeii și muzica au ajuns de pe faleză, În vuietul motoarelor de pe șalupa care trecea plină cu turiști, ca În fiecare zi. Faulques și-a Întors fața spre fereastra prin care pătrundea sunetul. „În acest turn de pază locuiește acum un pictor cunoscut...”. A stat așa, nemișcat, până când ambarcațiunea s-
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pe malul râului Arno, Învăluiți În amurgul melancolic al soarelui de toamnă toscan, care părea copiat dintr-un tablou de Claudio de Lorena. Apoi, În odaie, cu ferestrele deschise spre oraș și spre râul imediat, din care urca la ei vuietul curentului care depășea digurile, se iubiseră Îndelung și metodic, fără grabă, cu pauze foarte mici, ca să se odihnească doar câteva minute și s-o ia de la capăt, Înfruntându-se În penumbra fără altă lumină decât cea venită de-afară, suficientă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
beau o Înghițitură, distrați, cu gesturi pe care situația, lumina roșiatică ciudată le făceau nemăsurat de lente, aproape artificiale. Din vreme În vreme, sufla zefirul dinspre nord-vest, o briză de coastă care aducea un miros intens de ars și un vuiet surd și sincopat, asemenea duruitului timbalelor ori al tunetului, care se prelungea monoton. Faulques și Olvido luau micul dejun cu cafea și pâine prăjită, privind coloanele de fum negru care urcau vertical din vechea Ragusa. Se trezise Într-o noapte
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
lucru. Dar să vedem cine-i frumosul care vede asta și-o pictează. Faulques a stins amintirea cu o sorbitură din berea pe care tocmai i-o adusese chelnerița. Apoi s-a uitat spre răsărit, unde molul ascundea marea. Un vuiet depărtat de motoare se apropia dinspre cealaltă parte a digului, și imediat un coș alb cu roșu s-a mișcat de-a lungul acestuia, spre felinarul de la intrarea În port. Puțin după aceea, șalupa cu turiști a traversat șenalul și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pinilor, pe care licăririle farului din depărtare le profilau din când În când pe cerul Încă spuzit de stele. Calmul era absolut; chiar și briza aceea ușoară se oprise. Faulques nu-și auzea decât pașii, scârțâitul greierilor printre copaci și vuietul resacăi, ce urca dinspre plaja cu pietricele, horcăind lung și surd, aproape omenește. Când a ajuns lângă pădurice, s-a oprit și a așteptat nemișcat printre măruntele urme luminoase ale licuricilor. Se simțea liniștit, cu mintea limpede. Cu memoria și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
-i vinovat. - Din contră. Suntem. Dumneata și cu mine. Soția și fiul dumitale. Toți suntem parte din monstrul care ne alege locul pe eșichier. O nouă tăcere. Apoi a sunat râsul stins al lui Markovic. De astă dată nu era vuietul mării pe pietrele de jos. - Soboli nebuni, a insistat croatul. - Asta-i - Faulques zâmbea strâmb. Bine ai spus dumneata deunăzi. Cu cât totul e mai evident, cu atât mai puțin sens pare să aibă. - Atunci, nu există nici o ieșire? - Există
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
În prima lumină a dimineții și totul În jur, copacii, arbuștii și stâncile, prindeau formă pe Îndelelte. Luminile farului din depărtare s-au stins tocmai când briza ușoară Își relua zborul Între uscat și faleza unde marea era liniștită, iar vuietul pietrelor duse de resacă murise. Abia atunci Faulques s-a uitat În fine spre locul unde stătea Ivo Markovic și n-a văzut decât o jumătate de duzină de chiștoace zdrobite pe jos. Pictorul de război a rămas multă vreme
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
