12,022 matches
-
1957 - d. 4 martie 1977, București) a fost un pianist și compozitor român de muzică cultă. Membru al familiei muzicale Dumitrescu, Tudor este considerat unul dintre cei mai talentați pianiști români. A murit la vârsta de 19 ani, fiind victima cutremurului din 1977. A studiat muzica de la vârsta de patru ani, mai întâi sub îndrumarea tatălui său, compozitorul Gheorghe Dumitrescu. A urmat Liceul de muzică nr. 1 din București și Conservatorul din același oraș. I-a avut ca profesori pe: Lidia
Tudor Dumitrescu () [Corola-website/Science/316297_a_317626]
-
orbita unui neoromantism cu nostalgii clasice. Nu odată recurge la intonații populare, pe care reușește să le «alchemizeze» și să le integreze expresiv în neliniștitul său discurs sonor."” Ultimul proiect de program al lui Dumitrescu, redactat cu câteva zile înaintea cutremurului, viza un recital pianistic la Ateneul Român, în luna aprilie. El cuprindea Sonatele op. 9, nr. 4 (în Miformula 1 major) și op. 10, nr. 2 (în Re major) de Ludwig van Beethoven și Sonata în fa minor, op. 5, de
Tudor Dumitrescu () [Corola-website/Science/316297_a_317626]
-
În Monografia orașului Ploiești 2, care vedea lumina tiparului chiar în vremea când biserica fusese în întregime pictată, sunt nominalizate câteva dintre cele mai valoroase icoane, pe care le vom numi și noi în continuare, deoarece, așa cum se va vedea, cutremurul din 1940 a afectat grav părți însemnate ale acesteia, ceea ce a impus repictarea, într-un alt stil, a bisericii. Astfel, în altar rețineau atenția: Născătoarea de Dumnezeu, Sfinții Arhierei care au alcătuit sfintele liturghii, admirabila icoană a lui lisus; pe
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
Vinilescu, Gh. Corbu (câte 1-2), precum și de un număr de alte 52, de autori necunoscuți. Printre acestea se află și aceea reprezentând pe Sf. Pantelimon, patronul bisericii, având dimensiunile de 1,33/0,95, datând din 1863. Așa cum arătam, la cutremurul din 1940, s-au prăbușit turla mare și o parte din zidurile naosului. Pe baza unui proiect din 1946, s-au executat, din beton armat, stâlpii și centurile de susținere a turlei, care a fost rezidită, s-au refăcut zidăria
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
s-au refăcut zidăria naosului, acoperișul, tencuiala interioară și exterioară etc. Aceste lucrări sunt consemnate într-o pisanie scrisă pe placă de marmură albă, amplasată sub fereastra din camera dreaptă a pridvorului, pe care o publicăm pentru prima dată: „După cutremurul din 1940 și bombardamentele de război din 1944, avariată grav, această biserică cu hramul Sf. Pantelimon și Soborul Maicii Domnului Sf. Fecioară Măria a fost reparată în 1946, prin dania înaltelor autorități, la înțeleasa și stăruința Dlui Dr. Victor Dumitriu
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
Popescu, institutor, Iosif Avram, Dtru Alexandrescu, Gh. Bugoi, Stoica Marin, D. Teodorescu, Pavel Vasile, T. Vasilescu. Pictori: Profeta Eugen, Zemlica Victor Inginer: N. Panait Paroh: Preot Ioan Nicolae ". 1970 Biserica avea să treacă însă printr-o nouă și grea încercare. Cutremurul din 1977 a afectat grav pereții, ceea ce a impus efectuarea, începând din 1977, până în 1994, a unor noi lucrări de reparații, consolidări și de repictare a întregii suprafețe interioare. O perioadă de timp, slujbele s-au ținut în clădirea Casei
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
în mijlocul bisericii. Astfel, biserica trebuia consolidată de la temelie. În perioada 1962-1970 s-au refăcut temeliile exterioare, s-a construit pridvorul cu vitralii. În anul 1977 s-au început lucrările de restaurare a picturii și alte reparații datorate avariilor produse de cutremurul din același an. Prima pictură datează din 1833, este executată în tehnica frescă și este restaurată în ulei în 1870-1871 de pictorul Radu Vintilescu. În 1976-1977 pictorul Ion Taflan a continuat și a terminat pictura bisericii tot în ulei. Catapeteasma
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
Toate lucrările prezentate până acum au fost realizate în timpul preotului Cilă Marin. În anul 1985 a fost numit un nou preot Nicolae Ion , transferat de la Biserica parohiei Albești Muru, unde abia terminase construirea unei noi biserici în locul celei dărâmate la cutremurul din martie 1977. La sosirea preotului, Biserica Buna-Vestire era un lăcaș îngrijit și nu părea să necesite mari reparații, dar în vara anului 1986 un nou cutremur lovește. Pereții bisericii se crapă și ștucatura superioară cade. În anul 1987 se
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
