11,407 matches
-
particular și suplimentar fiindcă se fac programe de compensare (principiul echității?)?511 Astfel, este necesar să constatăm faptul ca solidaritatea financiară efectivă în sprijinul comunelor mai sărace nu a împiedicat criza urbană. Solidaritatea nu înseamnă o simplă redistribuire contabilicească a bogățiilor, ci valorează ceva prin modalitățile în care este pusă în act. Din acest punct de vedere, aglomerația devine legitimă atunci când caută o mai bună producere a echității. Nu prin capacitatea sa de a organiza pe plan local un transfer al
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prin creșterea regulată a chiriilor. Aceste organisme sunt pe cale să construiască adevărate grupuri imobiliare, sub protecția unei fiscalități avantajoase și speculând o reglementare puțin restrictivă. Ar părea logic ca puterea publică să ceară în schimbul acestor avantaje ca o parte din bogăția astfel acumulată să fie redistribuită sub o formă stabilită în serviciul regiunilor celor mai defavorizate" (Pierre Vimines, "Logement et aménagement urbain", M mensuel, marxisme, mouvement, nr. 72, septembrie 1994, pp. 42-43). 396 Această lege aduce patru inovații: o simplificare a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
poziție aparte. Lucrul acesta va fi cercetat mai amănunțit ulterior. Cu toată rezerva pe care trebuie s-o avem în considerațiile de acest gen, trebuie să spunem că de abia epoca modernă are o înțelegere deplină pentru diversitatea vieții și bogăția ei de contraste. Primele descrieri psihologice dovedind o atare înțelegere au apărut aproximativ în aceeași vreme, în admirabila operă a lui Giordano Bruno De glۥheroici furori și în tragediile lui Shakespeare. Ceea ce Bruno numește pasiune eroică este condiționată de caracterul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
care poate fi vorba doar de străduință. Afectele trebuie înlocuite cu claritatea intelectuală și starea sufletească să-și găsească liniștea în invariabilitate. Pentru Bruno însă, jocul contrariilor și tensiunea pe care o comportă sînt tocmai expresia realității adevărate, fiindcă tocmai bogăția vieții și infinitatea lumii ne aduc cu ele schimbările permanente și marile contraste. Pe cît de puțin are, pentru el, o limită universul exterior, la fel de puțin ar putea fi limitată lumea idealurilor și valorilor. Marea idee fundamentală, al cărei martir
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de a se afirma pe sine și a lucra la dezvoltarea propriei vieți interioare, o năzuință care, în mod firesc, trebuie să fie cu atît mai puternică cu cît vrea să ezidențieze un conținut mai bogat al personalității. O mare bogăție lăuntrică poate face necesară izolarea și prin faptul că, acceptînd și recunoscînd în aparență formele date ale vieții, opiniile și moravurile oamenilor, precum și autoritățile stăpînitoare, ne cruțăm toată puterea pentru activitatea și dezvoltarea interioară. Dar ironia nu folosește numai autoafirmării
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ironie absolută, prin care înțelegea o ironie de un tip pur negativ. Era vorba de mica ironie, pe care o absolutiza, în loc s-o mărească. El considera ironia doar ca dizolvantă, ca lipsită de orice conținut pozitiv. Îi refuză atît bogăția interioară cît și elementul de simpatie. Gluma ascunsă în seriozitatea ironică trebuie să fie îndreptată împotriva a tot ce se află între cer și pămînt. Totul este dizolvat în nimic cu excepția egoismului. Ironistul privește totul ca deșertăciune, în afară de el însuși
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a unui haos infinit ce nu poate fi niciodată sistematizat. Personalitatea poate fi epuizată numai aparent printr-o singură relație sau într-o unică lucrare. Întocmai ca în fiecare dintre monadele lui Leibniz, există în orice personalitate un univers, o bogăție infinită ce face la fel de posibil pe cît de necesar să intervenim nu numai cu înțelegerea și cu fantezia, ci cu întreg sufletul în cele mai variate domenii cu toate că nici una în parte nu poate da deplină satisfacție. Declarațiile acestea arată că
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ne prezintă baza. Ea conduce la zugrăvirea unor caractere și destine cînd serioase, cînd îndurerate, cînd înlăcrimate, cînd rîzînd, cu sensibilitate pentru lucrurile neînsemnate și pentru viața în cercurile mărunte. Ceea ce Shakespeare izubutis esă zugrăvească în uriașele sale opere, marea bogăție a vieții și puternicile contraste, pe baza unei profunde experiențe a vieții și cu o dragoste fidelă pentru existența reală, toate acestea erau scoase acum de niște spirite mai mărunte în niște cercuri largi, înapoi, jos, în lumea lucrurilor mici
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
