2,287 matches
-
Traduceri: Lukullova třešeň a jiné rumunské novely [Cireșul lui Lucullus și alte nuvele], Praga, 1926; Zaharia Stancu, Som bosý [Desculț], Bratislava, 1949, Kvety zeme [Florile pământului], Bratislava, 1962; Mihail Sadoveanu, Výber z poviedok [Opere alese], Praga, 1953, V znamení Raka [Zodia Cancerului], Bratislava, 1960; Aurel Baranga, Burina [Iarba rea], Martin, 1952; Petru Dumitriu, Cesta bez prachu [Drum fără pulbere], Bratislava, 1952; I.L. Caragiale, Výber z diela [Opere], Bratislava, 1954; Ion Creangă, Spomienky z detstva [Amintiri din copilărie], Bratislava, 1957; Mihai Beniuc
HUŠKOVÁ-FLAJŠHANSOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287473_a_288802]
-
1945, funcționează ca profesor de latină la Universitatea din Lisabona (1947-1948), stabilindu-se în cele din urmă în Franța. Participă la editarea revistelor „Luceafărul” (1948-1949) și „Uniunea română” (1948-1950). Poetul H., autor a două volume de versuri - Basmul celor patru zodii (1926) și Cartea cu lumină (1926) -, cultivă o poezie bucolică apropiată de viziunea ruralismului gândirist, de cea a lui Ion Pillat îndeosebi, cum au observat criticii chiar la debut, deși nota caracteristică a bucolismului său are o substanțială dimensiune de
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
tălmăcirile în proză care redau doar ideile, nu și „sufletul” vechilor poeți și refuzând totodată versiunile românești în ritm antic ale lui Ștefan Bezdechi, traducătorul propune echivalări apte să transmită muzicalitatea originalului prin mijlocirea metrului modern. SCRIERI: Basmul celor patru zodii, [Craiova], 1926; Cartea cu lumină, Craiova, 1926; Însemnări literare (1924-1926), Arad, 1926; Milliarium, I-II, București, 1936-1941; Pentru clasicism. Fapte. Idei. Oameni. 1926-1936, Craiova, 1937; Destinul împărătesc al poetului, București, 1939; Caete clasice, București, 1941; Catullo, Roma, 1943; Punti di
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
prin „multiple ipostaze”. Din aceeași perspectivă sunt analizate romanele Omul descompus de F. Aderca, Interior de C. Fântâneru, Întâmplări în irealitatea imediată de M. Blecher. În monografia Adrian Maniu (1985), L. pornește de la premisa că poetul care a debutat sub zodia simbolismului, șocând printr-o originalitate accentuată, s-a clasicizat mai târziu, când a încercat să se apropie de spiritul și arta creatorilor anonimi. Impresia e totuși superficială, deoarece - argumentează autorul - inspirându-se din folclor, tinzând spre stilizare și imagine plastică
LAZARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287761_a_289090]
-
temperamentului vulcanic al lui Walt Whitman răzbate, cu minime modificări, în textul programatic: „A încerca să vorbesc despre mine / înseamnă să vorbesc despre absolut / eu am cunoscut lumina bărbaților / eu am cunoscut întunericul femeilor // [...] ritmul profund al unei vieți / sub zodia mândră a leului / care veghează cu o / indiferență regală pustiul artei”. Un loc aparte îl ocupă volumul Imnuri către amurg (1970), în care nostalgia unei vârste de aur umbrește trăirea plenară a prezentului: „O când priveai lumea cu ochii în
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
ar considera-o unii desuetă, are o valoare poetică în sine. ALEX. ȘTEFĂNESCU SCRIERI: Poziția aștrilor, București, 1967; Călătoria de seară, București, 1969; Imnuri către amurg, București, 1970; Poeme de dragoste, București, 1975; Eseuri asupra stării de grație, București, 1976; Zodia leului, București, 1978; Poziția aștrilor, postfață Dan Cristea, București, 1980; Privirea lui Orfeu, București, 1984; Ave Eva, București, 1986; Psyche, București, 1989; Călătoria mea ca martir și erou al timpului, București, 1991; Femeie dormind, București, 1993; 101 poezii (Un zeu
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
