2,211 matches
-
actualizând elemente din folclorul copiilor etc.; * jocuri didactice cu trimitere la sfera poveștilor (textelor literare): Ridichea uriașă, Cartea uriașă, Albă-ca-Zăpada, Jocul piticilor, Concertul din pădure, Capra cu trei iezi, Jocul cu trei probe, Călătoria lui Făt-Frumos, Cum îl învingem pe zmeu? etc.; * jocuri didactice reprezentative pentru universul uman (în general): De-a familia, De-a grădinița, De-a școala, Cine ne sunt prietenii?, De-a șoferii, De-a bucătarii, De-a constructorii, De-a doctorul (unele valorificate și ca jocuri de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
nu l-am găsit ! A murit bătrânul acela cu suflet de înger, că pe lângă că a dat mamei atâta pământ, el ne-a legănat și ne-a cântat și ne-a hrănit și ne-a spus povești foarte frumoase, cu zmei și paralei. Noi copiii i-am zis: Moneiu, că nu puteam zice moșu. El ne-a dat și pământ și casă și sufletu bun fără pereche. Dumnezeu să-i ierte toate păcatele, să-i fie țărna ușoară și amintirea veșnică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Xenopol, N. Iorga, Marcu Beza, Al. I. Hodoș, Al. Lapedatu, V. Braniște, Iosif Popovici, G. Giuglea, Aurel C. Popovici, Al. I. Bogdan, Onisifor Ghibu, Gh. Ciuhandu, Vasile Goldiș ș.a. Sumarul mai cuprinde folclor, anecdote, proverbe, legende: Petre Dulfu (Păcală și zmeul), Nicolae Petra-Petrescu, Horia Petra-Petrescu, N. Stamate, Maria Ciobanu. În domeniul teatrului, scrierile, mai puține, aparțin lui Victor Eftimiu, Petre Locusteanu, Horia Petra-Petrescu, I. Găvănescul, Ion Agârbiceanu. R. face cunoscute numeroase valori ale literaturii universale: Dante Alighieri (în traducerea lui G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
de foc], București, 1973; Márk vitéz. Román népballadák Petrea Crețul Șolcan repertoárjából [Marc Viteazul. Baladele populare ale lui Petrea Crețul Șolcan], îngr. și introd. Faragó József, București, 1974; Három testvér, kilenk sárkány. Román fantasztikus balladák [ Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești], îngr. și introd. Faragó József, București, 1976; Körutazás. Román novellák, karcolator [Turneu. Schițe și nuvele românești], București, 1977; Pe pârâu de rouă. Balade populare românești - Rétek harmatában. Román népballadák, îngr. și introd. Faragó József, Cluj-Napoca, 1985; A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
fonetic, dar diferite prin cele două consoane omonime: sac - zac, sale - zale, sare - zare în timp ce logopatul palpează cu mâna laringele, iar cu bețisorul simte intensitatea vibrației în dantură. Odată obținut, fonemul z se introduce în silabe diverse alături de grupuri consonantice: zmeu, zgură și în diferite poziții în cuvinte: zeamă, hazna, mazăre, roz, harbuz. Datorită puternicelor vibrații resimțite, fonemul z nu întâmpină dificultăți deosebite în emitere încât odată pronunțat corect se introduce în sintagme și în propoziții de dificultate progresivă, dinainte alcătuite
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
zgură și în diferite poziții în cuvinte: zeamă, hazna, mazăre, roz, harbuz. Datorită puternicelor vibrații resimțite, fonemul z nu întâmpină dificultăți deosebite în emitere încât odată pronunțat corect se introduce în sintagme și în propoziții de dificultate progresivă, dinainte alcătuite: Zmeul zboară. Am o bluză roz. Harbuzul este zemos. Zilnic mă trezesc în zori de zi. Cu zâmbetul pe buze ne jucăm cu zarurile. Căzând s-a lovit zdravăn de zid etc. Corectarea deformărilor de articulare - Reducerea intensității acustice aste datorată
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