realizări; de relație; religie; renaștere; revenire; rupt; săptămînă; schimbare; de semestru; sezon; de sfîrșit; în sfîrșit; succes; suliță; super; temelie; termină; timp; de timp; de toamnă; totdeauna; vechi; viața; de viață; nouă viață; o viață nouă; vin; vis; vită; vorbă; vuietul; zilei; 1 (1); 769/223/64/159/0 încheia: termina (136); sfîrșit (63); sfîrși (48); contract (32); descheia (22); termină (19); închide (17); finaliza (14); fermoar (13); final (13); a termina (13); opri (12); nasture (11); începe (10); haina (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nu pot; nu prea; prepoziție; problemă; prost; putere; răsturnare de situație; sau; scuză; semn; semn cu ochiul; sine; știu; nu știu; nu am timp; tocmai; tot; trebuie; trebuință; trist; unde; prin urmare; verde; viață; vine; voi pleca; vorbe; vreau; vrut; vuietul; vulpe; în zadar; (1); 744/180/52/128/0 înșela: trădare (41); minți (30); trăda (30); minciună (22); infidelitate (19); amant (16); păcăli (16); infidel (15); bărbat (13); amăgi (12); dezamăgire (12); neîncredere (12); amantă (11); încredere (11); dezamăgi (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în sală; sat; scoală; seara; sfidare; smerenie; solemnitate; speranță; stare; strigăt; SUA; sumbră; sunete; surdină; surzitoare; suspans; susur; școală; șoaptă; tace; taci; taină; tandru; tăcut; tărăboi; telefon; tîlhar; tristețe; un; vacanță; vals; vară; verdeață; viață; voce; a nu vorbi; vouă; vuiet; zare; zboară (1); 801/224/80/144/0 lipsi: absent (62); dor (44); absență (40); gol (27); chiuli (22); absenta (20); a nu fi (18); fără (14); bani (12); nimic (11); pleca (11); durere (10); nu este (10); pierde (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
poluare; Ponta; primăvară; proprie; putere; rapid; rapiditate; relaxare; remorcă; repede; Rover; roz; scaun; scump; sensibilitate; senzații tari; Skoda; soți; spălare; spălătorie; sportivă; străină; tablă; tanc; taxi; tehnică; test; Tidit; tir; de tocat; toxicitate; traseu; tren; urît; ușă; ușurință; visată; vreau; vuiet; VW Phaeton (1); 780/234/96/138/0 mămăligă: mîncare(143); brînză(78); mălai(73); galben(34); porumb(32); tradiție(31); galbenă(22); smîntînă(21); făină(18); pește(18); caldă(17); pîine (16); foame(15); gustoasă(13); hrană(13); bunica
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
produse; proeminent; punct; răcnet; răsunet; război; scăpa; senin; sinistru; soare; speriată; stare a naturii; strigăt; sună; sunetul de ploaie; sus; tanc; tăiere; tot în casă; tresar; trezire; trist; tristețe; trosnet; tulburare; tunet; țipăt; urît; urlet; vară; vreme rea; vreme urîtă; vuiet; zguduire; zguduitură; zig-zag (1); 791/123/40/83/0 țară: patrie (125); România (78); stat (27); neam (23); oameni (19); popor (19); sat (19); acasă (17); oraș (17); plai (17); frumoasă (16); pămînt (16); mare (15); casă (14); loc (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
purtat de vise; rău; rece; relaxare; repeziciune; respirație; rîu; ros; sac; schimb; sentimente; senzație; sobă; somn; sorf; spargere; sport; spus; suflare; superior; surp; talaz; ceva trecător; ținut; tipar; treaptă; Turcia; ufff; ușor; valoare; după val; valuri; vapor; vară; verde; vioi; vuiet; zăpadă; zbor; zvîrle (1); 806/167/49/118/0 vale: deal (187); adîncă (34); apă (26); coborîre (23); jos (20); mare (20); ușor (18); drum (17); cîmp (14); cădere (13); rîu (13); abrupt (12); abruptă (12); sanie (12); cîmpie (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bate (13); răcoare (13); suflă (10); toamnă (10); briză (7); mare (7); praf (7); soare (7); suflare (7); vijelie (7); aspru (6); crivăț (6); fenomen (6); primăvară (5); sufla (5); tornadă (5); vreme (5); cald (4); frunze (4); putere (4); vuiet (4); aprig (3); cer (3); colb (3); copac (3); crengi (3); iarnă (3); natură (3); neplăcut (3); păr (3); de primăvară (3); răceală (3); vreme rea (3); zbor (3); adie (2); aer rece (2); bășină (2); boare (2); copaci (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
