11,819 matches
-
oraș în județul Brăila, Muntenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Lacu Rezii, Măru Roșu și Valea Călmățuiului. Are o populație de locuitori (2011). Orașul se află pe malul drept al râului Călmățui și este traversat de șoseaua DN21, ce leagă Brăila de Slobozia și Călărași. Orașul se află în partea central-sudică a județului și este traversat de râul Călmățui și de șoseaua națională DN21, care leagă Brăila de Slobozia. La Însurăței, din acest drum se ramifică șoseaua
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
locuitori (2011). Orașul se află pe malul drept al râului Călmățui și este traversat de șoseaua DN21, ce leagă Brăila de Slobozia și Călărași. Orașul se află în partea central-sudică a județului și este traversat de râul Călmățui și de șoseaua națională DN21, care leagă Brăila de Slobozia. La Însurăței, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ203, care duce spre est către Zăvoaia, Ulmu, Făurei, Jirlău și mai departe în județul Buzău către Bălăceanu, Ziduri și Valea Râmnicului; precum și șoseaua
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
șoseaua DN21, ce leagă Brăila de Slobozia și Călărași. Orașul se află în partea central-sudică a județului și este traversat de râul Călmățui și de șoseaua națională DN21, care leagă Brăila de Slobozia. La Însurăței, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ203, care duce spre est către Zăvoaia, Ulmu, Făurei, Jirlău și mai departe în județul Buzău către Bălăceanu, Ziduri și Valea Râmnicului; precum și șoseaua județeană DJ203R, care duce spre est tot către Ulmu, trecând însă prin Cireșu. Conform recensământului
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
șoseaua națională DN21, care leagă Brăila de Slobozia. La Însurăței, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ203, care duce spre est către Zăvoaia, Ulmu, Făurei, Jirlău și mai departe în județul Buzău către Bălăceanu, Ziduri și Valea Râmnicului; precum și șoseaua județeană DJ203R, care duce spre est tot către Ulmu, trecând însă prin Cireșu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Însurăței se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
munte au fost colonizate cu păstrăvul indigen care trăiește alături de alte specii precum lipanul și scobarul. Cartierul Centru este situat în partea de est a orașului, fiind cea mai mare altitudine din municipiul Petroșani. Este despărțit de restul orașului de către șoseaua principală 66. Zona Centrală este cea mai dezvoltată parte a municipiului Petroșani. Clădiri noi, construite în Zona Centrală a Municipiului Petroșani sunt: Toate clădirile și străzile din Zona Centrală a Municipiului Petroșani au fost reabilitate de către primarul actual Tiberiu Iacob-Ridzi
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
proiectarea și construirea podurilor și a construcțiilor industriale, pentru fundația cheiurilor portuare și a docurilor, precum și a silozurilor de grâu prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială. A proiectat liniile ferate Adjud - Târgu Ocna, realizând primele poduri combinate - șosea și cale ferată din țara noastră (1881 - 1882). A proiectat și construit numeroase poduri metalice, înlocuindu-le pe cele necorespunzătoare, executate de firme străine, așa cum ar fi podul peste Siret, la Cosmești, de 430 m lungime (1888). Sprijinindu-se pe
Anghel Saligny () [Corola-website/Science/297167_a_298496]
-
fost declarat oraș la 18 aprilie 1989. Se află la aproximativ de București. Orașul se află în colțul nord-vestic al județului, la limita cu județul Ialomița. Este traversat de autostrada București-Constanța, pe care este deservit de o ieșire, precum și de șoseaua națională DN3, care leagă Călărașiul de București. Din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ402, care duce spre sud la Sărulești, Nana și Luica. Este traversată și de calea ferată București-Constanța, pe care este deservită de stația Fundulea. La sfârșitul
Fundulea () [Corola-website/Science/297206_a_298535]
-
Orașul se află în colțul nord-vestic al județului, la limita cu județul Ialomița. Este traversat de autostrada București-Constanța, pe care este deservit de o ieșire, precum și de șoseaua națională DN3, care leagă Călărașiul de București. Din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ402, care duce spre sud la Sărulești, Nana și Luica. Este traversată și de calea ferată București-Constanța, pe care este deservită de stația Fundulea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Fundulea avea statut de comună rurală, având numele de
Fundulea () [Corola-website/Science/297206_a_298535]
-
