1,646 matches
-
cu această ancoră sfântă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXIII, 1, p. 155-156) „Credința ne face filosofi și arată că suntem cu adevărat creștini; ea ne descoperă micimea naturii omenești, și aruncând toate gândurile zadarnice, ea se ridică la lucrurile cerului și le contemplă, sau mai sigur, ceea ce nu poate înțelege înțelepciunea omenească, ea o înțelege și o pune în practică în mod ușor. Să ne atașăm ei deci, acestei credințe, și să nu ne
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Creatorul a toate pe Care tu Îl batjocorești, numindu-L Fiul teslarului, pregătește acum un sicriu. Nu mult după aceea s-a vestit moartea acestui impostor (Libaniu) și a fost adus să fie așezat în sicriu. Astfel s-a arătat zadarnică îngâmfarea amenințărilor lui, iar Dumnezeu a fost slăvit”. (Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului, Istoria Bisericească, cartea a III-a, 23, 1-4, în PSB, vol. 44, p. 150) „Când Arie a venit în Egipt după sinodul de la Ierusalim, fiindcă Biserica din Alexandria
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
LXV, în PSB, vol. 9, p. 286) „Asigur pe oricare om care mărturisește pe Hristos, însă tăgăduiește pe Dumnezeu, că Hristos nu-i va folosi la nimic; (asigur) pe cel care invocă pe Dumnezeu, iar pe Fiul îl tăgăduiește, că zadarnică este credința lui; (asigur) pe cel care lasă la o parte pe Duhul, că va fi zadarnică credința lui în Tatăl și în Fiul și că nu poate s-o aibă pe aceasta dacă lipsește (credința) în Duhul. Pentru că cel
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pe Dumnezeu, că Hristos nu-i va folosi la nimic; (asigur) pe cel care invocă pe Dumnezeu, iar pe Fiul îl tăgăduiește, că zadarnică este credința lui; (asigur) pe cel care lasă la o parte pe Duhul, că va fi zadarnică credința lui în Tatăl și în Fiul și că nu poate s-o aibă pe aceasta dacă lipsește (credința) în Duhul. Pentru că cel care nu crede în Fiul nu crede nici în Tatăl. Precum că nu poate să spună (cineva
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
acest moment, soarta Ilionului pare hotărâtă. Însă n-a fost scris așa. Mai târziu, în afara poemului, Troia va fi cucerită de Odiseu, printr-o stratagemă. În această lumină sinistră, Iliada apare ca un poem tragic și totodată ironic: atâția ani zadarnici și atâta sânge vărsat. Considerată însă ca o Ahileidă, ea este altceva, poemul unor pasiuni nemăsurate și fatale, și aceasta este ceea ce aș vrea să arăt aici în oarecare amănunt. Iliada - încă Aristotel a văzut asta, în Poetica - este o
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
oamenii epopeii cunosc o formă a nemuririi și tânjesc după ea. Nu perpetuarea în urmași, care asigură doar persistența speciei, ci perpetuarea amintirii lor în amintirea celor care vin. Și astfel, ceva dintr-un om nu se pierde deplin, ca zadarnică umbră, ceva rămâne, partea lui cea mai a lui și cea mai înaltă, amintirea faptelor sale, a poveștii sale, a pătimirii sale, a izbânzilor și a înfrângerii sale în moarte. Mari întâmplări rămân astfel în slava amintirii, în gloria unui
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
leu căruia i s-au luat puii și geme și îi caută prin văi îndurerat și mânios și nu-i găsește. Ahile geme după omul pe care îl iubise cel mai mult între oameni și îl caută printre amintiri și zadarnice vise. Iar în alt loc, în timp ce vânturile întețesc flăcările rugului lui Patrocles, Ahile, care ocolește focul cu pași lenți, este asemuit cu un tată în ceasul în care trebuie să și ardă pe rug fiul iubit, mort înainte de vreme, înainte de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
să spună că pleacă să-l răzbune, dar își taie în două rânduri vorba, punând la mijloc gândul că nu se va mai întoarce acasă, că n-a fost alături de Patrocles, să-l salveze, că doar a stat lângă corăbii, zadarnică povară pământului, el, cel fără de pereche în luptă și ca puțini alții la sfat; și, din același suflu, deplânge pornirile zănatice ale mâniei, întorcându-se în sfârșit la „Acum, așadar...“ Nu există în Iliada stil mai încărcat de emotivitate decât
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
degrabă să fiu pălmaș, slugă la un plugar amărât și sărac, decât rege peste neamul acesta de morți fără vlagă.“ De fapt, viu fiind, dorea ceva din ordinea firească a lucrurilor: să lase războiul, căruia îi trăise de ajuns truda zadarnică, ororile și nedreptățile, 119 și să se întoarcă acasă, cu Patrocles. Nu fără prada adunată, timp de aproape zece ani, lângă Troia. Și s-o adauge acolo averilor sale, nu puține nici ele. Să trăiască în tihnă ani după ani