răsunător; răsunet; reacție; rece; recunoaștere; scenă; scumpă; sensibilitate; sfat; simț; slabă; slavă; solfegiu; spirit; spune; stranie; striga; strigă; suavitate; susul; șoapte; tăcere; taină; talentat; televizor; timbru vocal; timid; tonalitate; trai; uimitoare; undă; ușor; viață; vorbărie; vorbește; vorbi; a vorbi; vorbire; vuiet; zîmbăreț (1); 779/200/64/136/0 voie: bună (170); permisiune (82); nevoie (47); dorință (39); libertate (30); voință (28); permis (19); liber (18); bucurie (11); acord (10); aprobare (10); acces (8); putere (8); da (7); permisie (7); vrea (7
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tuse de tipul uscat, luați produsul patentat Pi Ba Ye Gao și urmați instrucțiunile. Țiuitul în urechi (tinitus) CE ESTE ȘI CARE ÎI SUNT CAUZELE? Este vorba despre sunetele continue sau intermitente din urechi - țârâit, clinchetit, zumzăit, sâsâit, bâzâit, șuierat, vuiet sau pocnete într-o ureche sau în amândouă. Afecțiunea poate fi provocată de probleme ale urechii interne sau de o maladie. CÂND TREBUIE SĂ MERGEȚI LA DOCTOR? Multe maladii grave pot provoca țiuit în urechi. Atunci când apare această afecțiune trebuie
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
clănțăniți din dinți tot de 50 de ori. Frecați-vă urechile cu palmele până se încălzesc. Frământați cu arătătoarele scobitura din spatele lobilor urechilor, de 36 de ori. Substanțe din farmacopeea chineză Dacă zgomotul din urechi apare rapid și seamănă cu vuietul mării sau cu un trăsnet, gâtul vă este uscat și gura amară și sunteți nervos, luați produsul patentat Dan Zhi Xiao Yao Wan și urmați instrucțiunile. Dacă zgomotele din urechi apar și dispar pe o perioadă îndelungată și se agravează
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
vadurile sunt acele locuri dintr-un râu unde apa este mai mică și se trece cu căruța sau cu animalele pe malul celălalt al apei. Mai știam despre vaduri din pozia lui Coșbuc “Mama”: “In vaduri ape repezi curg, Și vuiet dau în cale, Iar plopi în umedul amurg Doinesc eterna jale. Pe malul apei se-mpletesc Cărări ce duc la moară Acolo, mamă, te zaresc Pe tine-ntr-o cascioară”. Era o poezie tristă ca și mine, în anul când
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
luciditate cercetând istoria,/ Marx a stârnit incandescența Revoluției ("Odă lucidității"). Rațiunea și-a însușit o anume sensibilitate, relațiile ei nu țin doar de abstracțiune, ci și de pătrunderea în universul real: "Și acest magic cuvânt comuna/ Sună ca ploaia, ca vuietul soarelui,/ Ca inimitabilul sunet pe care-l au ideile noastre exacte" ("Noaptea, în sala de ședințe"). Nina Cassian face și un portret Timpului, și astfel actul politic devine act poetic. "Istoria, în urmă, e o stihie deasă,/ cu seminții, migrații
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Munții să fiarbă de vin./ Cetina-i toată vioară." Timpul contemporan, cel al păcii și-al războiului, pătrunde în versurile poetului cu mari efluvii: "Puteri aș da arborilor să-nflorească într-o noapte,/ Orașele lor, să se înalțe-n deșerturi;/ Vuietul armelor l-aș îngropa." Poezia militantă, poezia patriotică, ca să fie poezie, trebuie să includă iubirea și trebuie să vină cu înțelesuri adânci și cu largi semnificații, cu certitudini și vastă experiență, să fie radical critică în consemnarea anomaliilor sociale, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
perioadă (1961), reînvie mitul dacilor, al sciților, într-un univers contemplativ și paseist. În "Regii Sciției", viziunea este extatică și ne vorbește de rezistența noastră prin timp, chiar dacă viscolul cade din nord: "răscolind pământul și aprinzând zăpada/ și umplând de vuiet casele noastre." Toată viziunea cotropirii neamului se realizează în imagini picturale, subiective, cu tendință impresionistă: "Și nu mai ajung în sud niciodată/ Nu mai ajung niciodată". Natura este istorizantă, primitivă. Poetul se întoarce spre lumea lui Ovidiu. "Vin sarmații cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]