3,844 matches
-
limpede și amețitorul adânc al numelor lor ați apărat ființa românească în Basarabia. Primul manual de Limba Română, primul manual de istorie și primul manual de spirit românesc: Eminescu. Primul dascăl: Eminescu. Contaminat până la străfunduri de Eminescu, aureolat de Eminescu - zestrea eminesciană însemnând și o tainică și neistovită modelare. Grigore Vieru La zidirea Soarelui, se știe,/ Cerul a muncit o veșnicie,/ Noi, muncind întocmai, ne-am ales cu,/ Ne-am ales cu domnul Eminescu./ Domnul cel de pasăre măiastră,/ Domnul cel
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
surate sunt îmbrăcate în haine frumoase, multicolore, au poze și tot felul de lucruri atrăgătoare. „Scrisoarea pastorală” nu are nimic din toate acestea. Ea-și propune să transmită mesajul, gândul, sufletul și sinceritatea noastră și credem că ăsta-i este zestrea cea mai de preț. Am văzut în verile secetoase fetițele devenite „paparude” cum umblă goale, acoperite sumar cu câteva mlădițe de boj ori de alte verdețuri. Ele cântă și joacă sub stropii de apă aruncați de săteni și cheamă, prin
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
iubire față de școală și față de binele pe care neamul îl așteaptă de la ea și ca una care va dat și în zilele grele tot ce a avut ea mai bun. Păstrați cu sfințenie și sporiți mai departe cu lumini noi zestrea spirituală și scumpă a pedagogiei creștine, pe care Biserica a dat-o școlii de la începutul existenței sale și care singură este în stare să zidească caracterele tari, pe care Regele țării și neamul întreg doresc să le aibă. Numai un
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
să fabrice monștrii de tip american, atunci misiunea ei se va fi terminat și nimic de nădăjduit într-o lume mai bună n-ar mai rămâne. Geniul ei este geniul plinătății și armoniei. Numai din adâncul ei de experiență în zestre multimilenară mai poate răsări omul desăvârșit, care să fie model popoarelor pământului. Suferința apocaliptică pe care o îndură din toate părțile, o conduce la conștiința profundei sale diferențieri față de celelalte continente, care-i vor nimicirea, și la o dinamică unitară
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
sale actuale: cea pios-ditirambică (din unele restrînse cercuri ortodoxizante) și cea impios-anecdotică (slujind unor tendințe de frondă antitradițională). Avem multe de învățat de la alții, dar nimic nu ne îndreptățește să refuzăm de a învăța cîte ceva și din propria noastră zestre culturală, pe care de multe ori n-am făcut nici un efort onest de a o cerceta și înțelege, mulțumindu-ne să perpetuăm “verdictele” ideologice ale unei jumătăți de veac de înstrăinare de noi înșine. Rămânem datori trecutului, chiar dacă n-am
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
sub luciditate, fără exagerare, și fără risipa niciunei scântei. Harul, ca frumusețea există, sau nu! Doina Mirea le posedă pe amândouă! Talentul ei nu e capriciu, frumusețea nu e transformare, ambele există și se manifestă fără forțare! Resursele spiritualității și zestrea frumuseții se revarsă ca fluviul în uniformitate cu tot ce realizează Doina Mirea în sfera muzicii populare și folclorice românești. Nu copie, nu se substituie, este ea însăși, impresionabilă plăcut în tot ceea ce realizează. Datorită Doinei Mirea se reconsideră multe
DOINA MIREA. CÂNTECELE, SALVE ALE VICTORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343331_a_344660]
-
Jos a Moldovei. Totuși iubirea lor evoluează firesc, se căsătoresc, naș de cununie fiindu-le marele logofăt din acea vreme. Datorită faptului că familia Iliescu avea șapte moșii (prin locurile Neamțului, pe valea Siretului, la Tămășeni), iar Teofana aduce ca zestre trei moșii, Ioniță intră în rangul marilor boieri ai țării. După nașterea fiului lor (Enache), din pricină că Ioniță este trimis prin părțile Nistrului să alunge tătarii, Teofana începe să se ocupe de administrarea moșiilor. Încearcă astfel să-și diminueze mâhnirea că
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
Acasa > Impact > Istorisire > LADA CU ZESTRE Autor: Paula Diana Handra Publicat în: Ediția nr. 1598 din 17 mai 2015 Toate Articolele Autorului Lada cu zestre Adeseori pe drumul vieții Conduși suntem de o dorință Cu gândul doar la bogății Uităm de suflet și credință. Așa păți
LADA CU ZESTRE de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344085_a_345414]
-