comentează cărți de Ion Barbu (Joc secund), Lucian Blaga (Eonul dogmatic), Ionel Teodoreanu (Fata din Zlataust), Ion Călugăru (Omul de după ușă), Tudor Arghezi (Cartea cu jucării), Cezar Petrescu (Întunecare), Ion Agârbiceanu (Arhanghelii), Mateiu I. Caragiale (Craii de Curtea-Veche), Mihail Sadoveanu (Zodia Cancerului). La „Cronica teatrală”, Camil Petrescu semnează articolul Producțiile Conservatorului, iar Al. Halunga scrie despre spectacolul de la Compania Bulandra cu Primul rol, comedie în trei acte de C. Martin. „Cronica sociologică” e susținută de Mircea Vulcănescu, iar cea „plastică” de
LIMBA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287810_a_289139]
-
mișcare literară românească, să fie un periodic al exilului care manifestă o atitudine protestatară față de regimul din România și apără permanent demnitatea scriitorului român, a culturii române în general. În editoriale sau în rubrici speciale - „Aspecte literare din țară”, „Sub zodia ipocriziei”, „Insectar”, „Curtenii de stil vechi” - sunt denunțate, sub semnătura Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, a lui Horia Stamatu, Paul Goma, Dorin Tudoran ș.a., tot mai vizibilele „vicii” ale vieții literare românești, de la lașitate la „evazionism” și duplicitate
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
studiu ezitant despre imaginarul „galant” al poeziei lui Mihai Eminescu și articole despre Perpessicius, Constant Tonegaru ori Pompiliu Constantinescu. Acestuia din urmă i se reproșează, de exemplu, carența în „înțelegerea vie a epocilor și a generațiilor în raporturile lor cu zodia particulară a fiecărei opere de artă”. Abia prin Cică niște cronicari... (1970), rezultat al unei „campanii” de critică a criticii duse de-a lungul a aproape doi ani în revista „Tomis”, rolul jucat de R. își găsește replicile definitorii. Fără
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
Eugen Ionescu în legătură cu propriile-i versuri din Elegii pentru ființe mici (în Jurnalul poeziilor) sau cele referitoare la personalitatea lui E. Lovinescu (în Jurnal), criticul fiind atacat într-un amplu și virulent articol și de Camil Petrescu (Eugen Lovinescu subt zodia seninătății imperturbabile, 11-18/1932). Un spirit incisiv, dar nu neapărat negator, caracterizează și cronicile literare. Titularii rubricii sunt în principal Emil Gulian care, ocupându-se mai ales de poezie, nu se ferește să emită aprecieri tranșante, și Mihail Sebastian, comentator
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
înaintea florilor/ la cules de păpădii/ nu mai merge nimeni,/ se întoarce/ ultimul fluture în lut/ și cade la picioarele mele./ M-așteaptă Făt-Frumos în copaci/ să-mi aleg ortacii/ pe rând când se vor ivi/ din revolta lutului/ în zodia furtunii”. Încercând să imprime versului o mai accentuată dimensiune metafizică, poetul eșuează de cele mai multe ori, iar lirismul rămâne fără consistență, exterior. SCRIERI: Întoarcerea lui Făt Frumos, Iași, 1969; Sînt, Iași, 1971; Rost, Iași, 1972; Pământul din frunze, Iași, 1976; Însemne
RUSU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289413_a_290742]
-
iubire, în poeme precum Dorință, Captivitate, Numai torța ta, Scufundă-te în depărtarea luminoasă ș.a. Uneori versul ritmat păstrează o cezură interioară, o anume muzicalitate, alteori reflexivitatea, insinuată în primele plachete, capătă aspect discursiv, iar mai rar parabolic (Ce este?, Zodie, Vine seara, Cine ești? ș.a.). O orientare singulară în poezia lui Ș. se afirmă în volumul Rugă pentru cei blânzi (1999). Celui ce a fost „sluga clipei trecătoare” și care s-a bucurat „de lucruri mărunte” pe când era „urlet mort
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
apa Vavilonului (I-II, 1999-2001) și diaristă în Jurnal (I-III, 2002-2003), L. oferă, ca și Virgil Ierunca în Trecut-au anii..., mărturii de prim ordin, energic subiective, dar de neînlocuit, asupra destinului propriu și asupra destinului intelectualilor români sub zodia cortinei de fier. Asemenea articolelor critice din Unde scurte, și această literatură subiectivă e publicată sub regimul recitirii și, după drastice amputări (mărturisite), al rescrierii. Caracterizat chiar de autoare ca un „jurnal al Jurnalului”, La apa Vavilonului reproduce și comentează