școlară; - aptitudinea creatoare; - aptitudinea de conducere; - aptitudinea artistică; - aptitudinea științifică; - aptitudinea tehnică; - aptitudinea socială. 2. Detectarea și stimularea copiiilor superior înzestrați Profilul psihologic al copiilor superior înzestrați cuprinde, în primii ani de viață, următoarele trăsături: activism, receptivitate superioară, precocitatea vorbirii, bogăția vocabularului, spirit interogativ, memorie bună, imaginație bogată; uneori apare, la trei ani, dorința de a citi, prin încercări de a descifra titluri de ziare, cărți, reclame. Pentru a stimula aceste abilități sunt recomandate exerciții de citire până la patru ani și
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
instructor de pionieri. Însușirea indiscutabilă a scrisului lui P. e aceea de a fi instructiv. Numeroasele studii publicate în periodice, culegeri colective, volume nu excelează prin avansarea unor puncte de vedere noi, dar își demonstrează utilitatea prin claritatea expunerii, prin bogăția informației, prin efortul constant de a elucida chestiunile abordate. Ceea ce le dezavantajează e o anume rigiditate, ideologică mai cu seamă, un ton cumva strepezit, cu toată oralitatea, pe alocuri, a stilului. Propensiunea didactică e învederată încă din titluri - Prelegeri de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
oameni, să se arate ce se petrece în conștiința acestor oameni în acel sat. Dar pentru noi Gura-Văii rămâne un nume. Oamenii se feresc să apară. În prima parte a poemului, poeta dovedește că a avut încredere în viață, în bogăția de fapte cu înaltă semnificație a realității. Dar încrederea s-a oprit la mijlocul drumului (...). «Torba» se leagă de vis, de basmul real care ține deschiși ochii somnoroși ai copilului de 6 ani. Dar și în această poezie există imagini care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din această împărăție a apelor. Din fiecare pagină, din fiecare rând, din fiecare cuvânt respiră această dragoste, această legătură adâncă, sufletească ce-i îngăduie să vadă lucrurile dinlăuntru, dezvăluind astfel cititorului, dintr-o perspectivă nouă, lăuntrică, priveliști de o nebănuită bogăție de nuanțe (...). În scena aceasta scurtă sunt creionate, prin numai câteva amănunte semnificative, două portrete viguroase. Pescarul obidit e nevoit să se umilească («jupâne, ostenește-te, spune el cu șapca în mână» (...). Tot atât de precis este redat și exploatatorul. Prăpastia ce
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de luptat ca să împlinim acea mare poruncă pe care-o dă poporul scriitorilor săi, și pe care G.M. Malenkov a formulat-o astfel: «Noi prozatorii, socotim că aceste cuvinte sunt valabile și pentru noi» (...). Să creăm opere noi, originale prin bogăția și varietatea stilurilor, în lupta pentru triumful realismului socialist în literatura noastră”. ASPECTE ALE DRAMATURGIEI (1949-1952) Imaginea literaturii din această perioadă n-ar fi completă dacă am omite dramaturgia; de altfel, tangențial, în paginile anterioare s-au făcut referiri, îndeosebi
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mărginit în general la aprecieri superficiale cu privire la diferite situații descrise în carte, au alunecat la suprafața faptelor fără a ridica probleme teoretice actuale ale generației literare (...) Astfel, discuția pe marginea cărții Înfrângerea de Fadeev, nu a izbutit să valorifice marea bogăție de idei și probleme ridicate de această operă clasică a literaturii sovietice, nu a pătruns mai adânc în analiza conținutului operei, a caracterelor personajelor, a artei tipizării în creația marelui scriitor sovietic. La un nivel teoretic scăzut s-a desfășurat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
că poetul însumează mai multă poezie decât realitatea. Vorbitoarea a combătut cu tărie această concepție, subliniind că izvorul poeziei este viața noastră de luptă și că poeții - așa cum s-a spus în referat - n-au reușit încă să exprime întreaga bogăție și frumusețe a vieții noi (...). Cauza constă într-o concepție străină poporului, în izolarea poetei de viață, în îndepărtarea de freamătul luptei constructorilor vieții noi. Din această izolare, din lipsa legăturii cu viața, izvorăsc accentele pe care le conțin ultimele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
trăsături ale omului înaintat, eroul nu reușește să se afirme ca o personalitate puternică, bine conturată, care să trezească admirație și simpatie, ci rămâne o figură ștearsă (...). În general, trebuie spus că adesea la rădăcina acestor păreri stă neîncrederea în bogăția morală a omului nou, neîncrederea în frumusețea realității, în forțele creatoare ale poporului (...). Lipsește, în general, din roman o intrigă clară, solidă, după a cărei dezlegare logică, firească - pe baza unei probleme sau a unui grup de probleme puse de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o lumină falsă, cum ar fi Poveste de dragoste de Ieronim Șerbu, Cântecul uzinei de Cella Serghi, sau volumul de nuvele Din cremene nouă de Maria Rovan (...). Este necesar ca portretul moral al muncitorului înaintat să fie înfățișat în toată bogăția și adâncimea lui sufletească (...). Există, de asemenea, la unii scriitori, cum ar fi N. Jianu, părerea dăunătoare că se pot «descurca» în acest domeniu complex și fără o pătrundere a problemelor construcției socialiste”. Orientată serios cu fața spre literatură, Scânteia
