5,341 matches
-
că oricine poate concura cu ceilalți, pe picior de egalitate din punctul de vedere al șanselor de succes și că succesul depinde exclusiv de meritele individului. Diferențele dintre clasele sociale în ceea ce privește reușita școlară n-ar exista. Totuși, științele sociale au pus în evidență de multă vreme relația reală dintre reușita școlară și stratificarea socială: copii cu aptitudini egale, provenind din medii sociale diferite pot obține performanțe sociale diferite. În cele ce urmează vom considera societatea împărțită, în mod esențial, în trei clase sau
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
iar rata abandonului școlar în rândurile lor este mai mare. În cazul în care obțin rezultate slabe își pierd orice interes pentru activitățile din clasă; se plictisesc și sunt mai agresivi și mai înclinați să lipsească nemotivat. Anchetele realizate au pus în evidență faptul că ei au aspirații școlare reduse și că socotesc într-o măsură mai mică frecventarea școlii ca o premisă pentru împlinirea profesională. Mai mult, s-a arătat că această relație de determinare devine tot mai pregnantă pe măsură ce crește nivelul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de autori foarte semnificative pentru tensiunile latente din grupurile autoritare (Lippitt și White, 1994). Un alt studiu, de data aceasta realizat nemijlocit în condițiile activității din școală, implicând 275 de profesoare, a ajuns la aceleași concluzii (Forsyth, 1983). S-a pus în evidență cu această ocazie că elevii sunt mai interesați, mai cooperativi și mai constructivi în clasele conduse democratic. Același studiu a arătat că stilul laissez-faire se caracterizează printr-o participare foarte slabă a elevilor, plictisiți, neatenți și descurajați de neimplicarea și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și eșecului profesorii țin seama de progresele (sau regresele) elevilor, precum și de performanțele elevilor de aceeași vârstă. Desigur, elevii dezvoltă și ei reprezentări ale profesorilor, iar acestea le marchează interacțiunea cu pofesorii și, în general, evoluția în cadrul școlii. S-a pus în evidență, de exemplu, că perceperea profesorului are loc pe trei coordonate principale: capacitatea empatică (capacitatea de a înțelege emoțiile și sentimentele elevului), capacitatea organizatorică și calitatea explicațiilor („chemarea” sau talentul pedagogic). Pentru a ilustra înrâurirea acestor reprezentări asupra conduitelor, vom cita
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
reușita școlară. Școala definește și consacră o inteligență pe care societatea o valorizează și o promovează. Preponderența definiției școlare a acestei aptitudini atestă, fără îndoială, rolul covârșitor al instituției educative în sistemul social. Explorând reprezentarea socială a inteligenței, cercetătorii au pus în evidență o „ideologie a datului” care-i este subiacentă și care proclamă caracterul înnăscut al inteligenței (Mugny și Carugatti, 1985). Slujindu-se de ideologia datului, simțul comun justifică în mod simplu diferențele individuale atât de vizibile și de încurajate astăzi. În
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ale elevului, nu pot fi obiective. Rezultate care contrazic oarecum generalitatea atribuirilor la efort sunt furnizate de studiile interculturale. Într-o cercetare ce urmărea compararea sistemelor de evaluare din Statele Unite și din Asia (în special Japonia, Coreea de Sud, Hong Kong) s-a pus în evidență faptul că în școlile americane se urmărește stabilirea diferențelor dintre studenți din punctul de vedere al capacității, în vreme ce profesorii din Asia se preocupă în mod special de stimularea efortului. Învățământul în țările asiatice avute în vedere este organizat în așa
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
perceptuale. Indivizii manifestă în unele cazuri tendința de a interpreta, percepe, explica și de a-și aminti actele celorlalți în așa fel încât ele să fie conforme cu așteptările lor. Cercetătorii din științele comportamentale au depus mari eforturi pentru a pune în evidență calitatea credințelor și expectanțelor de a se auto-realiza. Ei s-au preocupat mai cu seamă de modalitățile în care preconcepțiile influențează evoluția și rezultatele interacțiunii, demonstrând că un observator ce a demonstrat inițial expectanțe greșite despre o altă persoană (actorul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
manifestă o dată cu expectanțele acestuia din urmă cu privire la propria sa performanță. Această interacțiune se poate solda cu un rezultat neașteptat: cele două expectanțe pozitive acționând simultan duc la deteriorarea performanței (Zanna, Sheras, Cooper și Shaw, 1975). Explicația autorilor experimentului ce a pus în evidență acest efect are drept element principal presiunea socială prea mare exercitată asupra elevului. În condițiile în care elevul se află sub apăsarea propriei expectanțe și sub aceea a profesorului, impactul unui eșec, oricât de neînsemnat, se amplifică, determinând anxietate și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