județului, la limita cu județul Covasna, în bazinul râului Slănic (un afluent al Trotușului), la poalele Munților Nemira din Carpații Orientali, la o altitudine de circa , într-o vale înconjurată de păduri de fagi și brazi. Orașul este deservit de șoseaua națională DN12B, care duce spre nord-est la Târgu Ocna, unde se termină în DN12A. Pe teritoriul orașului se află două zone protejate: calcarele cu Litothamnius din localitatea Cireșoaia, și tuful de Falcău. Localitatea de reședință a orașului este stațiune cu
Slănic-Moldova () [Corola-website/Science/297210_a_298539]
-
Făurei se află așezat în vestul județului Brăila, la o distanță de 60 km de municipiul Brăila, la 40 km de municipiul Râmnicu Sărat, 40 km de municipiul Buzău și la 130 km față de București, capitala României. Prin oraș trece șoseaua națională DN2B care leagă Brăila de Buzău, șosea care lângă Făurei se intersectează cu șoseaua județeană DJ203, care duce spre sud către Ulmu, Zăvoaia și Însurăței (unde se termină în DN21) și spre nord-est către Jirlău} și mai departe în
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
la o distanță de 60 km de municipiul Brăila, la 40 km de municipiul Râmnicu Sărat, 40 km de municipiul Buzău și la 130 km față de București, capitala României. Prin oraș trece șoseaua națională DN2B care leagă Brăila de Buzău, șosea care lângă Făurei se intersectează cu șoseaua județeană DJ203, care duce spre sud către Ulmu, Zăvoaia și Însurăței (unde se termină în DN21) și spre nord-est către Jirlău} și mai departe în județul Buzău către Bălăceanu, Boldu și Valea Râmnicului
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
municipiul Brăila, la 40 km de municipiul Râmnicu Sărat, 40 km de municipiul Buzău și la 130 km față de București, capitala României. Prin oraș trece șoseaua națională DN2B care leagă Brăila de Buzău, șosea care lângă Făurei se intersectează cu șoseaua județeană DJ203, care duce spre sud către Ulmu, Zăvoaia și Însurăței (unde se termină în DN21) și spre nord-est către Jirlău} și mai departe în județul Buzău către Bălăceanu, Boldu și Valea Râmnicului. Două alte mici drumuri județene, DJ203A și
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
și de valoni, germanofoni, precum și de francofoni de origine pariziană. Sub Leopold al II-lea al Belgiei orașul a cunoscut o restructurare importantă datorită numeroaselor clădiri moderne construite pentru administrația națională. În această perioadă s-au amenajat numeroase parcuri și șoselele importante, iar o serie de noi cartiere moderne au fost realizate. La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX orașul a suferit o intensă presiune de francofonizare ceea ce a dus la apariția unei majorități francofone în oraș. Bruxelles s-a
Bruxelles () [Corola-website/Science/297192_a_298521]
-
renumită îndeosebi ca stațiune turistică pentru sporturile de iarnă. Orașul se află în nordul extrem al județului, în Munții Baiului, la limita cu județul Brașov, pe cursul superior al râului Prahova, acolo unde primește apele afluentului Azuga. Este străbătut de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov. Prin oraș trece și calea ferată Ploiești-Brașov, pe care este deservit de stația Azuga. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Azuga se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Azuga () [Corola-website/Science/297207_a_298536]
-
de drumuri are o lungime totală de , dintre care sunt pavate, dar aproape jumătate din ele se încadrează în cea mai joasă categorie internațională pentru astfel de drumuri. Căile ferate sunt un important mijloc de transport al mărfurilor, deși utilizarea șoselelor în transportul de mărfuri este în creștere. Bulgaria are de cale ferată dintre care 461 km de cale ferată de mare viteză sunt în construcție, trebuind să fie terminați în 2013. Există legături feroviare cu România, Grecia și Serbia, iar
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
gâju", care, prin latinizare, ar fi devenit "vâjul" și apoi "Vînju Mare". Adjectivul "Vînju" (vânjos) este atribuit unui ulm puternic și foarte înalt care era folosit ca punct de observație, de unde se putea anunța trecerea turcilor pe drumurile Vidinului, azi șoseaua Calafat - Drobeta Turnu-Severin. Explicația toponimului Vînju poate fi relativ dificilă deoarece acești arbori puternici, vânjoși, ar fi fost identificați prin apelativul "Gâj" ori prin cuvântul care ar desemna sunetul pe care îl facea vântul prin frunzele acestora. Din bătrâna pădure
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
și din satele Drăgănescu, Novaci și Popești. Are o populație de locuitori. Orașul se află în estul județului, la limita cu județul Ilfov, pe malul drept al râului Argeș, acolo unde acesta formează lacul de acumulare Mihăilești. Este străbătut de șoseaua națională DN6, care leagă Bucureștiul de Alexandria. La Mihăilești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ412A, care îl leagă spre nord-vest de Buturugeni, Grădinari, Ogrezeni și Bolintin-Vale, și spre sud-est de Adunații-Copăceni (unde se termină în DN5). Conform recensământului
