1,214 matches
-
Ofițeri ? Polițiști ? Pentru ? — Nu mi-au spus nimic, domnule Vasile, și nici eu n-am îndrăznit să-i întreb. Mi-au transmis doar să vă zic să vă prezentați imediat afară. Părea urgent. Urgent sau nu, oamenii aceștia nu sunt zdraveni la cap ? Am un spectacol de ținut, nu pot să mai întârzii pentru că nu știu ce li s-a năzărit lor. N-au văzut că sala e plină ? Ce probleme atât de grave să fie, încât nu pot aștepta până mâine- dimineață
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
bezna din dubă. — De ce mă loviți, fraților ? striga indignat, dar nu primea niciun răspuns. Auzea însă răsuflările oamenilor legii în întuneric și une- ori chiar și câte-un bufnet de râs. Liniște câteva secunde și apoi iar primea un pumn zdravăn, fie în burtă, fie în picior, în mușchi, sau după ceafă. — Fraților, ce v-am făcut ? Nicio reacție, doar alte căpăceli, pumni și palme date minute în șir până n-a mai știut de el. Minute care au părut să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
un miros ciudat de umiditate și de boală, ca de spital. Tot mai amețit și speriat în ultimul hal, Cristi vomită, mai mult pe el decât pe jos. Matahalele îi dau drumul și încep să-i care deodată niște pumni zdraveni în spate, până îl îngenuchează, ceea ce-l face să verse și mai mult și să se înece. Este lăsat să-și tragă răsuflarea. Mai varsă de câteva ori tot felul de lichide și chiar firicele de sânge, murdărindu-și costumul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
lecțiile violente de umilință au încetat de îndată ce fami- lia și câțiva amici au început să-l viziteze, îngrijorați de situația în care se afla Cristi. Nopțile mai era trezit din somnul care și așa venea greu de câte o bubuitură zdravănă în ușă. Și atunci se speria teribil, gândind că au să năvălească peste el să -l bată până nu va mai putea nici să vorbească. Însă nu intra nimeni. Îl lăsau câteva zeci de minute să-și chinuie mintea în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
author=”TEODORESCU Paul ” loc=”București” data=”6 aprilie 1977”> Stimate domnule Dimitriu, Mulțumim călduros, și Lenuș și eu, pentru delicata d-tale atenție. Duioase aduceri aminte ne-a stârnit Băncuța, În colorata d-tale evocare . Aceste rânduri confirmă că suntem zdraveni, după cutremurul care a făcut ravagii În cartierul nostru. Două blocuri, Îndeajuns de apropiate de locuința noastră, s-au prăbușit. Casa În care stăm, veche de un veac, a rezistat destul de bine, rămânând În picioare. Sunt ziduri crăpate, tavane brăzdate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
1906 LA MĂNĂSTIREA RÂȘCA [Poveștile lui Piticariu] Seara târziu arhimandritul Piticariu ne vorbește despre Ilie Răcoare care vrea să se facă călugăr. Starețul (un fel de haiduc în rantie) îl strânge de mână de țipă, apoi îi arată o bâtă zdravănă după ușă. "Mă, și eu am fost așa, mă... Dar eu sunt în stare să călugăresc o sută de haiduci ..." " Apoi și eu am fost hoț, zice Răcoare, da aista a fost vătav de hoți..." Starețul mai povestește despre isprăvile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o ipostază a calului solar și se hrănește cu succedaneul luminii ordonatoare. Aceasta va fi forța care va supune, din nou, neantul. Însemnarea celui mai tânăr primește funcția unei mutilări inițiatice în Basmul cu Țugunea, fiul mătușei: „trei frați, doi zdraveni ș-ăl mai mic olog, că - având să fie năzdrăvan și mare viteaz din fire - o zmeoaică bătrână îi luase vinele picioarelor și-l lăsase moale, ca nici să poată îmbla, necum să se bată cu ăi trei feciori ai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Mormânt și... ce să vezi!? Bolovanul. Este un bolovan imens de mare, cam 1,60 m Înalt și vreo 3 m gros. Se spune că el ar fi cel care a fost prăvălit la ușa Mormântului. Ar trebui câțiva oameni zdraveni ca să-l urnească din loc. Dar la Dumnezeu nu-i nimic greu ca să le miște din loc. Îngerul care a fost trimis a prăvălit piatra de la ușa Mormântului. Privești cu uimire la această piatră, că multe taine are ea. Acolo
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Acum!... Ce dracu’ ai ? Lasă-te să cazi tare peste el și gata! - Roy, pentru numele lui Dumnezeu, hai să coborîm ! O să se scoale. Am dat să mă ridic, dar Roy m-a ținut. Brusc, mi-a tras un ghiont zdravăn și am venit grămadă peste fazan. - L-am scos acuma. - Portofelu’? - Nu, pardesiu’. Ieșiserăm de-acum la suprafață, pe linia aeriană. Mi se-ntorsese stomacul pe dos de frică și toți mușchii mi se-ncordaseră de la efortul făcut ca să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
cu bulgarii și luarea din mâna acestora a administrației Dobrogei. Vederea acestui om era un chin pentru noi, atât era de inconscient de datoria lui și de situațiunea țării față de vrăjmaș. Din fericire nu ne lăsam abătute. Mariuța era foarte zdravănă; deși cu bărbatul la Săveni, doi copii mici în paza ei și dânsa necon tenit hărțuită de germani, nu se descuraja și nu vedea decât victoria finală, dar, spre binele ei, mult mai apropiată [de] realitate. În fine, sosi d.