specifice, unul a cărui superioritate este tradițională și este foarte posibil ca ea să fie nespecializată și, în sfârșit, un grup ce constituie un rezervor de calificări și de talente de tot felul. Totuși, în general, diversele încercări de definire pun în evidență, în mod intenționat sau doar ca pe o simplă consecință, imposibilitatea de a pune laolaltă toate sensurile termenului elită, într-o formulă lapidară care să le exprime pe toate. Dubla concepție paretiană Vilfredo Pareto (1848-1923) este unul dintre sociologii care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sur les tendances oligarchiques des démocraties (1914). Machiavellienii furnizează elemente pentru o concepție pozitivistă a sociologiei politice, dar și luări de poziție doctrinare antidemocratice și antisocialiste. Din punct de vedere strict științific, orientarea lor este net pozitivistă. Ei încearcă să pună în evidență legi ale comportamentului ființei umane în societate. Tendința generală spre oligarhizare, caracterul universal al distincției dintre dominatori și dominați, emergența, oriunde și oricând, a unei minorități - elita - care se impune față de o majoritate dezorganizată - masele - sunt considerate de ei tot
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fi stimulat de un anumit stil de viață, de forme de consum (ostentativ sau, dimpotrivă, voit discret) în sfârșit, prin anumite forme de sociabilitate. În toate acestea, regăsim voința de a se deosebi de alții, înlesnind dezvoltarea procesului de distingere pus în evidență de Bourdieu. Pentru acesta din urmă, distincția „nu este de fapt decât diferență, distanțare, trăsătură distinctivă; pe scurt, o proprietate relațională care nu există decât în și prin relația cu alte proprietăți” (Bourdieu, 1944, p. 20). La limită, formele de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
numărului, a unui mod de viață și a unor forme de sociabilitate care sunt în mod necesar apanajul unei minorități. Cel mai înalt grad de exclusivism îl întâlnim la elitele ce prezintă anumite trăsături tipice castelor, așa cum au fost ele puse în evidență de Celestin Bouglé (1908): ierarhie, ereditate, repulsie. În această privință, Tocqueville, reflectând asupra factorilor care au dus la Revoluția Franceză, a semnalat un contrast net între aristocrațiile franceză și engleză de la sfârșitul Vechiului Regim. Prima avea tendința să adopte comportamente
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sau alta, teoreticienii elitelor de la începutul secolului XX aduc o perspectivă complet diferită. Tendința spre oligarhizare Pentru teoreticienii elitelor, în istoria omenirii, există unele constante ce reapar în fiecare epocă sub noi forme. Tendințele recurente pe care ei le-au pus în evidență par să le fi justificat recursul la noțiunea de lege. În zilele noastre, sociologii, conștienți de imposibilitatea de a formula legi cu validitate universală comparabile cu cele din științele naturii, renunță la a se exprima în termeni de legi. Mai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
realitate pentru stabilitatea echilibrului social” (ibidem, § 1403). Mosca: clasa politică În privința tuturor acestor probleme, concepțiile lui Gaetano Mosca (1858-1941) coincid cu cele ale lui Pareto, în ciuda diferențelor dintre cei doi autori. Până și disputa care i-a opus în 1907 pune în evidență înrudirea gândirii lor bazată, în principal, pe întâietatea unuia sau a celuilalt în elaborarea teoretică referitoare la elita guvernamentală (Albertoni, 1987, p. 35; Aron, 1967, 1991, p. 463). Pentru Mosca, în orice societate organizată, cei care guvernează nu sunt decât
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
bucura „omul de rând”. Interesele politice ale acestuia din urmă sunt concepute exclusiv în termeni de avantaje oferite de sistem, de securitate, de servicii, de susținere materială etc. Definiția intereselor politice astfel sugerată este „unidimensională”; ea neglijează o altă dimensiune, pusă în evidență de clasici, și anume că participarea la luarea deciziilor de natură politică este o sursă de dezvoltare și de îmbogățire pentru cetățean (Bachrach, 1967, p. 95). Fără îndoială că Schumpeter ar fi recuzat această obiecție, care i s-ar fi
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
din produsul muncii lor (mai ales în cazul categoriilor inferioare ale populației), o anumită „mândrie a emulației” le este oferită de reputația eficacității în muncă. În rândul claselor superioare‚ dimpotrivă, emulația este de ordin pur „pecuniar”. Bogăția și puterea trebuie puse în evidență. Așadar, obișnuințele legate de consum sunt cele ce caracterizează elita, fie că e vorba despre preferințe alimentare, fie că e vorba despre modă vestimentară. Într-un asemenea context, modelele sunt orientate către consumul ostentativ, pentru că ele au, înainte de toate, funcția
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a contribuit la întărirea „coeziunii funcționarilor de rang înalt în raport cu oamenii politici tradiționali”. Dar, în egală măsură, ea „i-a apropiat pe conducătorii sectorului privat de cei ai aparatului de stat” (Birnbaum, 1978, pp. 86-87). Opoziția dintre producători și neproducători pusă în evidență de Saint-Simon tinde să identifice excelența cu un aport productiv sau creativ și să confunde orice alt criteriu de preeminență cu „etichetele” dobândite în mod fraudulos despre care vorbește Pareto. În optica tehnocratică, competența tehnică este asimilată dinamismului și creativității
