12,392 matches
-
autorităților, Oseacă (Mihai Mereuță) pleacă cu cinci care cu fân, în care era ascuns un cufăr cu arme, către Sibiu și apoi în Țara Românească. Armele sunt descoperite la granița din apropierea Castelului Bran, dar Oseacă reușește să fugă. De asemenea, boierul Năsturescu pleacă cu poștalionul de Buda, în care ia două geamantane cu arme despre care spune că ar aparține la doi prieteni de-ai săi. Și acest transport este oprit de autorități. Transportul principal de arme este trimis cu șlepul
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
care venea de la Veneția), Agatha Slătineanu, lt. Deivos, agentul diplomatic turc Tala'at (Dinu Ianculescu). Pe drum, pe șlepul cu marmură este adăpostit Buză de Iepure (Szabolcs Cseh), fugit din închisoare. Acesta îi spune lui Mărgelatu că uciderea celor patru boieri de la începutul filmului fusese ordonată de Marțolea, un om al Agiei. Scopul uciderii era ca Mărgelatu să fie scos vinovat și arestat. Șlepul ajunge la Giurgiu și este descărcat, dar această operațiune este observată de pe vasul de pasageri de către Agatha
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
primul țar încoronat în 1547. Avea un caracter aspru, violent și imprevizibil. A îmbunătățit sistemul de legi și a format legături comerciale cu Anglia și alte state europene, Rusia ieșind din izolare. A extins Rusia până în Siberia, a redus puterea boierilor, a instituit poliție politică pentru a-și întări controlul și a stabilit un sistem centralizat. Și-a ucis în mod stupid pe fiul și moștenitorul sau. A construit palate, biserici și catedrale, Kremlinul devenind centrul Moscovei și simbolul puterii centralizate
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
tehnică de construire a corăbiilor. Exploratorii ruși au ajuns până în Siberia. Munții Urali, bogați în minereuri, au fost cuceriți și furnizau resurse noi. Petru a văzut că Rusia avea potențial pentru a se integra în occident. Petru a diminuat puterea boierilor, i-a pus să-și tăie bărbile în semn de supunere. A cucerit teritorii de coastă și a pornit un război împotrivă Suediei în 1700. Bătălia de la Poltava a pus capăt dominației suedeze în regiune. A cucerit Estonia și Livonia
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
este o biserică ortodoxă din satul Stamate (comuna Fântânele, județul Suceava). Odată cu extinderea satului Stamate dinspre domeniul Bălușenilor, dincolo de Valea Lacului, boierul Ștefan Stamate a construit o bisericuță de lemn, pe un teren de unde se vedea o panoramă foarte frumoasă a localității, construind în apropiere și o casă parohială. După ce noul proprietar al moșiei a devenit boierul Costachi Miclescu, sătenii în frunte
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Stamate () [Corola-website/Science/313276_a_314605]
-
domeniul Bălușenilor, dincolo de Valea Lacului, boierul Ștefan Stamate a construit o bisericuță de lemn, pe un teren de unde se vedea o panoramă foarte frumoasă a localității, construind în apropiere și o casă parohială. După ce noul proprietar al moșiei a devenit boierul Costachi Miclescu, sătenii în frunte cu preotul Simion Simionescu au construit o biserică din cărămidă, cu temelia din piatră și au acoperit-o cu șindrilă. Bisericuța nu avea pod și nu era pictată în interior, pereții fiind doar văruiți. Costachi
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Stamate () [Corola-website/Science/313276_a_314605]
-
șindrilă. Bisericuța nu avea pod și nu era pictată în interior, pereții fiind doar văruiți. Costachi Miclescu, fiind rudă cu mitropolitul Calinic Miclescu al Moldovei, l-a adus pe vestitul pictor bisericesc Strejescu, care a pictat icoanele din catapeteasmă. Același boier a plătit pentru confecționarea celor cinci clopote și a cumpărat cărțile de cult. Moșia a fost vândută lui Iordache Ciolac, ginerele lui Beizadea Moruzzi. La rândul său, Iordache Ciolac a vândut moșia familiei Ghika din Dumbrăveni, apoi moșia a trecut