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
auto-ul, noi toți eram în birou, ne-am îmbrățișat acolo, nevoind să ne vadă Moos emoțiunea. De la servitori mi-am luat ziua-bună dinainte, toți plângeau și m-au făcut și pe mine să plâng; cu mama însă am fost zdravănă, lacrimile ei nu au adus pe ale mele pe obraz. Am ieșit în vestibul cu Costache, lăsând pe mama cu Pia și Vintilică, trimis de Lia să mă sărute. Prezența copilului era o mângâiere pentru mama. [Când era să mă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se anunță și moartea sculptorului Jalea, știre, din fericire, dezmințită în urmă - scăpă cu viață, dar fără de un braț, lipsă importantă în meseria lui; a bunului dr. Stănculeanu 161, amicul orbilor și întemeietorul societății cu acest nume, luată în mâna zdravenei și blândei domnișoare Leonida și patronată mai târziu, cu atâta zel și succes, de d-na Maria Poenaru 162; moartea d-nei Maria Catargi la Paris, a sublocotenentului Manu163, prietenul băieților Pillat, rănirea gravă a lui Nicu Costinescu și aceea a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
așa-zis reconstituită în regat sub împăratul Carol al Austriei, cu Rozwadowski ministru de rezbel; culmea deriziunii să vezi un suveran cu o a treia coroană pe cap când se rostogoleau deja cele două dintâi. În Franța, cel puțin erau zdraveni; Clemenceau 166, împăcat în acea oră decisivă cu Poincaré167, luă cu mână de fier conducerea guvernului, deci a războiului. d. wangler. scrisori din moldova 3/15 noiembrie - Sosi din nou Wangler cu Mihăescu, logofătul de la Mihăești. Acesta părea încântat de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
d-na Maria Berindei 168 [, arestată fiindcă, după o denunțare, se găsise la dânsa jurnalul ce scria zilnic și în care spunea toate samavolniciile germanilor, fusese internată la Sinaia, deși medicii îi interziceau muntele din cauza inimii bolnave. Era o femeie zdravănă, dulce, plăcută, dar cu o voință și un curaj admirabile. De acolo desfida pe inamic scriind mamei cărți poștale foarte demne. Fiica ei Georgeta, mai puțin curajoasă, petrecea vara la Serulești la Marie Brăiloiu, germanofilă oarbă, și făceau muzică pentru
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
victoriile din Apus, nemenționate în ziarele cenzurate de la noi, și cum, în timpul perchezițiunilor, Lia și dânsa umblau căptușite pe sub rochii cu hârtiile compromițătoare. prizonierii din stralsund Dar cei mai bine veniți au fost prizonierii liberați din Stralsund, soldați deștepți și zdraveni, cum rareori am văzut. Mulți deveniseră infirmi prin lucrările la care au fost puși în mine și șantiere, cu 30 de bani pe zi; ar fi murit de foame fără ajutorul Crucii Roșii Franceze. Dar chiar din acei puțini bani
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de copii au fost dintre cele mai neașteptate:ursul s-a ascuns după un copac și a pândit-o pe vulpe până ce aceasta a iesit din vizuina și atunci a reușit să se răzbune dându-i o mamă de bătaie zdravăna. Ce face Ciripel după ce l-au părăsit prietenii? (și-a găsit un alt stol de vrăbiuțe iar când a găsit de mâncare nu a mai mâncat singur ci și-a chemat și prietenii) -povestea ,,Ciripel cel lacom”. Ștafeta povestirii. Fiecare
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
noi pentru a da ajutor austriacilor contra răscoalei ungurești. Îmi aduc și acum aminte că în iarna acelui an, iarnă grea și viscoloasă, pribegise în Fălticeni de groaza ungurilor o sumă de săteni români din Transilvania. Doi dintre dânșii, oameni zdraveni, chipeși, cu un port deosebit de al nostru, au fost găzduiți în casa noastră părinteasca și adeseori sara, la gura sobei, ne istoriseau ei de bătăliele sângeroase dintre Bem, comandantul ungurilor și Puchner, comandantul austriacilor. Aceste strășnicii auzite din gura lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