mirean.Narațiunea relatează apoi călătoria de la Humulești spre capitala moldoveană: Creangă și Gâtlan sunt pasagerii căruței cu cai a lui Luca, vecinul și prietenul lor. Naratorul își amintește rușinea și frustrarea pe care a simțit-o când a văzut că „zmeii” lui Luca erau de fapt niște „smârțoage [...] vlăguit[e] din cale afară”, și descurajarea ce-i cuprinde pe el și pe Zaharia în fața necunoscutului. Acest sentiment este accentuat și de remarcile trecătorilor față de starea jalnică a atelajului lui Luca, remarci
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
a doi frați care nu se văzuseră de multă vreme; mobilul călătoriei este practic ămoștenirea tronului împăratului Verde), fiul cel mic ieșind învingător nu datorită unor puteri supranaturale, ci datorită milosteniei sale; în sfârșit, Spânul și împăratul Roș nu sunt zmeii din basme, ci par a fi oameni obișnuiți, dar care ies din normă prin înfățișarea lor ănatura i-a "însemnat" pentru a le arăta răutatea).Și peste aceste sugestii ale realului, autorul aruncă valul mitului: bătrâna cerșetoare este o ursitoare
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
că unele dintre poveștile lui Creangă sunt aproape lipsite de miraculos, iar altele au numai acea specie de miraculos care îngăduie povestitorului să înzestreze pe eroii săi cu însușiri sufletești și trupești peste măsura omenească. Iar creațiilor pur fantastice, ca zmeii și celelalte, Creangă le împrumută o viață curat omenească, și anume țărănească: îi amestecă cu desăvârșire în mediul de toate zilele din Humulești și-i tratează pe un picior de perfectă egalitate. Poate de aceea Ion Creangă a preferat termenul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
proză și literatură pentru copii. Printre volumele sale se numără: ,,Cuvinte potrivite’’, ,,Cartea cu jucării’’, ,,Cărticica de seară’’, ,,Povestirile boabei și ale fărâmei’’. În volumul ,,Cartea cu jucării’’ apar personaje principale copiii scriitorului, Mitzura și Baruțu, în ,,Hoțu’’, ,,Judecata’’, ,,Plicul’’, ,,Zmeul’’. Opere din vol ,,Prisaca’’: ,,Stupul lor’’, ,,Fetica’’, ,,Tâlharul pedepsit’’ din vol. ,,Cartea cu jucării’’: ,,Jucăriile’’, ,,Cheile’’, ,,Furnicile’’, ,,Pădurea copiilor’’ Tâlharul pedepsit de Tudor Arghezi Într-o zi, prin asfințit, Șoaricele a-ndrăznit Să se creadă în putere A prăda stupul de
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
dolofan de copil, frumos ca un bujor, având o mână cu totul și cu totul de aur, de se minunau toți de dânsul”. Nu ni se spune dacă este mâna dreaptă sau stângă, dar ea va fi arma supremă împotriva zmeului care amenință planul ordonat al lumii: „ - Viteaz o fi zmeul, dar eu știu una și bună: că nimeni nu e-n stare să-mi sfărâme mâna mea a tare de aur!”. Aici, datele suplimentare, ce ar implica antinomia malefic - benefic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu totul și cu totul de aur, de se minunau toți de dânsul”. Nu ni se spune dacă este mâna dreaptă sau stângă, dar ea va fi arma supremă împotriva zmeului care amenință planul ordonat al lumii: „ - Viteaz o fi zmeul, dar eu știu una și bună: că nimeni nu e-n stare să-mi sfărâme mâna mea a tare de aur!”. Aici, datele suplimentare, ce ar implica antinomia malefic - benefic în interpretarea mâinii stângi ori drepte, sunt eludate la nivelul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Luna-n spate,/ Doi luceferei,/ În doi umerei” (Huși - Vaslui). Despuierea universului pentru marcarea inițiatului constituie o ipostază paroxistică a recunoașterii generale pe care o năzuiește tânăra nubilă. Mutarea aștrilor de la locul lor nu este aici urmarea raptului amenințător al zmeilor, ci o ceremonie de decorare, condusă de universul însuși. Aceleași veșminte mirifice apar în colinde purtate de pruncul Iisus sau de Moș Crăciun, ca ipostaze supreme ale cunoașterii și puterii regeneratoare. Uneori însă haina minunată se află la monstrul care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
