2,112 matches
-
mișcîndu-se una peste alta ca lințolii de cristal mișcător, sună în adânc cântarea cântărilor. Ușor zboară luntrea mică și neagră asemenea unei cugetări printre tablourile mărețe desfășurate de o parte și de alta a râului... orașe vechi ce-și construiesc zidirile lor sure și colonadele lor infinite în lumina nopților, piramidele - morminte de regi -, crânguri de palmieri și numai pasări călătoare străbat cu aripele-ntinse, într-un lung triunghi, adâncimile fără de margine... unde merg? unde? În luntrea neagră e culcat, și capul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
se zugrăvea pe nisipul cărărilor ca [un] chip scris cu cărbune pe un lințoliu alb. În fruntea grădinei cei mai nalte era palatul lui, cu cupola rotundă, cu șiruri de coloane sure, cu bolți urieșești... Erau atât de mari acele zidiri încît regele păru un gândac negru, ieșit în lumina nopții, care suia scările și trecea pin bolțile palatului. El intră într-o sală mare: Memfis era la picioarele lui... orașul infinit cu cupolele albe... a cărui ocean de palate urieșești
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
voi!.... {EminescuOpVII 250} - Cucurigu! strigă bătrânul răgușit și tremurând de spaimă. Copiii speriați holbară ochii lor cuminți la franciscanul palid și se risipiră ca un stol de vrăbii... Franciscanul ridică pe bătrân de la pământ și-l duse spre tinda unei zidiri mari, îl culcă binișor, puindu-i drept căpătâi sânul său... puse mâna lui frumoasă pe inima bietului idiot, care se spărgea bătând de spaimă și-ngrozire și șezu lângă el până ce simți c-a adormit... îi puse o pâine albă alături
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
idiot, care se spărgea bătând de spaimă și-ngrozire și șezu lângă el până ce simți c-a adormit... îi puse o pâine albă alături cu capul și-apoi se depărtă suspinând... o lacrimă mare-i strălucea ochiul frumosului călugăr. Era vechea zidire de piatră cubică a sfatului orășănesc din Sevilla unde- depusese pe bietul cerșitor. Cerul cu întunecatul lui azur și cu soarele-i arzător se destindea asupra orașului vechi, stradele cele strâmte erau mai deșerte, [era] o căldură moleșitoare și nesuferită
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și verde presarată cu buchete de flori felurite... Astfel merseră până cam la două după miezul nopții... Un castel vechi c-o grădină părăginită se-nălța pe o coastă de deal... Părea mai mult o grămadă de pietre decât o zidire, cu[murii ei risipiți, cu copacii uscați, pe a căror tulpină creștea generații tinere de arbori noi și subțiri... Era un parc cu o pădure veche, unde pe ruinele copacilor vechi și putrezi cresc cei noi și tineri... Trasura intră
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
grozave, precum cutremurile pămîntului, erupțiile sau izbucnirile vulcanice, o răscoală Între elemente, o ardere a unei cetăți, fulgerele și grozăvia trăsnetelor; din faptele omenești, izbirea a două oștiri, un monument vechi sau de o mărime și Înălțime urieșească, ruinile unei zidiri Însemnate sau ale unei cetăți ce ne aduc aminte veacurile care au trecut peste dînsele și care vor mai trece; tot ce poate contribui să Înfățișeze o sărbătoare sau o mare cuviință, o mirare sau o groază, precum Întunerecul cel
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pompoase este o operație dificilă. Ideile sînt comune, imaginile trec de la un autor la altul, portretele sînt, cu mici variații, aceleași. Foarte răspîndită este imaginea Afoditei urania. Conachi crede că femeia este o dumnezeire („Și tu, o, dumnezeire”), o „Îngerească zidire”, o ființă, În fine, În care se Încorporează spiritul celest. În nemilostiva Catinca trăiesc toate aceste elemente, cruzimea, răceala ei o plasează În categoria divinităților fecioare născute din tîmpla unui zeu: „Iar, de ești din cer zidire Cu fire dumnezeiască
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dumnezeire”), o „Îngerească zidire”, o ființă, În fine, În care se Încorporează spiritul celest. În nemilostiva Catinca trăiesc toate aceste elemente, cruzimea, răceala ei o plasează În categoria divinităților fecioare născute din tîmpla unui zeu: „Iar, de ești din cer zidire Cu fire dumnezeiască Și porți a ta strălucire Supt sîmțîrea Îngerească...” Duhul altei femei, Casandra, legiuiește pravile morale, Marioara - „minune [a] lumii” - are darul de sus de a scoate „de la moarte”, cu alte cuvinte: de a Învia pe cel ucis
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să fie. Multiplele sunt întreguri recompuse din contrarii. Pentru ca întregul să se rotunjească, e nevoie ca fiecare să aibă timpul său: iubitul și urătul, războiul și pacea, nașterea și moartea, săditul și smulgerea celor sădite, uciderea și tămăduirea, dărămarea și zidirea, plănsul și răsul, aruncarea cu pietre și străngerea pietrelor, îmbrățișarea și depărtarea. De la cunoștințe multiple ajunge la cunoștința că „tot ce face Dumnezeu dăinuiește în veci și la ceea ce face El nu mai este nimic de adăogat și nimic de