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
împletesc. Aceste diverse dezvoltări teoretice constituie un progres și în raport cu teoria managerială clasică, și în raport cu viziunea marxistă tradițională. Astfel, se vorbește acum despre elita întreprinderilor sau corporate elite, vizând categoria directorilor generali și cadrele superioare din marile întreprinderi. Pentru a pune în evidență configurații ale unor direcții articulate unele cu altele (interlocking directorships), tehnicile analizei rețelelor s-au dovedit a fi foarte utile (Scott, 1990, p. XV). Elitele și capacitatea lor de influență Dacă vrem să depășim modelul sumar al „clasei dominante”, e
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Elitele prin poziție În ciuda ambiguităților create prin interferențele excelenței cu preeminența, o abordare ispititoare din punct de vedere sociologic este cea care constă în a lua ca punct de plecare al analizei pozițiile dintr-o structură. În felul acesta, sunt puse în evidență elitele prin poziție. Este cazul unei elite definite ca grup ce ocupă poziții strategice care-i permit să exercite o influență perceptibilă asupra unor procese de luare a deciziilor. Așadar, poziția strategică este legată de un statut ce exprimă valoarea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
violenței legimite? Dar, acest potențial de influență depășește întotdeauna limitele domeniului valorizat luat în considerare. La fel stau lucrurile pentru orice altă elită. Elita averii, de exemplu, dispune de posibilități de influență care depășesc limitele domeniului vieții economice. Diferitele valori puse în evidență de Lasswell pot juca un rol atunci când ne punem întrebări asupra apartenenței de clasă a elitelor politice. Un rezultat frecvent al cercetărilor efectuate asupra elitelor este că deținătorii posturilor administrative celor mai înalte și liderii politici de nivel înalt au
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
caută să exercite o influență asupra deciziilor politice și care este în măsură să facă acest lucru (Giddens, 1990, p. 356). Cadrul de referință al lui G. Lowell Field și al lui John Higley G. Lowell și John Higley au pus în evidență, în 1980, două dimensiuni de bază referitoare la structura și funcționarea elitelor: gradul de integrare structurală și gradul de consens în privința valorilor. Prin integrare structurală, ei înțeleg gradul relativ de integrare a rețelelor de comunicație și a celor de influență
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
matrice sociometrice care descriu relațiile dintre elitele locale”. Actorii „cei mai centrali” s-au demonstrat a fi și „cei mai influenți în afacerile locale” (Degenne și Forsé, p. 171). Acest tip de analiză dezvăluie existența a „trei subsisteme funcționale” ce pun în evidență trei categorii de elite specializate în colectivitatea studiată: elita tradițională, activă în domeniul religiei și al educației, cea științifică și cea economică. Aceste trei sectoare de activitate au „un centru comun” constituit din „membri notabili ai consiliului municipal sau ai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
teoria elitelor este mai în concordanță cu concepțiile actuale: în contrast cu optimismul scientist al secolului al XIX-lea, ea se distanțează de ideea de progres moștenită din filosofia Luminilor și se apropie din nou de o concepție ciclică asupra istoriei care pune în evidență niște contraste ale vieții în societate. Pentru clasicii teoriei elitelor, nu există o finalitate a istoriei din care să apară o lume egalitară și o omenire eliberată de adversitățile trecutului. Aceleași cauze structurale produc aceleași efecte psihologice. Complexitatea socială legată
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cel mai bine la modul cinematografic. Astfel degeaba prelevează libertinii ici opinia cum că ești creștin așa cum ești perigourdin sau neamț, colo că ești creștin atunci când practici dreptatea, milostenia și bunătatea; pentru a-și satura punctul lor de vedere, ei pun în evidență afirmația că religia generează virtute dar adaugă imediat după aceea că ea acoperă și multe vicii, când nu le produce de-a dreptul; ici se subliniază că frumusețea creației dovedește existența unui creator, desigur, dar subliniind ideea frumuseții intrinseci a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
are constrângerile sale, desigur, iar unii își imaginează numărul de picioare metrice ca fiind mai constrângător decât ideea. Poetica filosofului dovedește însă că fondul și forma trebuie să se echilibreze. Nici vorbă ca unul dintre cele două elemente să fie pus în evidență în detrimentul celuilalt. Dacă sirianul acționează în consecință, poemele lui pot aduce informații și mărturii de bună credință. Biblioteca acestei vile funcționează ca un creier, o inimă și o inteligență a locului. în ea se găsesc textele canonice și fondatoare, gândirile
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]