Albești Muru, unde abia terminase construirea unei noi biserici în locul celei dărâmate la cutremurul din martie 1977. La sosirea preotului, Biserica Buna-Vestire era un lăcaș îngrijit și nu părea să necesite mari reparații, dar în vara anului 1986 un nou cutremur lovește. Pereții bisericii se crapă și ștucatura superioară cade. În anul 1987 se începe consolidarea pereților bisericii. Cutremurul din 1991 duce la necesitatea consolidării și a turlei, care prezentași ea crăpături. Tot acum se construiește de jur-împrejurul bisericii un pavaj de
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
sosirea preotului, Biserica Buna-Vestire era un lăcaș îngrijit și nu părea să necesite mari reparații, dar în vara anului 1986 un nou cutremur lovește. Pereții bisericii se crapă și ștucatura superioară cade. În anul 1987 se începe consolidarea pereților bisericii. Cutremurul din 1991 duce la necesitatea consolidării și a turlei, care prezentași ea crăpături. Tot acum se construiește de jur-împrejurul bisericii un pavaj de beton. Anii 2001-2003 vin cu noi și costisitoare lucrări de consolidare a bisericii. Se realizează o subzidire (temelia
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
cult ortodox aflat în București, sectorul 1. 1926 - 1931: Biserică este construită de Casă Muncii CFR, după un proiect al arhitectului C. Pomponiu, pr. paroh Stelian Marinescu (1913 -1950) și pr. Alexandru Ionescu (1931-1950). 1944: Biserică este grav avariată în cutremurul din 1940 și bombardamentele din 1944. 1949 - 1971: Încep reparațiile: pr. Stelian Marinescu (†1978), continuate de către pr. Dumitru Popescu, paroh (1950-1970), care înlătura molozul, rezidește turlele, planșeul central și sânurile laterale. Pictură în frescă și mozaic a fost executată de
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]
-
sânurile laterale. Pictură în frescă și mozaic a fost executată de maeștrii Gheorghe Răducanu și Iosif Vass (1972-1976), pr. paroh suplinitor Ion Surubaru (1973) și pr. Paroh Ion Cristache (1974-1976). Până în 1971 s-a slujit numai în pronaos. 1977: După cutremurul din 1977, reparații parțiale pr. Tănase Niculescu (paroh 1977-1991) și pr. Dumitru Popescu (†1990). 1992 - 2008: Revenit din Melbourne, Australia, pr. dr. Dumitru Găină reia activitatea de paroh și obține multiple realizări între care: împrejmuirea curții bisericii cu gard metalic
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]
-
Moraviei Mari, croaților și sârbilor, formând alianțe lipsite de succes și trecând dintr-o tabără în alta. Anul 863 a fost greu pentru populație, țara fiind afectată de un an slab din punct de vedere agricol, patruzeci de zile de cutremure în timpul verii și o invazie de lăcuste. În 864, bizantinii sub Mihail al III-lea au invadat Bulgaria, suspectând că hanul Boris I se pregătea să îmbrățișeze creștinismul de rit apusean. La venirea veștii invaziei, hanul a început negocierile de
Țaratul Bulgar () [Corola-website/Science/320215_a_321544]
-
Avea talent și inventivitate spontană. Realiza schițe de atmosferă care se vindeau ca picturi. Pentru realizarea decorurilor din filmul "Felix și Otilia" a obținut, împreună cu Radu Boruzescu, Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România în 1972. A murit în urma cutremurului din 4 martie 1977 în garsoniera sa de pe strada Colonadelor, vizavi de Universitate. O parte din schițele sale au fost recuperate de Ioana Cantuniari. În volumul "„O istorie subiectivă a scenografiei românești de film”", Gheorghe Bălășoiu îl considera „un ardelean
Liviu Popa () [Corola-website/Science/320273_a_321602]
-
bazilică în biserică tip hală. Portalul de nord cu blazonul orașului este din 1495, portalul de sud cu pronaos din 1525, altarul cu două aripi pe partea frontală a navei laterale din 1513. Corul a fost terminat în 1520. După cutremurul din 1838 care a dărâmat bolta, au fost reînnoiți patru perechi de pilaștri octogonali neprofilați. În 1777 frescele au fost zugrăvite pe deasupra și dezvelite în 1934. Frescele interioare au fost probabil pictate în două etape: 1483 și 1488. Picturile din
Biserica din Deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/320281_a_321610]
-
U.B 1495" („Wladislaw Rex Ungarie et Boemiae”), având în stânga stema regală iar în dreapta stema cetății Sighișoara. Nu se știe exact când a fost instalată prima orgă, dar există un protocol din 1839 (anul în care a avut loc un cutremur, când s-a prăbușit bolta), conform căruia o orgă mică transportabilă, un așa-numit „pozitiv”, a fost trimisă la un meșter din oraș pentru reparații. În 1858 a fost instalată o orgă (cu o claviatură de 4 octave, 9 voci