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
Théâtre, Paris, 1994 (în colaborare cu Eugen Ionescu). Repere bibliografice: Ion Simuț, Un exercițiu al speranței, F, 1990, 12; Ovidiu Pecican, Departe, aproape, ST, 1990, 11-12; I. Negoițescu, În cunoștință de cauză, Cluj-Napoca, 1990, 140-142; George Pruteanu, Monica Lovinescu sub zodia intransigenței imperturbabile, RL, 1991, 5; Nicolae Manolescu, Cel mai ascultat cronicar literar, RL, 1991, 11, 12; Gheorghe Grigurcu, O Cassandră a criticii: Monica Lovinescu, VR, 1991, 5; Alex. Ștefănescu, Gloria de a vorbi într-un pustiu, FLC, 1991, 22; Tania
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
Privitor, III, 63-68; Faifer, Dramaturgia, 71-79; Diaconescu, Dramaturgi, 82-105; Horia Lovinescu interpretat de..., îngr. și pref. Radu G. Țeposu, București, 1983; Literatur Rumäniens. 1944 bis 1980, Berlin, 1983, 238-245; Silvestru, Un deceniu, 264-267; Natalia Stancu, Horia Lovinescu. O dramaturgie sub zodia lucidității, Cluj-Napoca, 1985; Horia Lovinescu, DRI, III, 119-204; Durnea, Orizonturi, 241-261; Dicț. analitic, I, 183-185, III, 88-90; Dicț. esențial, 461-463; Ghițulescu, Istoria, 214-225; Eugen Dimitriu, Lovineștii, îngr. și pref. Constantin Severin, Suceava, 2001, 98-112, passim; Popa, Ist. lit., I, 1055-1056
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
franceză, ca o încununare a activității sale de „ambasador al culturii române în Occident”. A mai semnat George Poenaru, Michel Steriade-Boissenot. Critica a fost tentată să eticheteze poezia lui S. ca tradiționalistă, versul fiind, așa cum se scria pe la 1900, sub zodia epigonismului eminescian. Într-adevăr, în lirica de început sunt invocate predilect plaiurile natale, cu un patetism demn de pana lui Al. Vlahuță, cultivându-se „claritatea” și forma impecabilă tehnic. Dar autorul face parte din generația de după Arghezi și Blaga. De
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
Iorgulescu, Rondul, 153-159; Simion, Scriitori, I, 501-532; Mihai Ungheanu, Proza nu are suflul viului, LCF, 1975, 25; Ciobanu, Incursiuni, 160-165; Ardeleanu, Opinii, 67-71; Balotă, Universul, 165-192; Culcer, Citind, 41-44, 179-186, 204-207; Florin Manolescu, „Racul”, FLC, 1976, 49; Liviu Petrescu, Sub zodia racului, TR, 1976, 51; Const. Ciopraga, Romane-meditație, RL, 1977, 20; Ștefănescu, Preludiu, 182-190; Ungureanu, Proză, 157-165; Georgescu, Volume, 32-37; Georgeta Horodincă, Studii literare, București, 1978, 160-227; Regman, Explorări, 20-28, 192-200; Mioara Apolzan, Casa ficțiunii, Cluj-Napoca, 1979, 154-184; Florin Mugur, Profesiunea
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
Baciu, Aron Cotruș, Horia Bottea, Aurel Chirescu, Emil Isac, Aurel Marin, Constantin Salcia, V. Copilu-Cheatră, Mircea Streinul; cu proză - Victor Papilian (Fără limită), Teodor Scarlat (Răspântii), Mihail Chirnoagă, B. Jordan, N. Ladmiss-Andreescu; cu eseuri critice - George Popa (Ștefan Petică în zodia tăcerii viorilor), N. Ladmiss-Andreescu (Un rac: Eugen Ionescu, Octavian Goga), N. Albu (Contribuție la o istorie literară a Ardealului), Victor Iancu (Estetica și estetismul), Stelian Constantin-Stelian (Interpretările „Luceafărului”, Personalitatea lui P.Cerna), Olimpiu Boitoș (Sărăcia literaturii noastre dramatice). Mai apar
LANURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287745_a_289074]
-
citatul semnificativ, încât textul critic este, pe mari porțiuni, punerea în pagină a dezvăluirii de sine a autorului avut în vedere, demers completat însă de comentariul analitic, cel mai adesea subtil și revelator. Un exemplu este secvența din interpretarea romanului Zodia Cancerului de Mihail Sadoveanu, unde, procedând astfel, reușește să absoarbă în textul critic toată savoarea petrecerii împreună a abatelui de Marenne cu Ilie Turculeț. R. nu neglijează limbajul, în care știe că se încorporează sensurile literaturii, ale poeziei îndeosebi, dar