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
nu l-ar fi ținut gândul răzbunării, să moară pe loc. Îl durea cumplit că nu fusese alături de el, să-l ocrotească și să-l apere, că se aflase în fața morții singur, în timp ce el, Ahile, stătea lângă corăbiile sale, „pământului zadarnică povară“. Nimeni nu-i poate refuza lui Ahile puterea remușcării, oricât de târzie a fost. Dar mai putea face ceva, să-i scape leșul din mâinile lui Hector, și iese în fața taberei, lângă șanț, și scoate trei strigăte cumplite care
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
acest moment, soarta Ilionului pare hotărâtă. Însă n-a fost scris așa. Mai târziu, în afara poemului, Troia va fi cucerită de Odiseu, printr-o stratagemă. În această lumină sinistră, Iliada apare ca un poem tragic și totodată ironic: atâția ani zadarnici și atâta sânge vărsat. Considerată însă ca o Ahileidă, ea este altceva, poemul unor pasiuni nemăsurate și fatale, și aceasta este ceea ce aș vrea să arăt aici în oarecare amănunt. Iliada - încă Aristotel a văzut asta, în Poetica - este o
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
oamenii epopeii cunosc o formă a nemuririi și tânjesc după ea. Nu perpetuarea în urmași, care asigură doar persistența speciei, ci perpetuarea amintirii lor în amintirea celor care vin. Și astfel, ceva dintr-un om nu se pierde deplin, ca zadarnică umbră, ceva rămâne, partea lui cea mai a lui și cea mai înaltă, amintirea faptelor sale, a poveștii sale, a pătimirii sale, a izbânzilor și a înfrângerii sale în moarte. Mari întâmplări rămân astfel în slava amintirii, în gloria unui
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
leu căruia i s-au luat puii și geme și îi caută prin văi îndurerat și mânios și nu-i găsește. Ahile geme după omul pe care îl iubise cel mai mult între oameni și îl caută printre amintiri și zadarnice vise. Iar în alt loc, în timp ce vânturile întețesc flăcările rugului lui Patrocles, Ahile, care ocolește focul cu pași lenți, este asemuit cu un tată în ceasul în care trebuie să și ardă pe rug fiul iubit, mort înainte de vreme, înainte de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
să spună că pleacă să-l răzbune, dar își taie în două rânduri vorba, punând la mijloc gândul că nu se va mai întoarce acasă, că n-a fost alături de Patrocles, să-l salveze, că doar a stat lângă corăbii, zadarnică povară pământului, el, cel fără de pereche în luptă și ca puțini alții la sfat; și, din același suflu, deplânge pornirile zănatice ale mâniei, întorcându-se în sfârșit la „Acum, așadar...“ Nu există în Iliada stil mai încărcat de emotivitate decât
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
degrabă să fiu pălmaș, slugă la un plugar amărât și sărac, decât rege peste neamul acesta de morți fără vlagă.“ De fapt, viu fiind, dorea ceva din ordinea firească a lucrurilor: să lase războiul, căruia îi trăise de ajuns truda zadarnică, ororile și nedreptățile, și să se întoarcă acasă, cu Patrocles. Nu fără prada adunată, timp de aproape zece ani, lângă Troia. Și s-o adauge acolo averilor sale, nu puține nici ele. Să trăiască în tihnă ani după ani, luându
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
nu l-ar fi ținut gândul răzbunării, să moară pe loc. Îl durea cumplit că nu fusese alături de el, să-l ocrotească și să-l apere, că se aflase în fața morții singur, în timp ce el, Ahile, stătea lângă corăbiile sale, „pământului zadarnică povară“. Nimeni nu-i poate refuza lui Ahile puterea remușcării, oricât de târzie a fost. Dar mai putea face ceva, să-i scape leșul din mâinile lui Hector, și iese în fața taberei, lângă șanț, și scoate trei strigăte cumplite care
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
fost: Pace vouă!”<footnote † Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Făclii de Înviere - Înțelesuri ale Sfintelor Paști, Editura „Basilica”, București, 2008, p. 46. footnote>,vom înțelege că Dumnezeu este Domnul Păcii, că Dumnezeu esteIubire.Într adevăr, „dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este propovăduirea noastră, zadarnică și credința voastră”<footnote I Corinteni 15, 12-14. footnote>, afirmă SfântulApostol Pavel. „Vedem, așadar, că taina Învierii lui Hristos și a omenirii în-tregi este inima Evangheliei propovăduită de Apostoli și temelia credinței (s.n.) mărturisită de Biserică
