11,678 matches
-
Revenirea la Ortodoxie a avut loc, probabil, în timpul răscoalei conduse de ieromonahul Sofronie de la Cioara (1759-1761). În 1760-1762, în Stolna existau 27 de familii, neuniți, un preot, o casă parohială, sesie "3 agris cub și 3 foeneta." (3 câble teren arabil și fânaț de 3 care) În 1762 era un preot ortodox și 27 de familii. Conscripția din 1766 găsește în Stolna 144 de suflete, 73 bărbați și 71 femei; parohia aparținea protopopiatului Agrieș (Viișoara) din varmeghia Turzii. În anul 1805
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
familii. Conscripția din 1766 găsește în Stolna 144 de suflete, 73 bărbați și 71 femei; parohia aparținea protopopiatului Agrieș (Viișoara) din varmeghia Turzii. În anul 1805 în Stolna erau 43 de familii ortodoxe și aveau biserică, 2 câble de teren arabil și fânațe de un car de fân. În Contribuțiune la istoria bisericească din Ardeal, Pr. Matei Voileanu enumeră Stolna între cele 304 comune bisericești trecute la uniație în timpul episcopului Vasile Moga . Nu este însă precizat anul trecerii. Informația nu se
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
singura activitate economică. Satele comunei Bârsești sunt sate cu funcțiuni preponderent agricole. Principala activitate a locuitorilor este agricultura și zootehnia. Densitatea agricolă este specifică zonelor de deal-șes unde majoritatea suprafețelor sunt acoperite cu terenuri cultivate - 0,93 ha./locuitor. Terenul arabil ocupă 10,59 % din total administrativ, pășunile 12,56 %, fânețele 28,86 %, viile 0,91 % și livezile 1,20 %. Producțiile variază în funcție de factorii meteorologici ai anului respectiv. Populația ocupată în agricultură este în număr destul de mare. Conform recensământului efectuat în
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
stabilirea de direcții de dezvoltare economică. În deceniul al patrulea, guvernul italian a sprijinit creșterea producției de grâu, ceea ce a dus la asigurarea necesarului din producția internă și încetarea importurilor din Canada și Statele Unite. În schimb, schimbarea destinației unor terenuri arabile, a dus nu doar la creșterea producției de grâu, dar și la scăderea producție de zarzavaturi și de fructe. În ciuda creșterii producției de grâu, situația țăranilor nu s-a îmbunătățit. Aproximativ 0,5% din populația italiană deținea 42% din pământurile
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
agrare din 1945-1946. Pierderi de terenuri s-au consemnat începând din anii 1960 când au apărut construcții și unități social-economice cum au fost: Încă de la primele conscripții ale satului se știe că locuitorii practicau o agricultură sedentară, bienală, cu suprafața arabilă împărțită în două „"câmpuri"” , numite și „"hotare"” sau „"călcălturi"” , sistem datând de pe vremea romanilor. Alte denumiri sub care se întâlnesc hotarele satului în conscripțiile secolului al XVIII-lea sunt acelea de „"Territorio inferiori"” și „"Territorio superiori"” . Cu prudența de rigoare
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
actualul drum județean Tălmaciu-Racovița-Avrig și râul Olt, iar „hotarul de sus” între drumul amintit și până la poalele pădurilor. Spre sfârșitul secolului al XVIII, s-a trecut la practicarea unei agriculturi sedentare trienale, după modelul săsesc, numit „Dreifelderwirtschaft” . Potrivit acestuia suprafața arabilă a satului era împărțită în trei „trupuri” (părți), pe fiecare dintre ele semănându-se prin rotație toamna, grâu sau secară și primăvara - ovăz, porumb sau cartofi, în al treilea an terenul fiind lăsat ogor „să se odihnească” conform tabelului. O
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
de clasificare . La jumătatea secolului al XIX-lea, pădurea era extrem de întinsă pe teritoriul actualului sat Poiana, faldurile ei părând a fi fără margini. În preajma anului 1840, stăpânirea moșiei revenise fraților Lupu și Nicolae Răftivanu, care moșteniseră un întins perimetru arabil și de păduri, de peste 300 de hectare. Prin Poiana Răftivanului trecea și o variantă a drumului ce înainta spre comuna Bosanci. Într-o poiană aflată pe un vârf de deal împădurit, boierul Lupu Răftivanu a construit un han care a
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
de porci. Ca unelte agricole se mai găseau 139 de pluguri și 171 de căruțe, dintre care doar 102 aveau roți „"încălțate cu rafuri"”. Grănicerii aveau 199,2/5 sesii militare în suprafață de 997 de jugăre (574ha) de pământ arabil categoria a III-a și 130 ha de livezi, 38,6 ha de grădini și 1440 ha de păduri. Principalele efecte pe care le-a lăsat militarizarea Racoviței sunt: Ca urmare a desființării regimentului de la Orlat, Racovița a beneficiat de
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