regală a ratat proba dobândirii ajutorului solar, ceea ce pune în pericol întreaga împărățieastfel ajungem la contextul prototip al traseului inițiatic, pe care aici îl va parcurge Țugunea. Calul se află în posesia răului în ipostaza lui superlativă: e călărit de zmeul mezin. Apariția așteptată este decodată imediat de eul narator, trădând un ochi cunoscător, în faza avansată a inițierii, când se produce iluminarea: „numai iată că se ivi și zmeul, ca un nor gălbui, luminându-se din ce în ce, și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
află în posesia răului în ipostaza lui superlativă: e călărit de zmeul mezin. Apariția așteptată este decodată imediat de eul narator, trădând un ochi cunoscător, în faza avansată a inițierii, când se produce iluminarea: „numai iată că se ivi și zmeul, ca un nor gălbui, luminându-se din ce în ce, și călare pe calul minunat, care-n spate avea o peatră nestimată ce lumina ca luna și-n pept alta mai mare, ce strălucea ca soarele; d-aia îi zicea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cuvintelor, întocmai precum neofiților din ritualurile civilizațiilor primitive li se revelează dintr-odată instrumentele terifiante. Efectul de surpriză este indus prin interjecția cu valoare predicativă și sporește, datorită conjuncției numai, până la senzația că simțul văzului nu face față rapidității. Apropierea zmeului în câmpul vizual este reprezentată aproape cinematografic, gradarea fiind construită atât prin intermediul gerunziului, cât și prin locuțiuni adverbiale. Comparația cu norul, atât de frecventă în textele colindelor, va fi ulterior descifrată prin descrierea harnașamentului excepțional, conducând astfel la un paralelism
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
harnașamentului excepțional, conducând astfel la un paralelism pragmatic între procedeul literar al metaforei negate în colinde și acest basm. Nu putem face abstracție de repartizarea timpurilor verbale din fragmentul de mai sus. Dacă perfectul simplu caracterizează intrarea în scenă a zmeului, tot ceea ce conturează armăsarul ține de valoarea durativă a timpului imperfect indicativ. Acțiunea zmeului este surprinzătoare, dar limitată, odată ivit, el poate fi învins de voinic. Interjecția prezentativă stă în sfera timpului prezent, instaurat prin capacitatea evocatoare a poveștii, și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în colinde și acest basm. Nu putem face abstracție de repartizarea timpurilor verbale din fragmentul de mai sus. Dacă perfectul simplu caracterizează intrarea în scenă a zmeului, tot ceea ce conturează armăsarul ține de valoarea durativă a timpului imperfect indicativ. Acțiunea zmeului este surprinzătoare, dar limitată, odată ivit, el poate fi învins de voinic. Interjecția prezentativă stă în sfera timpului prezent, instaurat prin capacitatea evocatoare a poveștii, și constituie poarta de intrare în mitic, în era din care vine calul. Iapa sireapă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fiecare gest fiind făcut cu o rapiditate ce nu-l lasă să fie perceput decât ca deja încheiat. Podurile - liant între lumi marchează îndepărtarea de profan pe aceeași scară a metalelor, iar aurul constituie întotdeauna limita extremă a călătoriei. Puterea zmeilor care trebuie uciși de flăcău crește odată cu strălucirea castelelor în care trăiesc: „Mergi, măi nainte cale de trei zile - zâce - cî îi da de un palat coperit numai cu tăblii de aur. Acela are mare putere - zâce -. Ș-a mers