Acasa > Impact > Istorisire > LADA CU ZESTRE Autor: Paula Diana Handra Publicat în: Ediția nr. 1598 din 17 mai 2015 Toate Articolele Autorului Lada cu zestre Adeseori pe drumul vieții Conduși suntem de o dorință Cu gândul doar la bogății Uităm de suflet și credință. Așa păți și el - feciorul, Băiat frumos la chip și blând În suflet îi păstra amorul Și o dorea a lui
LADA CU ZESTRE de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344085_a_345414]
-
Până ce-o fată-a întâlnit Atunci cei doi s-au despărțit Deși-n tăcere-a suferit... Mânat de patima averii Străin de sincera iubire Închină azi cupa durerii Inima-i zace-n împietrire Nu-și vedea decât interesul Privind la zestrea dintr-o ladă Și-mpleticea în galbeni mersul Nu se gândea, cândva, să cadă. Dar iată, după ani de zile Când a deschis lada cu zestre Mirarea-i crește în pupile Și-i scrisă-n file de poveste... Căci tocmai
LADA CU ZESTRE de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344085_a_345414]
-
cupa durerii Inima-i zace-n împietrire Nu-și vedea decât interesul Privind la zestrea dintr-o ladă Și-mpleticea în galbeni mersul Nu se gândea, cândva, să cadă. Dar iată, după ani de zile Când a deschis lada cu zestre Mirarea-i crește în pupile Și-i scrisă-n file de poveste... Căci tocmai se lăsase seara Când din cea ladă au ieșit Doar șoarecii ce-au ros comoara Și de averi l-a lecuit. Se spune că cine-are parte
LADA CU ZESTRE de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344085_a_345414]
-
Cu timpul se pot duce toate Rămâi sărac... și fără bani! A înțeles bine feciorul Că dragostea nu-i bon de plată Și inimii-i astâmperi dorul Doar cu iubire-adevărată. Paula Diana Handra 17.05.2015. Referință Bibliografică: Lada cu zestre / Paula Diana Handra : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1598, Anul V, 17 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Paula Diana Handra : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
LADA CU ZESTRE de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344085_a_345414]
-
înșir cuvintele în șiragul cu mărgele amare le laud artificial frumusețea apoi aleg piatra incoloră de cuarț ca o lacrimă răsturnată în ființa mea pentru trezire ca într-o progresie a trăirilor mereu utile inimii ridic broderia din lada de zestre a gândului îmi aștern cuvintele - pietre-lacrimi din șiragul verbelor cuarțului incolor cu ochii limpezi închiși ascult bătăile cordului când împinge rădăcinile sângelui spre liman îmi aduc aminte de mine prind degetele sinelui ca într-o firească prietenie frățească la final
BRODERIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343076_a_344405]
-
cult și pentru acest lucru era binevenită orice donație de la enoriașii săi. După ce termină cu bărbieritul, intră în camera "curată de la stradă" cum îi spuneau bătrânii, deoarece acolo nu dormea nimeni, doar își țineau lucrurile mai bune în lada de zestre pictată cu flori și motive florale. Deschise lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
enoriașii săi. După ce termină cu bărbieritul, intră în camera "curată de la stradă" cum îi spuneau bătrânii, deoarece acolo nu dormea nimeni, doar își țineau lucrurile mai bune în lada de zestre pictată cu flori și motive florale. Deschise lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
rând satisfacția de a-l reîntâlni pe prietenul și mentorul meu, scriitorul Ion N. Oprea, coordonatorul Cenaclului la distanță. Am ținut să subliniez că apariția unei cărți înseamnă o bucurie, o sărbătoare, un act de cultură care se adaugă la zestrea spirituală deja existentă și noile creații. Am dorit să mărturisesc faptul că pe autoare am avut prilejul și deosebita plăcere să o cunosc în urmă cu trei săptămâni, la evenimentul lansării cărții „Ruginoasa - Istorie, credință și cultură” de Marian Malciu
O SĂRBĂTOARE A CĂRŢII LA IAŞI – IMPRESII DE LA O LANSARE DE IOAN GRĂMADĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343146_a_344475]
-
dar aveam un somn ca al iepurilor,ca la primul zgomot, să mă pot trezi. Cum am simțit mișcare prin cameră și pe ăi bătrâni părăsind odaia, cum și eu o zbughii din pat. Am căutat repede, în lada de zestre a mamei, unde ținea hainele ceva mai acătării[ - Cu sensul de mai bune, mai frumoase.], hainele pe care le îmbrăcam de obicei, când mergeam la biserică, că de, ajungeam la oraș și cu ele la subțioară, pe ușa din fața casei
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