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Stamate () [Corola-website/Science/313276_a_314605]
-
respins însă căsătoria proiectată, păstrând Pocuția. În 1509, au început o serie de tratative pentru încheierea unui tratat de pace moldo-polon. Acest documenta a fost semnat la 22 ianuarie 1510 din partea Moldovei de către logofătul Tăutu, Isac (pârcălabul de Roman) și boierii Ivancin și Petrică. Tratatul a fost ratificat în martie 1510 și de conducătorii celor două țări, Bogdan al III-lea și Sigismund. Logofătul a murit în anul 1511 , fiind înmormântat în pronaosul Bisericii "Sf. Nicolae" din Bălinești. În perioada 1494-1499
Ioan Tăutu () [Corola-website/Science/313297_a_314626]
-
1774), și au fost luate drept bază de discuție în ceea ce privește organizarea și statutul internațional al Principatelor Române. Se presupune că realizatorii lor principali în Țara Românească au fost banul Mihai Cantacuzino, luminatul Chesarie, episcop al Râmnicului, mitropolitul Grigorie și un boier relativ puțin cunoscut, Pană Filipescu, iar în Moldova de Petre Depasta, spătarul Ioan Cuza, postelnicul Manolachi Drăghici și postelnicul Ienachi Chirică. Istoriografia rusească susține că rușii sunt creatorii capitulațiilor. Ele reprezentau un amestec de adevăr, acte originale și reconstituiri. Nu
Capitulațiile dintre Imperiul Otoman și țările române () [Corola-website/Science/313790_a_315119]
-
permitea o analiză pur istorică, neîncărcată de repercusiuni politice. Paternitatea primului act de punere în discuție a capitulațiilor i-a revenit lui Nicolae Iorga, ce aprecia că „"pretinsele tratate sunt rezultatul relațiilor vechi cu Poarta, așa cum se păstrase în mintea boierilor dintr-o epocă mai târzie"”, „"cu o formă neadmisibilă din capul locului, căci în acest stil nu s-a scris niciodată în cancelaria otomană"”. O critică puternică adusă existenței capitulațiilor a fost făcută de Constantin Giurescu, în lucrarea sa „Capitulațiile
Capitulațiile dintre Imperiul Otoman și țările române () [Corola-website/Science/313790_a_315119]
-
(fr. Stéphane Lupasco, n. 11 august 1900, București - d. 7 octombrie 1988, Paris) a fost un filosof român de limbă franceză. Se naște la 11 august 1900 în București. Provine dintr-o familie de boieri moldoveni, tatăl său fiind politician și avocat. În 1916 ajunge în Franța, unde va trăi până la sfârșitul zilelor sale. Studiază la , Paris. În 1920 își susține bacalaureatul. Între anii 1924-1927, studiază filosofia, biologia și fizica (cu Louis de Broglie) la
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
formată din fermierii și săteni, care trebuiau să se înroleze. Sub domnia lui Ștefan cel Mare armata a fost reformată prin promovarea bărbați puternici la infanterie (răzeși) și cavalerie ușoară (hânsari) atât încât să se facă mai puțin dependentă de boieri. El a mai introds și arme. În vremuri de criză, Oastea Mică - care a constat în jur de 10.000 de la 12.000 de bărbați - era gata să se angajeze inamică, în timp Oastea Mare - care ar putea ajunge pana
Principatul Moldovei () [Corola-website/Science/313919_a_315248]
-
mai potrivite pentru a demonta caii lor și lupta în mână-la-corp, așa cum sa întâmplat în 1422, când 400 arcași călăreți au fost trimiși pentru a ajuta Polonia împotriva Cavalerilor Teutoni. Cavalerie grea a constat în mare pare, nobilimea, și anume, boierii, burghezii și curtenii. În vremuri de război, boierii au fost obligați de sistemul feudal de credința față de aprovizionare domn cu trupe, în conformitate cu măsura de domeniul lor boieresc. Alte trupe au fost dorobanții profesionali (lefegii), care au îndeplinit rolul de infanterie
Principatul Moldovei () [Corola-website/Science/313919_a_315248]
-
