11,539 matches
-
creative la alții. Este abilitatea de a traduce abstracțiile și teoriile în aplicații realiste. Inteligența superioară este comună multor persoane creative. Totuși, multe studii ale relației creativității cu inteligența au arătat că "inteligența generală" extremă nu stimulează, în mod necesar, creativitatea. Ipoteza de prag" propusă de Ellis Paul Torrance susține că un grad ridicat de inteligență pare să fie o condiție necesară dar nu și suficientă pentru o creativitate superioară. Un coeficient de inteligență sau IQ "de prag" ar avea valoarea
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
inteligența au arătat că "inteligența generală" extremă nu stimulează, în mod necesar, creativitatea. Ipoteza de prag" propusă de Ellis Paul Torrance susține că un grad ridicat de inteligență pare să fie o condiție necesară dar nu și suficientă pentru o creativitate superioară. Un coeficient de inteligență sau IQ "de prag" ar avea valoarea de 120, adică: ● sub IQ= 120, creativitatea este dependentă de inteligență; ● peste IQ= 120, creativitatea este independentă de inteligență. Totuși, cercetările asupra "ipotezei de prag" au produs rezultate
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
Paul Torrance susține că un grad ridicat de inteligență pare să fie o condiție necesară dar nu și suficientă pentru o creativitate superioară. Un coeficient de inteligență sau IQ "de prag" ar avea valoarea de 120, adică: ● sub IQ= 120, creativitatea este dependentă de inteligență; ● peste IQ= 120, creativitatea este independentă de inteligență. Totuși, cercetările asupra "ipotezei de prag" au produs rezultate mixte, care s-au extins de la sprijinul entuziast până la combatere și rejectare. Deasupra nivelului "de prag" inteligența se corelează
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
inteligență pare să fie o condiție necesară dar nu și suficientă pentru o creativitate superioară. Un coeficient de inteligență sau IQ "de prag" ar avea valoarea de 120, adică: ● sub IQ= 120, creativitatea este dependentă de inteligență; ● peste IQ= 120, creativitatea este independentă de inteligență. Totuși, cercetările asupra "ipotezei de prag" au produs rezultate mixte, care s-au extins de la sprijinul entuziast până la combatere și rejectare. Deasupra nivelului "de prag" inteligența se corelează destul de slab cu creativitatea -adică o persoană foarte
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
inteligență; ● peste IQ= 120, creativitatea este independentă de inteligență. Totuși, cercetările asupra "ipotezei de prag" au produs rezultate mixte, care s-au extins de la sprijinul entuziast până la combatere și rejectare. Deasupra nivelului "de prag" inteligența se corelează destul de slab cu creativitatea -adică o persoană foarte inteligentă poate avea slabe rezultate la testele de creativitate. Insă subiecții cu performanțe ridicate la testele de creativitate aveau la testele de inteligență cote cel puțin mijlocii, de unde rezultă necesitatea inteligenței pentru o creativitate superioară. Există
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
de prag" au produs rezultate mixte, care s-au extins de la sprijinul entuziast până la combatere și rejectare. Deasupra nivelului "de prag" inteligența se corelează destul de slab cu creativitatea -adică o persoană foarte inteligentă poate avea slabe rezultate la testele de creativitate. Insă subiecții cu performanțe ridicate la testele de creativitate aveau la testele de inteligență cote cel puțin mijlocii, de unde rezultă necesitatea inteligenței pentru o creativitate superioară. Există diferențe specifice ale gradului de inteligență necesar: inteligența este mai importantă în creativitatea
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
extins de la sprijinul entuziast până la combatere și rejectare. Deasupra nivelului "de prag" inteligența se corelează destul de slab cu creativitatea -adică o persoană foarte inteligentă poate avea slabe rezultate la testele de creativitate. Insă subiecții cu performanțe ridicate la testele de creativitate aveau la testele de inteligență cote cel puțin mijlocii, de unde rezultă necesitatea inteligenței pentru o creativitate superioară. Există diferențe specifice ale gradului de inteligență necesar: inteligența este mai importantă în creativitatea științifică, având un rol mai mic în arte (pictură
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
slab cu creativitatea -adică o persoană foarte inteligentă poate avea slabe rezultate la testele de creativitate. Insă subiecții cu performanțe ridicate la testele de creativitate aveau la testele de inteligență cote cel puțin mijlocii, de unde rezultă necesitatea inteligenței pentru o creativitate superioară. Există diferențe specifice ale gradului de inteligență necesar: inteligența este mai importantă în creativitatea științifică, având un rol mai mic în arte (pictură, muzică etc.). Se întâlnesc însă și semnificative excepții față de această aserțiune! In științe este esențială "sensibilitatea
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