a...! ce spui?... Uiți că aici nu suntem la Moldova. Pleacă că te cârpesc, adause frate-meu, care din cauza boalei lui era mai nervos. Ha-a-a-a! Ia să văd, mă rog, cum ai să mă cârpe-e-ști! În aceeași clipă auzii o zdravănă palmă răsunând pe obrazul birjarului, așa de zdravănă, că i-a căzut pălăria și chitia 86 de pe cap. Atâta mi-a trebuit și mie! Imediat îl lovii și eu cu aceeași furie pe celălalt obraz, încât fața jidanului căpătă o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la Moldova. Pleacă că te cârpesc, adause frate-meu, care din cauza boalei lui era mai nervos. Ha-a-a-a! Ia să văd, mă rog, cum ai să mă cârpe-e-ști! În aceeași clipă auzii o zdravănă palmă răsunând pe obrazul birjarului, așa de zdravănă, că i-a căzut pălăria și chitia 86 de pe cap. Atâta mi-a trebuit și mie! Imediat îl lovii și eu cu aceeași furie pe celălalt obraz, încât fața jidanului căpătă o coloare stacoșie parc-ar fi fost sulemenită. Eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
versuri din Goethe, Heine, Victor Hugo, Musset și alții, discutau chestiuni filosofice și științifice culese din cetirea lui Darwin, Kant, Schopenhauer, H. T. Buckle, Auguste Comte, discuțiuni interesante care la sfârșit erau regulat întrerupte prin un ceai întovărășit de un zdravăn cozonac. Începutul acestor întruniri a avut loc cam pe la anul 1863; însă Pogor, care a fost totdeauna nota veselă în "Junimea", susține și astăzi că originile "Junimei" se pierd în noaptea timpurilor. Adevărul este că la început întrunirile erau mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nu e chiar atât de Înțelept și, ca ucenicul vrăjitor, poate mai degrabă face o poznă decât să devanseze natura pe calea evoluției ei. Și, ca orice mamă, iubitoare dar dreaptă, ea Îi va administra acestui copil teribil o chelfăneală zdravănă. Frumusețea, pe care demult o asociam cu negentropia, n’are nevoie de grandoare, ci de Viață. Chiar la dimensiuni mai modeste ele, frumusețea și negentropia, se resimt la fel. Prin sentimentul de straniu care nu te lasă să poposești, În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de papornițe și sarsanale. Moroșeni care lucraseră la cartofi, cu unghiile pline de praf, de pământ și care nu miroseau tocmai plăcut. Era cald al dracului, nădușeală întinsă pe banchete transpirate, transpirație băloasă. Un aer infect. Stăteam lângă o colhoznică zdravănă, guralivă și care se freca tot timpul de banchetă cu scopul precis de a-și propti bucile cât mai eficient acolo. Și în momentul în care trenul a plecat, a luat-o din loc, femeia aia corpolentă și gălăgioasă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pentru mine era să-i văd dansând. Fetele aveau ii cu trandafiri cusuți din mărgele și fuste uni din stofă fină, pliate mărunt, iar băieții erau toți în strai popular, cu cămăși lungi, încinși cu brâu la mijloc și ciubote zdravene care să le facă față bătutei lor înfocate. Foc era pe ringul de dans. Era parcă un vis momentul când băieții le învârteau. Se putea zice că era clipa când tinerele înfloreau din toate punctele de vedere. Și ce vroiam
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
amatoare de peisaje libertine, cu un extraordinar episod panoramistic, când m-am găsit, Într-o zi, amestecat În mulțimea de haimanale de pe maidan, care se țineau scai, râzând cu gura toată și ținându-se de pântece, după o țigancă Înaltă, zdravănă, de mare alură și stil atunci când, răspunzând huiduielilor mulțimii, Își ridica poalele și se bătea cu palma peste bujaverca ei neagră și nespă lată. Machiavel povestește despre Ecaterina Sforza că sta sus pe meterezele citadelei Ravaldino când oștile lui Cezar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și barbă precum acestei neveste a lui de-a doua, de hatârul căreia zevzecul meu prieten și-a urgisit buna lui nevastă și un copilaș. Familia M. din Roman avea până mai acum cincisprezece ani o femeie În serviciu, țărancă zdravănă ca un taur, care muta din loc, de parcă s-ar juca, dulapurile grele luate În bra țele ei atletice. Era vrednică foc de treabă, dar și cățea neostoită și În dâldoră neogoită după bărbați. Înnebunise după ea toată garni zoana
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]