Mihăilești () [Corola-website/Science/297200_a_298529]
-
în estul județului, la limita cu județul Ilfov, pe malul drept al râului Argeș, acolo unde acesta formează lacul de acumulare Mihăilești. Este străbătut de șoseaua națională DN6, care leagă Bucureștiul de Alexandria. La Mihăilești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ412A, care îl leagă spre nord-vest de Buturugeni, Grădinari, Ogrezeni și Bolintin-Vale, și spre sud-est de Adunații-Copăceni (unde se termină în DN5). Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Mihăilești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul
Mihăilești () [Corola-website/Science/297200_a_298529]
-
în zonă, atât în subteran cât și la suprafață. Orașul Slănic se află în zona central-nordică a județului, pe valea pârâului omonim, care este afluent al râului Vărbilău, care la rândul său este afluent al râului Teleajen. Este străbătut de șoseaua județeană DJ102, care îl leagă spre nord de Izvoarele (unde se termină în DN1A) și spre sud de Vărbilău, Dumbrăvești, Plopeni, Păulești și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B). Din acest drum, la Groșani se ramifică șoseaua județeană DJ100N, care
Slănic () [Corola-website/Science/297199_a_298528]
-
Este străbătut de șoseaua județeană DJ102, care îl leagă spre nord de Izvoarele (unde se termină în DN1A) și spre sud de Vărbilău, Dumbrăvești, Plopeni, Păulești și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B). Din acest drum, la Groșani se ramifică șoseaua județeană DJ100N, care duce spre est la Teișani (unde se termină în DN1A). În oraș se află stația Slănic, capătul căii ferate Buda-Slănic. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Slănic se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Slănic () [Corola-website/Science/297199_a_298528]
-
deasupra nivelului mării, cu o temperatură ambientală care oscilează între 14 grade iarnă și 27 de grade vară și are o umiditate relativă de 80% pe tot timpul anului. Se întinde de-a lungul litoralului, începând de la km. 50 al șoselei "Panamerica nord" de la nivelul districtului Ancon, care se învecinează cu provincia Huaral, până la districtul Pucusana, la km. 60 al șoselei "Panamerica sud", la limita provinciei Cañete. Lungimea coastelor și plajelor sale depășește cu puțin 130 km. Gran Lima are actualmente
Lima () [Corola-website/Science/297231_a_298560]
-
o umiditate relativă de 80% pe tot timpul anului. Se întinde de-a lungul litoralului, începând de la km. 50 al șoselei "Panamerica nord" de la nivelul districtului Ancon, care se învecinează cu provincia Huaral, până la districtul Pucusana, la km. 60 al șoselei "Panamerica sud", la limita provinciei Cañete. Lungimea coastelor și plajelor sale depășește cu puțin 130 km. Gran Lima are actualmente o întindere de 2.664,67 km² (suprafață totală a provinciei) cuprinzând văile râurilor Chillón, Rímac, Surco și Lurín cât
Lima () [Corola-website/Science/297231_a_298560]
-
care actioneaza într-o zonă de 10 km din sudul orașului și care se află în construcție pentru a-și continua traseul în nordul orașului. Există plaje de-a lungul întregului sau litoral, în lungime de aproape 100 km și șosele pentru a fi accesate ușor în mai puțin de 40 de minute. Această vor oferi locuitorilor în timpul verii posibilitatea de a ajunge în cele mai populare locuri pentru petrecerea timpului liber. Multe unități comerciale cum sunt farmaciile, supermagazinele și bazarele
Lima () [Corola-website/Science/297231_a_298560]
-
localitatea care azi constituie vatra veche a orașului. Bătrânii povestesc că acest turn era un mic punct de vamă pentru comercianții care circulau spre Mediaș și Blaj. De aici traducerea din limba maghiară „Poarta Mică”. Amenajarea căilor de comunicație atât șosele cât și căi ferate determină o dezvoltare mai pronunțată a localității. Între 1850-1867 se construiește drumul național Sibiu-Sighișoara-Brașov, iar în 1872 calea ferată Sibiu-Copșa Mică, la care în 1873 se adaugă via Arad-Copșa-Brașov. Localitatea devine astfel un nod feroviar important
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
ființă localitatea care azi constituie vatra veche a orașului. Bătrânii povestesc că acest turn era mic punct de vamă pentru comercianții care circulau spre Mediaș și Blaj. De aici traducerea din limba maghiară Poarta Mică. Amenajarea căilor de comunicație - atât șosele cât și căi ferate - determină o dezvoltare mai pronunțată a localității. Între 1850-1867 se construiește drumul național Sibiu-Sighișoara-Brașov-Blaj-Copșa, iar în 1872 calea ferată Sibiu-Copșa, la care în 1873 se adaugă via Arad-Copșa-Brașov. Localitatea devine astfel un nod feroviar important. Dezvoltarea
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]