în care i-au devenit povară, fapte de conștiință, trebuind să le ia de la început, să le îndure a doua oară și să se lupte cu demnitate pentru depășirea lor în practică și în poezie. S-a apropiat, cu toată zestrea durerii, de suferința omului, nu doar să o descrie, ci să o înțeleagă părtașă cu suferindu-l și s-o amelioreze prin speranță și credință, să-i deschidă omului cel puțin o fereastră spre zorii împurpurați. Poeziile ei sunt ale
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
când munca-ncetează. Bunicii sunt fericiți fiindcă treabă bună au făcut ai lor vecini la clacă împreună. Au muncit și s-au distrat și plăcinte au mâncat, vinul i-a înveselit au cântat și-au dănțuit... FANY Și-a cusut zestrea pe pânza de păianjen, ca-n povești, Îngânând cântece tandre, și punând flori la ferești. Dar i-a fost furată toată, tot ce poți s-agonisești Tata însă a consolat-o, c-o iubea cum nu gândești. Și-au făcut
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
nu uităm că suntem că am zburat cândva ținându-ne de mână lângă sobă bunica torcea fire de aur sau împletea aripi de înger la fereastră maică-mea țesea ștergare de borangic pe care le împăturea frumos în lăzile de zestre aveam două surori ce așteptau să se mărite în casă mirosea a busuioc a boabe de porumb fiert a cartofi copți pe plită și a mere ținute în fân aduse de la munte tu îmi brodai pe umeri crini era o
COPILUL NOSTRU de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343524_a_344853]
-
nucului se preling în brazdă, Răcorindu-ne explozia verii din piepturi. În micul voievodat de la marginea râului Seninul are la rădăcină fântâna, Frunzele legănându-se mă cheamă Și respiră adânc între cer și cumpăna ei. Apoi acolo, în lăzile de zestre ale mamei Din podul casei, răsfoind mirosul de nuci Și caietele, gândesc la trecerea iute a toamnelor, Timpul rămâne pe lucrurile din podul casei Copil Ca mine în rugăciunile mamei. IV Coloane de dealuri cu ferestre, Satul ca o licărire
AŞTEPTARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343684_a_345013]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > DEAL PESTE NIMICNICIE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1683 din 10 august 2015 Toate Articolele Autorului Parcă'i un deal peste nimicnicie, Sub el, un hău, în care timpul poartă Prinosul meu, ca zestre'n veșnicie Pe care iadu'n tihnă să-l împartă. Ca venetic, să mă împartă'n patru Repere pentru duse anorimpuri. Să-mi pună'n fiecare un jugastru Împrejmuit cu ghintuite paturi. Să ia tâlharii, primii, o ciosvârtă La fel
DEAL PESTE NIMICNICIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340224_a_341553]
-
un cap de urs, de aur, flancat dreapta-stânga de câte trei flori de sare (Limonium gmelini), de argint, cu stamine și pistil de aur, dispuse în pal. În partea de jos, pe câmp de argint, se află o ladă de zestre albastră cu capac traforat, stilizând două turturele afrontate cu ochi și aripă hașurată de aur, asuprind un motiv solar simplu, din aur, cu șase raze albastre; în centru, lada este decorată cu un motiv solar de aur, cu cercul circumscris
HOTĂRÂRE nr. 502 din 22 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298517]
-
ocrotite național și internațional - reprezintă flora locală și fac trimitere la toponimul Sărățeni, unde, din antichitate, s-a exploatat și vămuit sarea. Câmpul crenelat de argint reprezintă castrul roman de la Sărățeni și valorile patrimoniale arhitectonice ale comunei. Lada de zestre simbolizează meșteșugul tradițional al prelucrării și ornării lemnului, ce conferă peisaj pitoresc și faimă comunei, bogată în piese muzeale. Ornamentele lăzii fac referire la geografia și biosfera comunei - munți, brazi, păsări, lumina soarelui. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică
HOTĂRÂRE nr. 502 din 22 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298517]
-
de conducte și stații de pompare, precum și instalațiile, echipamentele și dotările aferente, care asigură transportul țițeiului, gazolinei, condensatului și etanului între punctele de primire și punctele de predare stoc de operare - cantitatea de produs corespunzătoare volumului interior al conductei (zestrea conductei) și stocului mort din rezervoare care au caracter de permanență și nu fac obiectul transportului. Rolul stocului de operare este acela de a asigura siguranța tehnologică a Sistemului național de transport și participă ca element accesoriu la activitatea de
CONTRACT-CADRU din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291333]