creativitate. Insă subiecții cu performanțe ridicate la testele de creativitate aveau la testele de inteligență cote cel puțin mijlocii, de unde rezultă necesitatea inteligenței pentru o creativitate superioară. Există diferențe specifice ale gradului de inteligență necesar: inteligența este mai importantă în creativitatea științifică, având un rol mai mic în arte (pictură, muzică etc.). Se întâlnesc însă și semnificative excepții față de această aserțiune! In științe este esențială "sensibilitatea la probleme" care stimulează spiritul de investigație; în arte este importantă sensibilitatea ca ecou afectiv
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
la probleme" care stimulează spiritul de investigație; în arte este importantă sensibilitatea ca ecou afectiv al evenimentelor care animă ideile și succesiunea imaginilor.Psihologul american Ellis Paul Torrance (1915-2003), împreună cu colaboratorii săi au elaborat o metodă de benchmarking pentru cuantificarea creativității, care a fost denumită ""Testele Torrance ale Gândirii Creative (TTCT)"" . Aceste teste de gândire divergentă au măsurat: Fluența". Numărul total de răspunsuri interpretabile, semnificative și relevante la stimuli. Varietatea categoriilor de răspunsuri relevante la problema dată. Răspunsuri care sunt neașteptate
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
Răspunsuri care sunt neașteptate, neobișnuite, unice sau statistic rare. Adăugarea de detalii pertinente. In 1990 Torrance a eliminat scala de flexibilitate,deoarece aceasta prezenta o corelație ridicată cu fluența. Testele TTCT au devenit unele dintre cele mai utilizate măsuri ale creativității, inclusiv pentru evaluarea efectelor programelor educaționale în școli, a programelor curriculare și a procedurilor de învățământ creativ. Utilizarea repetată, în timp, a testelor TTCT la câteva mii de copii din școala elementară a dovedit că acestea sunt printre cele mai
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
educaționale în școli, a programelor curriculare și a procedurilor de învățământ creativ. Utilizarea repetată, în timp, a testelor TTCT la câteva mii de copii din școala elementară a dovedit că acestea sunt printre cele mai valide dintre toate testele de creativitate. Testele TTCT au fost traduse în peste 30 limbi și sunt utilizate ca instrument pentru evaluarea potențialului creativ. Persoanele creative posedă multe caracteristici/trăsături distincte care le diferențiază semnificativ de persoanele mai puțin creative sau chiar noncreative. Davis (1999) a
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
evaluarea potențialului creativ. Persoanele creative posedă multe caracteristici/trăsături distincte care le diferențiază semnificativ de persoanele mai puțin creative sau chiar noncreative. Davis (1999) a "inventariat" peste 200 trăsături de personalitate și adjective ale atitudinii creative,găsite în literatură asupra creativității, și le-a împărțit în trăsături pozitive, social dezirabile și trăsături negative, potențial supărătoare. Dintre acestea, în ordinea caracteristicilor importante sunt: imaginația, sensibilitatea la probleme, curiozitatea, intuiția, descoperirea ideilor, toleranța pentru ambiguitate, independența (autonomia), originalitatea etc.. "Independența (autonomia)".Persoanele creative
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
Edison nu se aplică deloc în cazul lui Wolfgang Amadeus Mozart, capabil să compună o sonată în câteva zile. Imaginația creativă este un mod de gândire în esență "generativ" (de noi idei, conexiuni, analogii) și a devenit sinonimul conceptului de "creativitate". "Sensibilitatea la probleme". Este o trăsătură esențială pentru rezolvarea eficientă a problemelor. Persoana creativă are capacitatea de a observa ceea ce este neobișnuit și diferit, de a vedea potențiale nerealizate în situații date, de a observa asemănări și analogii în experiențe
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
aptitudinea de a lăsa la o parte sistemele ferm structurate și stabilite, de a dizolva sintezele existente și de a utiliza elementele și concepțiile în afara contextelor inițiale, pentru a crea noi combinații, noi sisteme de relații. Intr-un "portal de creativitate" Robert Alan Black prezintă definițiile a "32 trăsături ale persoanelor creative". Cu cât o persoană dispune de mai multe dintre cele 32 trăsături, cu atât este mai creativă sau are un potențial să devină astfel. Mulți psihologi consideră creativitatea ca
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
de creativitate" Robert Alan Black prezintă definițiile a "32 trăsături ale persoanelor creative". Cu cât o persoană dispune de mai multe dintre cele 32 trăsături, cu atât este mai creativă sau are un potențial să devină astfel. Mulți psihologi consideră creativitatea ca un proces format din faze (etape), parcurse pentru rezolvarea problemelor sau inventarea noilor produse. Unii experți resping totuși concepția că creativitatea poate fi descrisă ca o succesiune de faze ale unui model. De exemplu, Vinacke (1953) consideră că gândirea
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
cele 32 trăsături, cu atât este mai creativă sau are un potențial să devină astfel. Mulți psihologi consideră creativitatea ca un proces format din faze (etape), parcurse pentru rezolvarea problemelor sau inventarea noilor produse. Unii experți resping totuși concepția că creativitatea poate fi descrisă ca o succesiune de faze ale unui model. De exemplu, Vinacke (1953) consideră că gândirea creativă în arte nu urmează un model segmentat în faze. Totuși, astfel de opinii contrare sunt minoritare. În realitate, modelele proceselor creative