fost împroprietăriți cu pământ din proprietățile comunei Tălmaciu, din hotarul „Peste Olt”, cu o parcelă de pădure de stejar în „Cioru” precum și cu pășunat alpin în „Jidu” din Munții Lotrului. De asemenea, a primit și biserica opt jugăre de teren arabil. Principala realizare economică din perioada interbelică a fost electrificarea satului. Hotărâtă încă din anul 1924, din lipsă de fonduri, lucrarea a fost executată între anii 1929-1931 de către Societatea Electrică Transilvana pe Acțiuni (SETA) din Sibiu. Punerea în funcțiune a avut
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Mîrșa a început în secolul al XX-lea la sfârșitul deceniului al IV-lea și a fost amplasat pe terenurile racovicenilor, aceștia rămânând fără o parte din pășunile din „Arini”, fără fânețele din „Lunci” și fără o parte din terenurile arabile de la „Arinii ăi Mari”. Pentru a-și apăra drepturile de proprietate asupra pământurilor în cauză, racovicenii, în frunte cu protopopul Valeriu Florianu, au protestat violent împotriva exproprierilor de teren făcute în baza unui decret oficial mergând până la regele Carol al
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Vârșii Mari, Vârșii Mici și Vârși-Rontu. Este situată în nord-vestul județului Albă, pe cursul mijlociu al rîului Arieș. Suprafață comunei, de 132 kilometri pătrați, reprezintă 1,8% din suprafața județului Albă. Din totalul ei, terenurile agricole ocupă 785 ha teren arabil, pășuni și 849 ha fânețe. Teritoriul comunei este încadrat la S-E de Munții Trăscăului, la S-V de Munții Metaliferi și la N-E de Munții Gilăului, cu masivul Muntele Mare (1826 m). Este străbătuta de la Vest spre Est
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
de la cuvântul slav "bistra", care înseamnă "apă limpede". Este reprezentată exclusiv prin gospodăriile individuale, în care se practică în primul rând creșterea animalelor și, mai putin, cultura plantelor. Determinanta pentru aceasta este structura terenurilor agricole: 3495 hectare, din care: teren arabil - 785 ha, fânețe naturale - 849 ha, fânețe naturale - 849 ha. Efectivele de animale sunt: 2.700 bovine, 2.100 ovine, 1.500 porcine , 45 cabaline și 6.000 păsări. Peste 7.000 h din cele 12.000 h ale comunei
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
prima parte a secolului al XVIII-lea, înlocuind o biserică mai veche, pentru care tradiția păstra data de 1444. În Conscripția lui Bucow este înscrisă în rubrica celor ortodoxe, cu 85 de familii, având în posesie 12 arii de pământ arabil, 14 fânețe și două case parohiale. Evenimentul a avut loc în anul 1779, probabil în același an lăcașul a fost pictat, făcându-i-se și o serie de icoane, dintre care a rămas aceea cu reprezentarea lui Isus Hristos învățător pe
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]
-
4%; <br> 4. Soluri brun-roșcate luvice, 14-17 (vertice pseudogleizate): 17,2% <br> 5. Soluri gleice și amfigleice, 18-21 (tipice, vertice): 12,1%; <br> 6. Erodisoluri, 22-23 (tipice, vertice): 2,5%. <br> Terenul agricol al comunei se constituie din următoarele folosințe: arabil 7679 ha (81,1%), pășuni 609 ha (6,4%), fânețe 335 ha (3,5%%), vii 830 ha (8,8%) și livezi 23 ha (0,2%). Referitor la încadrarea în clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosință "arabil", situația se
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
următoarele folosințe: arabil 7679 ha (81,1%), pășuni 609 ha (6,4%), fânețe 335 ha (3,5%%), vii 830 ha (8,8%) și livezi 23 ha (0,2%). Referitor la încadrarea în clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosință "arabil", situația se prezintă astfel: cl I 4388 ha (46,3%), cl a II-a 1876 ha (19,8%), cl. a III-a 2008 ha (21,2%), cl. a IV-a 11278 ha (11,9%) și cl. a V-a 76
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
de carburant. Cele mai apropiate stații CFR sunt Orbeni și Sascut. Activitatea economică principala este reprezentată de agricultură. Din suprafața administrativă a comunei, 52,30 % este reprezentată de terenul agricol. Cea mai mare pondere la nivelul acestuia o au terenurile arabile, restul fiind reprezentat de pășuni, fânețe, vii și livezi. Solurile sunt de tip luvisoluri. Principalele culturi agricole practicate sunt: cerealiere (păioase + porumb), cartoful, legumele și leguminoasele, plantele tehnice (răpită), floarea soarelui . Existența în depozitele de suprafață a cineritele determina că
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
a promovat agricultura, a organizat comunități de fermieri și s-a interesat personal de dezvoltarea exporturilor. A instituit piețe cu program organizat în mai multe orașe, regulând activitatea lor. Una din realizările sale cele mai importante a fost protejarea terenurilor arabile în fața avansului nisipurilor costale, ordonând plantarea unei păduri de pin aproape de Leiria. Această pădure încă există, sub numele "Pinhal de Leiria", și este una din cele mai importante din Portugalia. Alt domeniu de interes al regelui Denis a fost cultura