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Făclii de Înviere - Înțelesuri ale Sfintelor Paști, Editura „Basilica”, București, 2008, p. 46. footnote>,vom înțelege că Dumnezeu este Domnul Păcii, că Dumnezeu esteIubire.Într adevăr, „dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este propovăduirea noastră, zadarnică și credința voastră”<footnote I Corinteni 15, 12-14. footnote>, afirmă SfântulApostol Pavel. „Vedem, așadar, că taina Învierii lui Hristos și a omenirii în-tregi este inima Evangheliei propovăduită de Apostoli și temelia credinței (s.n.) mărturisită de Biserică”<footnote † Daniel, Patriarhul Bisericii
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
crede îninima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morți, te vei mântui. Căcicu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturisește spremântuire” (Romani 10, 6-10). Învierea este, deci, temelia credinței:„Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este propovăduirea noastră, zadarnică și credința voastră” (1 Corinteni 15, 14). Credința în Înviereeste respinsă numai de către „cei ce slujesc idolilor deșerți” (Iona 2, 9):„Dacă Evanghelia noastră mai este acoperită, este pentru cei pierduți, în care Dumnezeul veacului acestuia
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Dumnezeu L-a înviat pe El din morți, te vei mântui. Căcicu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturisește spremântuire” (Romani 10, 6-10). Învierea este, deci, temelia credinței:„Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este propovăduirea noastră, zadarnică și credința voastră” (1 Corinteni 15, 14). Credința în Înviereeste respinsă numai de către „cei ce slujesc idolilor deșerți” (Iona 2, 9):„Dacă Evanghelia noastră mai este acoperită, este pentru cei pierduți, în care Dumnezeul veacului acestuia a orbit mințile necredincioșilor
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
judecă pe toate, recunoscând aici ceva imposibil, și că deci acordă atenție unui lucru fals, să nu se relaxeze în ceea ce ar putea fi util în rest, și să nu mai accepte impresia fără de care întreaga muncă a poetului este zadarnică." Pus într-o asemenea situație, spectatorul, după părerea lui Chapelain, ar considera ca fiind falsă acțiunea reprezentată, la fel cu omul care ar privi un tablou în care ar fi juxtapuse mai multe scene despre care se crede că au
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care, un alt "Caracudi", tipărește un anunț conform căruia: "Tânărul Athanasie Pakatos, mare angrosist din Brăila sau Galați, a fost găsit spânzurat în chilia maicii Varvara. Toate încercările de a-l readuce la viață s-au dovedit tardive și deci zadarnice. Mobilul crimei sau al sinuciderii pare a fi o dragoste nefericită"145. Hazul întâmplării este stârnit nu doar de confuzia ilară între motanul Tănase Păcătosul și tânărul angrosist, dar și de mobilul presupus al crimei, insinuarea neaplicându-se defel în
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cât și prin absolutizarea rolului hazardului, al contratimpului sau al capriciului unei instanțe metafizice care penalizează categoric orice hybris. Este drept că nici victimele acestei forțe superioare, nici ea însăși nu sunt absurde, ci, mai degrabă, antrenate într-o confruntare zadarnică, soldată invariabil cu eșecul penibil al omului. Ducând la extrem acest ridicol schimb de replici între forțe antagonice inegale, Caragiale imaginează situațiile cele mai improbabile, a căror ocurență, perfect posibilă, de altfel, chiar visată sau, dimpotrivă, nedorită și neanticipată, ca
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
într-o mână și cu un cronometru în cealaltă. —Drăguță cadă, admiră ea. — Și un raft destul de folositor acolo, deasupra, aprobă Jack. Numai potrivit pentru două pahare cu vin și o lumânare parfumată. Privirea Lisei era plină de semnificații. Și zadarnică totodată. Spre frustrarea ei, Jack și-a continuat itinerarul către următoarea cameră. —Dormitorul, anunță el. Era mai mare și mai luminos decât celelalte camere, deși păstra și el acea senzație de căsuță de țară. Prea multe draperii albe, pe lângă cuvertura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
El avea toate însușirile pentru a fi iubit de o femeie blândă ca ea: faima de războinic, neliniștea, firea libertină. Mama a sperat până în ultima clipă că se va întoarce. Dar, în ciuda somațiilor lui Augustus, în ciuda lacrimilor și a călătoriilor zadarnice ale mamei, el n-a putut sta departe de egipteană, cum îi ziceau senatorii mai bătrâni. Unii s-au dus chiar să-l viziteze în Aegyptus și s-au întors indignați - au povestit că era de nerecunoscut, că nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]