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
o succesiune de faze ale unui model. De exemplu, Vinacke (1953) consideră că gândirea creativă în arte nu urmează un model segmentat în faze. Totuși, astfel de opinii contrare sunt minoritare. În realitate, modelele proceselor creative sunt utile în ghidarea creativității și inovației, însă nu trebuie utilizate prea rigid, într-o succesiune fixă a fazelor, pot exista devieri de la un model, într-o situație dată. Unul dintre modelele timpurii ale procesului de creație a fost propus de Graham Wallas (1858-1932),profesor
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
combinațiilor bune. Rolul gândirii inconștiente a fost relevat de Henri Poincaré care afirma că iluminarea este un "semn manifest al unei activități inconștiente anterioare, îndelungate" care apare după o perioadă de odihnă. In opinia sa, cea mai mare parte a creativității apare în subconștient, unde mintea "alege" acele combinatii care sunt fructuoase, după care urmează o perioadă de activitate conștientă. Frank X. Barron (1988), profesor de psihologie la University of California (SUA), a pus de asemenea un important accent pe inconștient
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
de Creație Psihica. "Modelul Barron" presupune existența a patru faze: ٭"Concepția", într-o minte pregătită ٭"Gestația", coordonată complicat în timp ٭"Nașterea", suferința emergenței la lumină ٭"Creșterea noului copil", perioada de dezvoltare ulterioară. Modelul Barron sprijină punctul de vedere popular asupra creativitatii ca proces misterios care implică gîndirea inconștientă, în afara controlului direct al persoanei creative. J. Rossman (1931) a investigat procesul de creație prin examinarea chestionarelor completate de 710 inventatori si a extins modelul original al lui Wallas la șapte faze, care
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
gîndirea inconștientă, în afara controlului direct al persoanei creative. J. Rossman (1931) a investigat procesul de creație prin examinarea chestionarelor completate de 710 inventatori si a extins modelul original al lui Wallas la șapte faze, care constituie așa-numitul "model de creativitate al lui Rossman": Observarea unei necesități sau a unei dificultăți Analiza necesitatii ٭Analiza întregii informații disponibile ٭Formularea tuturor solutiilor obiective Analiza critica a acestor solutii (avantaje, dezavantaje) Experimentarea pentru a testa cea mai promițătoare soluție, selectarea și perfectionarea alcătuirii finale
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
precedată și urmată de gândirea deliberată, analitică și practică. Modelul Geneplore. Ronald A. Finke et al (1992) au încercat să identifice procesele și structurile cognitive specifice care contribuie la actele și produsele creative, pentru a dezvolta noi tehnici pentru studierea creativității în contextul experimentelor științifice controlate. Acești specialiști au elaborat " Modelul Geneplore" care consideră că "cogniția (cunoașterea) creativă" este o interacțiune între procese generative și procese exploratorii. In baza acestui model, invenția creativă are loc în două faze de procesare principale
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
identifică începutul unui proces creativ cu acțiunile creative de concepție și viziune, urmate de analiza realității, acțiune, evaluare,examinarea detaliată a opțiunilor publice și terminarea procesului. R. Fritz afirmă că procesul de creație are o natură ciclică. Instrumentele (sau tehnicile) creativității sunt metode euristice pentru facilitarea și stimularea creativității unei persoane sau unui grup de persoane. In raportul EIRMA ("Asociația Europeană de Management al Cercetării Industriale") din 2004 au fost prezentate principalele instrumente de stimulare a creativității, folosite de diferiți utilizatori
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
de concepție și viziune, urmate de analiza realității, acțiune, evaluare,examinarea detaliată a opțiunilor publice și terminarea procesului. R. Fritz afirmă că procesul de creație are o natură ciclică. Instrumentele (sau tehnicile) creativității sunt metode euristice pentru facilitarea și stimularea creativității unei persoane sau unui grup de persoane. In raportul EIRMA ("Asociația Europeană de Management al Cercetării Industriale") din 2004 au fost prezentate principalele instrumente de stimulare a creativității, folosite de diferiți utilizatori: brainstorming, metoda matricii morfologice (de Fritz Zwicky), diagrama
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
ciclică. Instrumentele (sau tehnicile) creativității sunt metode euristice pentru facilitarea și stimularea creativității unei persoane sau unui grup de persoane. In raportul EIRMA ("Asociația Europeană de Management al Cercetării Industriale") din 2004 au fost prezentate principalele instrumente de stimulare a creativității, folosite de diferiți utilizatori: brainstorming, metoda matricii morfologice (de Fritz Zwicky), diagrama Ishikawa, diagrama Pareto, chestionare, scheme cu sugestii, analiza metaforică, metoda scenariilor, Diagrama De ce-De ce (Why-Why -in l. engl.). Există însă și alte tehnici de creativitate, între care
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]