Biserica din Deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/320281_a_321610]
-
balustradei ornamentale ale Turnului Colței. Balustrade și fleuroane de piatră, montate între coloanele bisericii Colței, în cursul restaurării din 1895-1900, realizate de arh. G. Mandrea, provin și ele, probabil, de la Turnul Colței. La 26 octombrie 1802 a avut loc un cutremur, care se estimează că a avut o magnitudine de 7,7 grade pe scara Richter, care a provocat nenumărate incendii în Bucureștiul în care majoritatea clădirilor erau din lemn, precum și surparea unei porțiuni din turnul Colței. Dionisie Ecleziarhul, călugăr caligraf
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
care a provocat nenumărate incendii în Bucureștiul în care majoritatea clădirilor erau din lemn, precum și surparea unei porțiuni din turnul Colței. Dionisie Ecleziarhul, călugăr caligraf și cronicar, autorul unui “Hronograf” care prezintă istoria Țării Românești între 1764 - 1815, scria despre cutremurul din 1802: "“s-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită (Turnul Colței), care era podoaba orașului, cu ceasornic au căzut și s-au sfărâmat, și era atunci mare frică”". Clopotul
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
din cele de obște prea puține au scăpat zdravene. În multe locuri s-au desfăcut pământul, eșind nisip și apă. Și a doa zi, iarăș s-au cutremurat, dar nu așa tari, la 3 ciasuri den zi". Altă mărturie despre cutremurul din 1802, care a afectat grav mănăstirea și turnul: ""La șapte ceasuri din zi s-au surpat foișorul din jos și cu un colț de zid, până la foișorul de piatră"". Etajele superioare i-au fost refăcute de lemn și a
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
și turnul: ""La șapte ceasuri din zi s-au surpat foișorul din jos și cu un colț de zid, până la foișorul de piatră"". Etajele superioare i-au fost refăcute de lemn și a slujit o vreme drept foișor de foc. Cutremurele din 1829 și 1838 au lăsat și ele urme adânci. În perioada 1835-1846 s-a demolat vechea mănăstire, turnul rămânând cu funcția de foișor de foc. A fost demolat și el în august 1888, din cauză că structura sa era deja foarte
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
nu numai România, ci și Europa. Groapa de 32 de hectare a combinatului, unde sunt strânse deșeurile chimice, nu este securizată, așa că la fiecare ploaie, resturile toxice se infiltrează în pământ și ajung în apele din apropiere. În cazul unui cutremur, când pământul s-ar crăpa și deșeurile ar ajunge în apă în cantități mari, efectul ar fi devastator.
Combinatul chimic Târnăveni () [Corola-website/Science/321252_a_322581]
-
km și o lățime de 4,61 km. Suprafață insulei este de 23,85 km², iar cel mai înalt punct al ei, Cerro Iglesias are Insula se află la marginea unei plăci tectonice, din care cauza este bântuita frecvent de cutremure. În prezent insula este declarat parc național, aici existând o floră și fauna tropicală protejată de stat. Reportaje
Insula Cocos () [Corola-website/Science/321286_a_322615]
-
și să stabilească amplasamentul porturilor. Printre cei care îl însoțesc, comandând muncitorii, se numără căpitanul Hardigan, locotenentul Villette și responsabilul cu logistica Nicol. În final, încrederea arogantă în potențialul oamenilor de a controla și redesena lumea este zdruncinată de un cutremur cataclismic, al cărui rezultat îl constituie tocmai formarea unei asemenea mări. "", a cărei acțiune se petrece în Tunisia, evocă un proiect autentic reprezentativ pentru spiritul colonial francez. În anul 1880, a imaginat un proiect de acoperire a unei părți a
Invazia mării () [Corola-website/Science/321320_a_322649]
-
între viața sahariană a tuaregilor și lumea științei și tehnicii reprezentate de inginer și colaboratorii săi. Deși era de așteptat o dominație științifică, inginerul este făcut prizonier, iar triumful său final nu apare prin stăpânirea naturii, ci prin apariția unui cutremur providențial.
Invazia mării () [Corola-website/Science/321320_a_322649]
-
de blândă pentru acel început de vară australă permite goeletei să înainteze dincolo de barierea de gheață care înconjoară Oceanul Antarctic. Ea ajunge pe insula Bennet, unde se oprise "Jane", apoi pe insula Tsalal. Dar insula este complet devastată de un cutremur care pare a fi avut loc de curând, fiind părăsită. Acolo se află numeroase rămășițe ale nativilor de pe Tsalal, care par fi murit cu mult înainte de cutremur, precum și zgarda câinelui lui Pym, Tiger, dar nicio urmă a goeletei "Jane". În
Sfinxul ghețarilor () [Corola-website/Science/321321_a_322650]