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
martyria. Unele din aceste martirioane s-au ruinat de-a lungul vremii, altele au fost distruse de barbarii care au năvălit mereu peste țările creștine, iar altele au rămas până astăzi ascunse în pământ, ca niște mărgăritare de mult preț. Zidirea de biserici pe mormintele martirilor generalizându-se, „moaștele unor martiri au fost împărțite la mai multe comunități creștine, care le-au așezat sub altarul bisericii lor. Acest lucru a făcut ca mai târziu această practică să se permanentizeze, încât Sinodul
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
de interese, dar care la o analiză aprofundată apar complet viciate și profund dăunătoare intereselor tuturor celorlalți membri ai societății. Bastiat reușește cu un talent neegalat să arate absurditatea teoriilor protecționiste în numai câteva pagini. Eseul Petiția lumânărarilor (care cer zidirea ferestrelor pentru a se proteja de concurența neloială a soarelui) va arăta mereu care este de fapt structura logică a pesudo-argumentelor protecționiste 1. Cum să nu fii impresionat de geniul și talentul pedagogic al lui Bastiat atunci când, într-un alt
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
la ce?... mi va replica poate o minte mai rigoroasă întru dejudecarea aparinței acestei instituțiuni omenești care-n partea ei cea mai mare e așa de decăzută și de cuprinsă de gangrenă. Și 'ntr-adevăr cumcă omul nostru, judecând după cele mai multe zidiri ce pretind a fi teatre, va avea dreptate să întrebe cum pot fi folositoare locale și societăți cari propagă fără conștiință libertinajul în idei, în simțiri și-n fapte? Pentru ca să feresc pe onorabilii cetitori ai acestor șire de confundarea teatrului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a faptei constituiesc meritul individului ori al generațiunii, ideea internă a amândurora e latentă în timp, e rezultatul unui lanț întreg de cauze, rezultatul ce atârnă mult mai puțin de voința celor prezinți decât de a celor trecuți. Cum la zidirea piramidelor, acelor piedici contra pasurilor vremii, fundamentele cele largi și întinse purtau deja în ele intențiunea unei zidiri monumentale care e menită d' a ajunge la o culme, astfel în viața unui popor murea generațiunilor trecute, cari pun fundamentul, conține
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
unui lanț întreg de cauze, rezultatul ce atârnă mult mai puțin de voința celor prezinți decât de a celor trecuți. Cum la zidirea piramidelor, acelor piedici contra pasurilor vremii, fundamentele cele largi și întinse purtau deja în ele intențiunea unei zidiri monumentale care e menită d' a ajunge la o culme, astfel în viața unui popor murea generațiunilor trecute, cari pun fundamentul, conține deja în ea ideea întregului. Este ascuns în fiecare secol din viața unui popor complesul de cugetări cari
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
istorie, nefiind în stare să înfrîneze aceste elemente de disoluțiune, le adună sub steag și declară război la toată lumea; o campanie care se sfârșește cu risipirea oștirilor lui Carol al XII până în țările noastre, unde avem de la oamenii lui două zidiri: turnul Metropoliei din Suceava și turnul Colțea din București. C-un cuvânt acele instituții găsesc pretutindene trecere, unde pot numai. În așa dese relații cu acești vecini, dreptul lor public nu putea să rămâie fără înrîurire asupra noastră. Mai întîi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
relegiunii și al indigenilor și că banii ce vor incurge nu se vor întrebuința spre alte cheltuiele decât pentru acelea ce țin de susținerea episcopului și a preuților, de cerințele cultului și ale păstoriei, apoi de ținerea mănăstirilor și a zidirilor preuțești, precum și de creșterea preuților învățați și cucerneci, apoi de înființarea școalelor și a altor institute pioase ce lipsesc încă acuma; toate veniturile episcopești și preuțești ce au incurs și vor incurge încă mai departe trebuie să se păstreze așadar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Enzenberg următoarele: Pentru că după prea înalta intențiune a Maiestății Sale veniturile moșiilor preuțești și mănăstirești sunt îndeobște menite pentru susținerea episcopului și a celeilalte preuțimi ce se va sistemiza pentru înființarea școalelor și a altor institute pioase, apoi pentru ținerea zidirilor preuțești, prin urmare pentru că aceste moșii nu sunt a se confisca după cum spune intimațiunea cea foarte scandaloasă trimisă de Domnia Ta cătră Consistoriu, ci au să se iaie numai spre administrare; în fine, pentru că veniturile ce se vor mări prin îmbunătățirile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