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tăblii de aur. Acela are mare putere - zâce -. Ș-a mers înainte. Nu merge multă vreme, vo trei zâle, ș-ajunge acolo la un palat mândru și frumos nu te puteai uita, la soare te puteai uita, da’ la împalatu zmeului ba” (Boișoara - Vâlcea). La fel și puterea biciului care adună dracii să îndeplinească încercările crește treptat prin argint, aramă și în final aur, în basmul Suta Ion (Boișoara - Vâlcea). Ipostază umană a astrului vieții, flăcăul are un corespondent permanent în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
bidiviului șarg crește luminozitatea degajată la nivel stilistic, harnașamentul ornat și imaginea răsăritului conducând la o intensitate orbitoare. În basmul Ileana Simziana, din colecția lui Petre Ispirescu, Galben- de-Soare este calul cu forțe maxime și se află, desigur, la zmeu. În mod semnificativ, el este fratele mai mic (deci un mezin!) al mârțoagei luate de fecioara-războinic de la tatăl său și nu are splină. Amănuntul anatomic se regăsește și în colinda Ciutalinei, ciuta fără splină, tip III , asocierea cu capacitatea de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
infernală vânată este revelată prin mijlocirea astrului, devenit adevărat adjuvant inițiatic: „De Cerb mi-a d'aflat/ În trei cornari de mare/ Sub poală de soare,/ Sub un păltinel,/ Sub poală de cer” (Limanscoe - Republica Moldova). Invocarea soarelui înainte de lupta cu zmeii: „Coconașu ce-m' făcea?/ La răsărit săntorcea,/ Cruce cu dreapta-ș' făcea” (BârcaDolj) în balada tip I(9), din colecția Amzulescu, poate fi pusă în aceeași categorie rituală a cultului solar cu rugămintea celui mort către astru: „Ionel sî roagî:/ Sî
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
soare a fost putând ține rumânul ochii deschiși, dară la ele nu i-a putut deloc” (ChirculeștiGiurgiu). Suprapunerea ordinii lumești peste arhetipul tărâmului soarelui creează sentimentul familiarului și receptorul marcat inevitabil de contingent intră fără anxietate în universul mitic. Palatul zmeului nu este doar orbitor, ci are și capacități heliotrope, iar feciorul care a supus lumea infernală reface modelul solar în inima contingentului: „ș-o luat ș-o plecat la căsuța lui, d’i und’i-o fost iel născut. Șî
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sa îi punea,/ Chiar și noapte strălucea,/ Parcă stele-ar lumina” (Coștei - Banatul Sârbesc). Raptul ochilor care împrăștie lumină pare a face parte din seria gesturilor reparatorii ale armoniei lumii reprezentate în basme prin recuperarea soarelui și a lunii de la zmei. Aducerea în plan mundan a nucleului de forță malefică și transformarea lui în sursă de lumină dau universului energia năvalnică de la întâia sa întemeiere. În balada Șarpele I(7), gestul recuperatoriu este sugerat de fiara învinsă însăși, sacrificiul ei fiind
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este, desigur, calul, „izomorf cu bezna și iadul”, care adaugă și garanția eroizării încărcăturii magice, psihopompe. S-a observat deja că descrierea lui, într-o formă cristalizată, revine și în balada Bogdan Damian : „Călușelul lui,/Puiu leului;/ Șeulița lui,/ Țeasta zmeului;/ Frâulețul lui,/ Doi bălăurei/ De gură-ncleștațî,/ De coadenodațî,/ După oblânc dațî.../ Chingulița lui,/ Doo năpârcele/ ’Mpletite de ielî”. Bogăția de detalii asupra harnașamentului calului amintește de abundența descrierii din balada lui Mistricean, în care multitudinea crucilor și a armelor de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]