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
că-nvăț Două tactici C-avem seminar la capitolul trei... Într-adevăr, faptul că o femeie destul de în vârstă studiază o lucrare ideologică importantă este destul de semnificativ pentru a putea fi prezentat, fără comentar, într-o corespondență voluntară (...). Lipsa unei bogății de idei poetice se resimte până în cele mai îndepărtate unghiuri ale poeziilor. Ea generează șabloane și clișee, mutilează semantica, lipsind pe poet de proprietatea termenilor. Voind, de exemplu, să spună că cel care afirmă că toamna e tristă n-are
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în domeniul reportajului literar. Reportajele se scriu la noi mai mult în mod întâmplător, cuprinzând unele din sectoarele vieții noastre. Ele au adesea un caracter ocazional. Foarte puține sunt reportajele ce înfățișează anumite regiuni din țara noastră, cu frumusețile și bogățiile lor, cu traiul populației de acolo. De asemenea nu avem reportaje despre orașele noastre; afară de Cluj, înfățișat de Mircea Zaciu într-un reportaj în Almanahul literar nr 13 și Constanța, despre care a scris Maria Lovinescu, nici un alt oraș nu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Santinelele lumii. Să citim un comentariu despre unul dintre aceste volume, publicat de George Macovescu 81 în revista Viața românească: „Astăzi, scriitorii și ziariștii și-au luat sarcina să prezinte țara așa cum este ea, cu minunatele ei frumuseți, cu belșugul bogățiilor ei și, mai cu seamă, cu înzestratul ei popor muncitor. Munca lor a fost de la început susținută de către partid care, prin Scânteia a încurajat și ajutat dezvoltarea reportajului literar. (...) Scânteia a publicat și publică numeroase reportaje valoroase, scrise de fruntași
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
numai câteva din problemele valorificării literaturii noastre dintre cele două războaie, una dintre cele mai bogate și interesante literaturi din această parte a Europei. Poate că înșiși scriitorii și istoricii literaturii și cu atât mai mult publicul, nu cunosc deplin bogăția, culoarea, valoarea artistică, socială și istorică a literaturii noastre din ultimii zece ani, și a celei din sfertul de veac dinainte de 23 August 1944. Credem că e de datoria noastră de a încerca să aruncăm lumină asupra acestor două perioade
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ea. Dacă istoria omenirii ne oferă vreo lecție, cu siguranță una dintre ele este aceea că prin corupție, nepotism, promovarea intereselor individuale și de grup și abuzul monopolului asupra puterii coercitive a statului pentru a reprima criticile, pentru a sustrage bogății de la supuși și pentru a se asigura de ascultarea acestora prin constrîngere, este probabil ca protectorii unui stat să devină despoți. În cele din urmă, conceperea unei utopii este un lucru, înfăptuirea ei este cu totul altul. Un adept al
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
are un trecut tenebros. Așa cum am văzut în Capitolul 2, guvernarea reprezentivă a fost inițiată nu ca o practică democratică ci ca un mecanism prin care guvernările nedemocratice în principal monarhii puteau pune mîna pe venituri valoroase și pe alte bogății pe care le doreau, mai ales pentru a purta războaie. Așadar, la origine, reprezentarea nu a fost democratică; a fost o instituție nedemocratică introdusă mai tîrziu în teoria și practica democratică. Pe lîngă neîncrederea justificată în această instituție, căreia îi
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
parcurs, timp de peste 40 de ani, o rodnică activitate didactică și științifică, prin care se înscrie în suita marilor dascăli care au slujit, de-a lungul anilor, învățământul chimic superior din Iași. Ca profesor, Constantin H. Budeanu impresiona prin bogăția cunoștințelor sale și prin claritatea expunerilor. Începând cu anul 1949, timp de mai mulți ani, concomitent cu activitatea la universitate, a lucrat și la Institutul de Chimie al Academiei Române, Filiala Iași, în calitate de colaborator științific, cercetător principal și apoi șef de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ar fi câștigat A. A. de F. prin publicarea monografiilor etnografico-folclorice regionale. Modelul acestora l-a constituit, desigur, cea gândită de Ion Mușlea și intitulată Cercetări folclorice în Țara Oașului (publicată în volumul I, din 1932), care se impune prin bogăția, vechimea și autenticitatea materialului, prin marcarea elementelor de specific zonal, prin tendința de exhaustivitate și, mai cu seamă, prin metoda de cercetare, pertinentă, aflată în acord cu exigențele științei folcloristicii de la acea dată. Vor mai publica asemenea monografii parțiale sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]