Denis al Portugaliei () [Corola-website/Science/310212_a_311541]
-
Ioan Mocsony Stârcea avea ca avere de la tatăl său natural terenuri numeroase în comuna Văleni din județul Neamț: 739 de hectare de pădure, 264 de hectare de zăvoi, o plantație de nuci de 12 hectare, 50 de hectare de teren arabil, trei hectare de vie, dar și un parc dendrologic, precum și mai multe clădiri, printre care școala din comună, Primăria, dispensarul și postul de poliție. De asemenea, avea în proprietate două mașini, un Ford și un Buick, șase trăsuri, dintre care
Ioan Mocsony-Stârcea () [Corola-website/Science/310527_a_311856]
-
Pradesh, cunoscută și ca Tibetul de Sud. Fizic, regiunea este împărțită în "regiunea lacurilor" în nord și vest, și "regiunea râurilor" în sud și est. În ambele regiuni sunt precipitații foarte mari datorită Munților Himalaya, totuși acest lucru face solul arabil în regiunea râurilor. În parte sudică izvorăsc fluviile Indus, Brahmaputra, Mekong și Yangtze. În Regiunea Autonomă Tibet există 5 aeroporturi internaționale și unul în construcție. Cel mai important dintre ele este Aeroportul Lhasa Gonggar, iar celelalte sunt Aeroportul Qamdo Bangda
Regiunea autonomă Tibet () [Corola-website/Science/310586_a_311915]
-
uliul păsărar. Dintre răpitoare de noapte: cucuveaua (Athene noctua), ciuful de pădure ( Asio otus) etc. Dintre mamifere putem aminti căprioara ( Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), vulpea ( Canis vulpes), iepurele de câmp ( Lepus europaeus), dihorul (Mustela putorius) - în păduri. Pe terenurile arabile și pășuni sunt caracteristice o serie de rozătoare ca: popândăul (Citellus citellus), hârciogul ( Cricetus cricetus), șoarecele de câmp ( Microtus arvalis), ariciul, șoarecele comun ( Buteo buteo) schimbat iarna de șorecarul încălțat ( Buteo Lagopus). Dintre amfibieni putem aminti broasca râioasă brună ( Bufo
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
din toamna anului 1766, consemnează în Racovița că la dispoziția celor 171 de grăniceri, care aveau 151 de copii în vârstă de până la 16 ani, stăteau 179 de case locuite și 21 case pustii, ei având în posesie o suprafață arabilă de 2000 "câble" și fânețe pentru 1200 care de fân. Spre sfârșitul anului 1766, numărul grănicerilor companiei a crescut simțitor, 201 dintre aceștia fiind localnici și doar 78 din satele aparținătoare. De altfel, fluctuații mari în efectivul companiei s-au
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
și o slujea popa Alexa (Crișan), care revenise în Răstoci. Nu avea însă, cantor, clopotar și învățător (Ilie Butuza plecase și el din sat și, deși era nobil, intrase jeler la niște preoți din Lemniu). Preotul trăia din pământul său arabil de o cublă de cereale. Biserica era la ortodocși. 1780. Biserica a fost luată de uniți, deși erau minoritari în sat. Parohia greco-catolică avea un preot și un învățător („ludi magister”) care trebuie să fi fost cantorul.( Arhivele Statului Cluj-Napoca
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
integrate structurală. S-a scos la lumină fresca interioară originală (din 1532), prin contribuția unor restauratori de pictură murală din România, Austria, Italia, Germania, Franța, Polonia, Cehia, Elveția și Columbia. În prezent, Mănăstirea Probota are în proprietate 25 ha teren arabil, 3 ha de livadă, o grădină de zarzavat și o gospodărie anexă cu păsări și animale. În cadrul mănăstirii funcționează un atelier de pictură (unde se pictează icoane pe lemn și se încondeiază ouă) și unul de croitorie (în care se
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
la margini. Printr-o lege specială promulgată de regele Ferdinand la 12 mai 1927, au fost acordate o serie de drepturi materiale ofițerilor decorați cu ordinul Mihai Viteazul, cum ar fi împroprietărirea gratuită cu un lot de 25 ha. teren arabil, acordarea unui lot de casă de 500 mp și gratuități pe mijloacele de transport ale statului. Prin Decretul Regal nr.2859 din 1936, emis de regele Carol al II-lea se introduce portul unei uniforme speciale pentru cavalerii ordinului „Mihai
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
proteja zonele de coastă de pirații „japonezi” în schimb multe persoane au devenit contrabandiști și pirați. Până în secolul al XVI-lea, cu toate acestea, expansiunea comerțului european, deși limitată la insulele de lângă Guangzhou, precum Macao - răspândi Schimbul Columbian de culturi (arabile), plante și animale, în China, au introdus ardeiul iute în bucătăria Sichuan, porumbul și cartofii extrem de productivi, au diminuat foametea și au stimulat creșterea populației. Creșterea comerțului portughez, spaniol și olandez a creat noua cerere pentru produse din China și
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]