11,414 matches
-
Cartierul evreiesc din Orașul Vechi al Ierusalimului (în ebraică הרובע היהודי „Haròva Hayehudí”, în arabă:حارة اليهود „Harat al Yahud” ) se află în partea de sud-est a Orașului Vechi din Ierusalim și este unul din cele patru cartiere ale acestuia, alături de „Cartierul
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
Yahud” ) se află în partea de sud-est a Orașului Vechi din Ierusalim și este unul din cele patru cartiere ale acestuia, alături de „Cartierul musulman”, „Cartierul creștin” și „Cartierul armean”. El se numește așa din secolul al XIX-lea. În cartierul evreiesc locuiesc circa 6000 locuitori, marea majoritate evrei evlavioși, și el cuprinde case de locuit, lăcașuri de cult evreiesc, situri arheologice, obiective de turism, magazine de suveniruri și de judaica, și restaurante. Cartierul se întinde pe o arie de 20 hectare
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
cartiere ale acestuia, alături de „Cartierul musulman”, „Cartierul creștin” și „Cartierul armean”. El se numește așa din secolul al XIX-lea. În cartierul evreiesc locuiesc circa 6000 locuitori, marea majoritate evrei evlavioși, și el cuprinde case de locuit, lăcașuri de cult evreiesc, situri arheologice, obiective de turism, magazine de suveniruri și de judaica, și restaurante. Cartierul se întinde pe o arie de 20 hectare și reprezintă circa o cincime din suprafața Orașului Vechi. El se învecinează cu Muntele Templului la est, cu
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
și Maale ( Urcușul) Rabi Yehuda Halevi După reprimarea de către romani a Marii revolte a evreilor și Distrugerea Templului de către romani în cursul anului 70 d.Hr. a început popularea orașului cu coloniști străini. În zonă a rămas o mică comunitate evreiască, care sălășluia pe marginile sudice ale Muntelui Sion. După răscoala lui Simon Bar Kokhba și înăbușirea ei în anul 135, evreii din Ierusalim au fost expulzați din localitate. Pe ruinele Ierusalimului s-a întemeiat orașul greco-roman Aelia Capitolina În timpul perioadei
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
locui în oraș. Evreii au putut din nou să se stabilească la Ierusalim abia sub stăpânirea arabă musulmană care a început aici în anul 640 și s-au concentrat în jurul Muntelui Sion. De fapt, vreme de sute de ani, Cartierul evreiesc s-a aflat pe Muntele Sion și pe povârnișurile lui estice, în apropierea așa numitului Mormânt al lui David și a Zidului de miazăzi. În anul 1033 un cutremur de pământ a distrus zidurile sudice ale Ierusalimului.Ca urmare a
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
din zonă și transformând locul în moschee. Creștinii au trebuit să se stabilească în Cartierul creștin, iar evreii s-au așezat într-o zonă relativ nelocuită, între Cartierul armean și Muntele Templului în sud-estul cetății. Acesta a fost începutul Cartierului evreiesc pe locul său de astăzi. Mărturiile din secolul al XV-lea despre Cartierul evreiesc sunt puține, dar se pare că așezarea evreilor se concentra în jurul zonei Sinagogii Ramban.Aceasta este considerată cea mai veche dintre sinagogile din cartier, dar nu
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
Cartierul creștin, iar evreii s-au așezat într-o zonă relativ nelocuită, între Cartierul armean și Muntele Templului în sud-estul cetății. Acesta a fost începutul Cartierului evreiesc pe locul său de astăzi. Mărturiile din secolul al XV-lea despre Cartierul evreiesc sunt puține, dar se pare că așezarea evreilor se concentra în jurul zonei Sinagogii Ramban.Aceasta este considerată cea mai veche dintre sinagogile din cartier, dar nu are vreo legătură directă cu Ramban însuși. Acesta a vizitat Ierusalimul și a contribuit
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
cât și creștinii erau în acea epocă obiectul aplicării legilor discriminatoare ale lui Omar, și nu aveau dreptul să-și renoveze sinagogile sau să construiască altele în preajma celor degradate. În secolul al XVI-lea, la începuturile dominației otomane populația cartierului evreiesc a crescut simțitor, în urma sosirii de evrei sefarzi, ca urmare a izgonirii lor din Spania și Portugalia în anii 1492 și respectiv, 1498. Aceștia au întemeiat sinagoga Yohanan Ben Zakay, care se afla in zilele noastre în precinctul Sinagogilor sefarde