lupta în mână-la-corp, așa cum sa întâmplat în 1422, când 400 arcași călăreți au fost trimiși pentru a ajuta Polonia împotriva Cavalerilor Teutoni. Cavalerie grea a constat în mare pare, nobilimea, și anume, boierii, burghezii și curtenii. În vremuri de război, boierii au fost obligați de sistemul feudal de credința față de aprovizionare domn cu trupe, în conformitate cu măsura de domeniul lor boieresc. Alte trupe au fost dorobanții profesionali (lefegii), care au îndeplinit rolul de infanterie grea, și plăieșii, țărani liberi a cărui rol
Principatul Moldovei () [Corola-website/Science/313919_a_315248]
-
Ioan M. Manu, cunoscut și ca Iancu Manu (n. 1803 d. 29 noiembrie stil vechi, 1874), a fost un boier și politician român. a fost fiul lui Mihail G. Manu, care făcea parte dintr-o familie de origini venețiene care se mutase de la Istanbul în Țara Românească pe la mijlocul anilor 1700, ca una din familiile nobile de fanarioți. După ce a studiat
Ioan Manu () [Corola-website/Science/313975_a_315304]
-
acesta a pierdut alegerile, s-a retras din viața politică în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Manu s-a reîntors ca membru al Parlamentului, după ce Carol I a devenit principe. El a fost ales în primul colegiu electoral, cel al boierilor, ca reprezentant al județului Ilfov.
Ioan Manu () [Corola-website/Science/313975_a_315304]
-
Hușilor (1826-1851) și apoi pe cel de mitropolit al Moldovei și Sucevei (1851-1861). Mitropolitul (din botez Sandu Miclescu), fiul marelui vornic Constantin Miclescu și al soției sale Zoe, născută Vârnav, s-a născut în jurul anului 1790 într-o familie de boieri moldoveni, fiind frate cu logofătul Scarlat Miclescu, tatăl mitropolitului Calinic Miclescu. A fost tuns în monahism la Mănăstirea Secu (1818), apoi trecut la Mănăstirea Neamț; a fost hirotonit ierodiacon (1821) și apoi ieromonah (1824). Pentru merite deosebite este ales episcop
Sofronie Miclescu () [Corola-website/Science/314866_a_316195]
-
(SJUS) este un așezământ medical din Slatina, județul Olt. Localizat în strada Crișan nr. 9-11, SJUS a devenit spital de urgență din 1990. Spitalul a fost înființat în anul 1792, din inițiativa boierului și marelui filantrop Ionașcu Cupețu și a soției sale, Jupâneasa Neaga. Este prin urmare unul dintre cele mai vechi spitale din România. Înființarea Spitalului are ca origine tragedia uneia dintre fiicele boierului Ionașcu Cupetu, Rada. Moartea acesteia l-a făcut
Spitalul Județean de Urgență Slatina () [Corola-website/Science/314936_a_316265]
-
a fost înființat în anul 1792, din inițiativa boierului și marelui filantrop Ionașcu Cupețu și a soției sale, Jupâneasa Neaga. Este prin urmare unul dintre cele mai vechi spitale din România. Înființarea Spitalului are ca origine tragedia uneia dintre fiicele boierului Ionașcu Cupetu, Rada. Moartea acesteia l-a făcut pe boier și pe soția sa, jupâneasa Neaga să își dorească cu ardoarea înființarea unui așezământ medical la Slatina. În anul 1792, cu 46 de ani înaintea Spitalului Brâncovenesc din București, în
Spitalul Județean de Urgență Slatina () [Corola-website/Science/314936_a_316265]
-
marelui filantrop Ionașcu Cupețu și a soției sale, Jupâneasa Neaga. Este prin urmare unul dintre cele mai vechi spitale din România. Înființarea Spitalului are ca origine tragedia uneia dintre fiicele boierului Ionașcu Cupetu, Rada. Moartea acesteia l-a făcut pe boier și pe soția sa, jupâneasa Neaga să își dorească cu ardoarea înființarea unui așezământ medical la Slatina. În anul 1792, cu 46 de ani înaintea Spitalului Brâncovenesc din București, în chiliile din jurul bisericii aflată pe moșia boierului, ia ființă Spitalul
Spitalul Județean de Urgență Slatina () [Corola-website/Science/314936_a_316265]
-
a făcut pe boier și pe soția sa, jupâneasa Neaga să își dorească cu ardoarea înființarea unui așezământ medical la Slatina. În anul 1792, cu 46 de ani înaintea Spitalului Brâncovenesc din București, în chiliile din jurul bisericii aflată pe moșia boierului, ia ființă Spitalul.