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
fie reales: „Doina Cornea, Dan Petrescu, scriitorii Mariana Marin, Alexandru Tacu, Liviu Antonesei, precum și Gina și Dan Sâmpălean, Eugen Amarandei, Gabriela Iavorschi, Flip Răduț și, ulterior, Luca Pițu” ( În Mălin vestitorul revoluției, p.170). Despre aceeași scrisoare aflăm din „În zodia Nopții”(p. 154) de Paul Munteanu, Editura Universitatis XXI, Iași, 2012, că era semnată de: Dan Petrescu, Doina Cornea, Liviu Antonesei, Luca Pițu, Filip Răduți, Tereza Petrescu, Gabriela Iavorschi, Dan Alexie, Dinu Gheorghiu, Sorin Antohi, iar apoi au aderat la
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
ca transfer de ființă. În încheiere, putem afirma, fără teamă de a greși, că ne aflăm în fața unei lucrări de referință în gândirea tinerei generații deschingată de opreliștile unei cenzuri îndobitocitoare, chiar dacă ne aflăm în Republica idioților aflată permanent sub zodia unei metafizici și idealizări a miturilor, în parte balsam pentru durerile trecerii și devenirii în nimic, dar într-un plan superior - un fals abominabil. Prefață în: Mihai Mocanu - Republica idioților, Editura TipoMoldova, Iași, 2005. PS. La 31 august 2005, materialul
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
Omul, „o biată clonă dereglată”, este asemenea unui „robot melancolic”, oscilând între „programul înscris de la începuturi” și satisfacțiile simple (căderea frunzelor, „susurul apelor/ și mișcările vântului”). Nocturnul, care marchează nu puține versuri, subliniază gravitatea atitudinii. Destinul ființei poetice stă sub „zodia nopții”, apăsat de spaime contradictorii, fie comune, fie metafizice. Ființa și cuvântul poetic („un cuvânt sinucigaș”) se identifică, trupul și textul având aceeași soartă. De unde simularea unei dorite imparțialități: „mă locuiesc oarecum cu indiferență /îmi ocup trupul/ îmi ocup carnea
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
pe o atitudine tolerantă cu privire la libertatea de opinie și pe respectul față de cuvântul tipărit. În mod constant sunt analizate probleme precum legăturile poeziei cu arhitectura, muzica, drama, tragedia, teologia, relația dintre vers și poezie. SCRIERI: Pornind de la zero, Iași, 1985; Zodia nopții, București, 1994; Iași, 14 decembrie 1989. Începutul Revoluției Române, Iași, 1994; Piatră de încercare, Iași, 1995; De dragoste și moarte, Timișoara, 1996; Intrarea în apocalipsă - Entrée en apocalypse, ed. bilingvă, tr. Sabrina Russo, Oradea, 1997; Arta nostalgiei, București, 1997
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
Oradea, 2001; Über den Wald, tr. Christian W. Schenk, Kastellaun, 2002. Ediții: Petre Țuțea, Omul (tratat de antropologie creștină), I-II, postfața edit., Iași, 1992-1993. Repere bibliografice: Ioan Holban, Câtă suferință, atâta demnitate, CRC, 1994,24; Magda Teodorescu, A treisprezecea zodie, CNP, 1995, 4; Liviu Ioan Stoiciu, „Zodia nopții”, „Cotidianul”, 1995, 4 mai; Cristian Livescu, Zodia lucidității, CNT, 1995, 23; George Bădărău, Armonii ale tragicului, CNP, 1995, 11; Dan Stanca, Melancolie și combustie, VR, 1996, 3-4; Iulian Boldea, Metamorfozele textului, Târgu
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
W. Schenk, Kastellaun, 2002. Ediții: Petre Țuțea, Omul (tratat de antropologie creștină), I-II, postfața edit., Iași, 1992-1993. Repere bibliografice: Ioan Holban, Câtă suferință, atâta demnitate, CRC, 1994,24; Magda Teodorescu, A treisprezecea zodie, CNP, 1995, 4; Liviu Ioan Stoiciu, „Zodia nopții”, „Cotidianul”, 1995, 4 mai; Cristian Livescu, Zodia lucidității, CNT, 1995, 23; George Bădărău, Armonii ale tragicului, CNP, 1995, 11; Dan Stanca, Melancolie și combustie, VR, 1996, 3-4; Iulian Boldea, Metamorfozele textului, Târgu Mureș, 1996, 35-38; Nicolae Coande, „În inima
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]