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
întemeiat sinagoga Yohanan Ben Zakay, care se afla in zilele noastre în precinctul Sinagogilor sefarde. Sefarzii erau un factor comunitar nou, care se deosebeau de evreii locali, care majoritatea erau „mustarabim” care adoptaseră în cursul secolelor limba arabă. Diversitatea colewctivității evreiești s-a accentuat odată cu sosirea in anul 1700 a unor evrei așkenazi sub conducerea rabinului Yehuda Hehassid. Imigrația (aliya) așkenazilor, care număra câteva sute de persoane, a fondat asa numitul „cartier al așkenazilor” și a ridicat Sinagoga Yehuda Hehassid. La
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
în ruină - în ebraică Hurvá. De atunci resturile sinagogii s-au numit „Hurvat Rabi Yehuda Hehassid” sau Sinagoga Hurvá. Consecințele conflictului au fost critice, deoarece în urma neplatei datoriei, musulmanii au interzis evreilor așkenazi să mai locuiască în cetate. În cartierul evreiesc au ramas, drept urmare, numai celelalte obști evreiești, casele de rugăciune ale așkenazilor au fost închise și doar o mica minoritate dintre ei, îmbrăcându-se ca sefarzii, au izbutit să rămână în oraș. Locuitorii cartierului evreiesc au fost vreme de câteva
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
resturile sinagogii s-au numit „Hurvat Rabi Yehuda Hehassid” sau Sinagoga Hurvá. Consecințele conflictului au fost critice, deoarece în urma neplatei datoriei, musulmanii au interzis evreilor așkenazi să mai locuiască în cetate. În cartierul evreiesc au ramas, drept urmare, numai celelalte obști evreiești, casele de rugăciune ale așkenazilor au fost închise și doar o mica minoritate dintre ei, îmbrăcându-se ca sefarzii, au izbutit să rămână în oraș. Locuitorii cartierului evreiesc au fost vreme de câteva secole foarte săraci. Majoritatea se întrețineau din
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
locuiască în cetate. În cartierul evreiesc au ramas, drept urmare, numai celelalte obști evreiești, casele de rugăciune ale așkenazilor au fost închise și doar o mica minoritate dintre ei, îmbrăcându-se ca sefarzii, au izbutit să rămână în oraș. Locuitorii cartierului evreiesc au fost vreme de câteva secole foarte săraci. Majoritatea se întrețineau din banii donațiilor numite „Haluká” trimise de evreii din Diaspora, care vedeau în ele o împlinire a poruncii religioase de așezare a Țării Sfinte. Comunitatea sefarda era mai bine
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
din Diaspora, care vedeau în ele o împlinire a poruncii religioase de așezare a Țării Sfinte. Comunitatea sefarda era mai bine situată. Ea se întreținea din munca proprie, precum și din donații de la comunitățile sefarde din lume. Majoritatea caselor din cartierul evreiesc aparțineau unor proprietari arabi, musulmani sau creștini, iar chiriașii evrei se straduiau să facă față cheltuielilor asociind mai multe familii în aceiași casă. Imigranții sau pelerinii (Olim) evrei care au sosit și ei in cartier erau în mare parte bătrâni
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
Aceștia au devenit o povară pentru comunitatea locală, care cu greu se măsura cu dificultățile financiare.În aceste împrejurări cartierul era supraaglomerat, murdar și neglijat, iar casele lui de rugăciuni erau dărăpănate. La începutul secolului al XIX-lea număra populația evreiască în cartier circa 2000 de suflete, adică un sfert din populația orașului. Străini care au vizitat orașul în acea vreme au descris conditiile precare și mizerabile din cartier, murdăria din ulițele sale.Abatorul orașului, care se afla în cartierul evreiesc
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
evreiască în cartier circa 2000 de suflete, adică un sfert din populația orașului. Străini care au vizitat orașul în acea vreme au descris conditiile precare și mizerabile din cartier, murdăria din ulițele sale.Abatorul orașului, care se afla în cartierul evreiesc, era el însuși un factor însemnat de poluare. Bazarul evreilor era mizer, în comparație cu cele ale musulmanilor și creștinilor. În 1837 un cutremur de pământ a distrus cartierul evreiesc din Safed (Tzfat),ceea ce i-a silit pe cei mai mulți din evreii din