anul 1000 și până la anul 1393, în care Celebi, fiul marelui Baiazet, au plantat flamura cu semilună pe culmea rezidenții. Patriarhul Antimie, numărat între sfinții naționali, care ținea locul în absența țariului, s-au rugat zadarnic pentru cruțarea orașului. Între zidirile maiestuoase risipite atunci sunt: biserica celor 40 de sfinți a imp. Asean, biserica în care se încoronau împărații Sf. Dimitrie al Asanizilor, palatul împărătesc al lui Ioan Alexandru și patriarhia, mama bisericei împărăției bulgară. De 500 de ani, de când stăpânesc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-n aceste cuvinte: "Dar ce minte e atât de bogată în gândiri, ce limbă e așa de îndestulată în vorbe, ce meșteșug așa de iscusit la împlinirea cuvântului, ca să poată împodobi atâtea risipe ale vrăjmașilor, atâtea sfărmări de cetăți, atâtea zidiri de locașuri sfinte și atâta înțelepciune, și în cât au trăit, au înflorit și voinicia și fericirea noastră, și care toate lucrările sale și le-a pecetluit cu credința în Isus Christos: în războaie biruitor smerit, în pace domn drept
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Balș, născută Pașcanu, contra lui Petre Anastasiu”, arendașul moșiei și al morii în perioada imediat următoare punerii ei în funcțiune, prilej pentru Panait Balș, plenipotentul (împuternicitul) soției sale la proces, de a expune pe scurt istoricul construcției în felul următor: „zidirea ei s-a început de mine încă din anul 1856 și, neavând închipuirea a o găti, am fost silit a arenda moșia mea, Torceștii, d-lui Alecu Anastasiu și să-1 scad din costurile morii pentru gătirea ei [...], care a costat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
detalii, după obicei, de cheltuielile și eforturile făcute în contul acestei biserici, însemnări din care redăm mai jos câteva detalii, pentru a ne convinge că se referă la construirea bisericii și nu la repararea celei vechi de pe vremea Costăcheștilor. Noua zidire se va face alături de cea veche, caz neobișnuit în astfel de împrejurări, părerea noastră fiind că biserica veche exista încă, dar în stare precară, iar noii ctitori vor fi considerat dărâmarea ei ca o impietate adusă înaintașilor, preferând să o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tipărit în Iași la anul de la Adam 7263 (1755) în zilele prea sfântului Mitropolit al Moldovei, chir Iacov; Evanghelii - două, tipărită una în zilele prea sfântului Mitropolit al Moldovei chir Gavril, în tipografia sfintei Mitropolii din Iași la anul de la zidirea lumii 7270 (1762) și alta tipărită în zilele împăratului Francisc al II-lea în Ardeal, la anul 1806; Apostolul, tipărit în zilele prea sfântului Mitropolit al Țării Românești, chir Neofit, în tipografia sfintei Mitropolii la anul de la zidirea lumii 7251
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anul de la zidirea lumii 7270 (1762) și alta tipărită în zilele împăratului Francisc al II-lea în Ardeal, la anul 1806; Apostolul, tipărit în zilele prea sfântului Mitropolit al Țării Românești, chir Neofit, în tipografia sfintei Mitropolii la anul de la zidirea lumii 7251 (1743); Triod, tipărit în zilele prea sfântului Mitropolit al Ungro-Vlahiei, chir Dositeiu, în tipografia sfintei Mitropolii de București, la anul 1798” și alte cărți după anul 1800. În prezent, câteva din cărțile notate în lista parohiei Siliștea, la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și ctitorii, socotim utilă îndreptarea spre adevăr, în lumina informațiilor documentare existente. În pisania din biserică și în Marele Dicționar data construcției este 1879-1883, iar pisania îl acreditează ctitor pe Alec Botezatu. Dispunem de informații sigure din care rezultă că zidirea bisericii a avut loc între anii 1881-1884, pictura s-a realizat ulterior, iar sfințirea bisericii s-a făcut în anul 1886. Am luat aceste date dintr-un dosar aflat la Arhivele Statutlui din Galați, fond Curtea de Apel, ds. 42
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rigorile teritoriale, nu în puține situații întâlnim numele acelorași locuitori înregistrați în două sate. Într-o situație din 1898, ce cuprinde starea materială a bisericilor și niște formulare prin care se cere să se arate detalii (numirea parohiei, hramul, data zidirii, cătunele care o compun), pentru Torcești s-a raportat anul zidirii 1830, cătune Torcești și Cătunași, familii 166 la Torcești și 28 la Cătunași, suflete 675 la Torcești, 121 la Cătunași. Prin urmare, anul zidirii dat de Th. Ciuntu, 1840
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]