Spitalul Județean de Urgență Slatina () [Corola-website/Science/314936_a_316265]
-
sat, 1.188 erau ruși (55.85%), 927 români (43.58%), 9 bulgari și 3 de etnie nedeclarată. În anul 1918, autoritățile României Mari au adunat leproșii din colonia Tichilești și i-au trimis în satul Lărgeanca din sudul Basarabiei. Boierul din sat le-a dat o bucată de pământ pe câmp, unde leproșii și-au săpat niște bordeie în pământ, trăind în condiții mizere. În 1926, ziaristul Brunea Fox a trăit trei săptămâni cu leproșii din Lărgeanca, scriind reportajul ""Cinci
Lărgeanca, Ismail () [Corola-website/Science/318387_a_319716]
-
provoace instabilitate. Pe întreg teritoriul statului, au existat răscoale țărănești, cea mai mare fiind cea dusă de N. Malairău și partizanii lui din București. Sătenii nu aveau suficiente terenuri, plus că trebuiau să plătească impozitele și să practice clacă pentru boieri. Alexandru Ioan Cuza a sperat să îmbunătățească situația din țară prin reforme agrare. El a încercat secularizarea terenurilor mănăstirești și, de două ori, să anuleze iobăgia și să reducă terenurile marilor proprietari, dar majoritatea parlamentară era formată din boieri care
Lovitura de stat de la 2 mai 1864 () [Corola-website/Science/320422_a_321751]
-
pentru boieri. Alexandru Ioan Cuza a sperat să îmbunătățească situația din țară prin reforme agrare. El a încercat secularizarea terenurilor mănăstirești și, de două ori, să anuleze iobăgia și să reducă terenurile marilor proprietari, dar majoritatea parlamentară era formată din boieri care se opuneau. Așadar această parte a reformei sale nu a fost aprobată în Adunarea Legiuitoare (Națională). Cabinetul a primit vot de blam, însă domnul a refuzat demisia primului ministru. Alexandru Ioan Cuza a dizolvat Adunarea Leguiuitoare pe 2 mai
Lovitura de stat de la 2 mai 1864 () [Corola-website/Science/320422_a_321751]
-
pe 28 iulie au avut loc negocieri cu sultanul turc. Ca rezultat, dintr-un vasal al Imperiului Otoman, Principatul a ajuns la o și mai mare autonomie și i s-a acordat dreptul de a decide în afacerile sale interne. Boierii nemulțumiți au format așa-numită coaliție "monstruoasă" (denumire promovată de presa favorabilă domnitorului) care în 1866 a replicat cu o nouă lovitură de stat, aducându-l la putere pe Carol I și schimbând, la scurtă vreme, regulamentele organice cu Constituția
Lovitura de stat de la 2 mai 1864 () [Corola-website/Science/320422_a_321751]