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
cartier, murdăria din ulițele sale.Abatorul orașului, care se afla în cartierul evreiesc, era el însuși un factor însemnat de poluare. Bazarul evreilor era mizer, în comparație cu cele ale musulmanilor și creștinilor. În 1837 un cutremur de pământ a distrus cartierul evreiesc din Safed (Tzfat),ceea ce i-a silit pe cei mai mulți din evreii din acel oraș să se mute la Ierusalim și să îngroașe numărul locuitorilor din cartierul evreiesc de aici.Aceasta s-a petrecut în timpul revoltei stăpânitorilor Egiptului, Muhammad Ali și
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
ale musulmanilor și creștinilor. În 1837 un cutremur de pământ a distrus cartierul evreiesc din Safed (Tzfat),ceea ce i-a silit pe cei mai mulți din evreii din acel oraș să se mute la Ierusalim și să îngroașe numărul locuitorilor din cartierul evreiesc de aici.Aceasta s-a petrecut în timpul revoltei stăpânitorilor Egiptului, Muhammad Ali și fiul său, Ibrahim pașa, contra dominației otomane. Răsculații egipteni au cucerit Palestina și au încercat s-o anexeze la Egipt. Restabilirea puterii otomane în regiune în anul
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
un număr de ani evrei așkenazi hasidimi, au înființat marea sinagogă „Tiferet Israel”, iar comunitatea așkenază a devenit treptat mare si dominantă, ca și în restul Palestinei. După veacuri de represiune etnică și religioasă, s-au înălțat astfel in cartierul evreiesc al cetății Ierusalimului două mari sinagogi, ale căror cupole puteau fi remarcate de la distanță. Creșterea demografică a cartierului dus la o mare aglomerare și i-a silit pe evrei să se stabilească și în alte cartiere, mai ales în cartierul
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
dus la o mare aglomerare și i-a silit pe evrei să se stabilească și în alte cartiere, mai ales în cartierul musulman, unde au luat ființă sinagogi și ieșive și unde s-a aflat de acum și sediul gazetei evreiești „Havatzelet”. Donațiile Haluka erau acum împărțite la un numar mai mare de persoane, au crescut chiriile și din când în când cartierul a fost lovit de epidemii. Acești factori au contribuit la starea economică precară a populației din cartier. Instituția
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
În acea vreme cartierul a fost populat de peste 10000 evrei, jumătate sefarzi și jumătate așkenazi. După estimări, la sfârșitul secolului al XIX-lea locuiau în Orașul Vechi circa 20000 evrei. Abatorul Ierusalimului se afla în partea de vest a Cartierului evreiesc, lângă sinagogile sefarde. El răspândea în jur o duhoare greu de suportat. Și un călător străin a remarcat în anul 1806 că acesta „răspândește mirosuri rele în cartier" și că evreii erau de părere că musulmanii au înființat abatorul dinadins
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
loc, bucăți de carne erau aruncate pe jos, sângele curgea din toate direcțiile și gunoiul acumulat nu era evacuat.” Filantropul evreu britanic de origine sefardă Sir Moses Montefiore a fost impresionat de suferința provocată de supraaglomerarea și bolile din Cartierul evreiesc și a hotărat înființarea pentru evrei a unui spital în afara zidurilor cetății.În acest scop el a cumpărat un teren de pământ la circa jumătate de kilometru de Poarta Jaffa pe o coastă de deal vizavi de Muntele Sion. După ce
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
pe o coastă de deal vizavi de Muntele Sion. După ce a achiziționat pământul Montefiore s-a răzgândit și a decis să transforme locul într-un cartier de locuințe.În 1860 el a înființat, drept urmare, cartierul Mishkenot Shaananim, cel dintâi cartier evreiesc dinafara zidurilor Ierusalimului. Evreii din Cartierul evreiesc din cetate nu s-au grăbit să-și părăsească cartierul și procesul de ieșire din acest perimetru a durat decenii. După recensământul din anul 1880, în acel an locuiau în Orașul vechi circa
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
Muntele Sion. După ce a achiziționat pământul Montefiore s-a răzgândit și a decis să transforme locul într-un cartier de locuințe.În 1860 el a înființat, drept urmare, cartierul Mishkenot Shaananim, cel dintâi cartier evreiesc dinafara zidurilor Ierusalimului. Evreii din Cartierul evreiesc din cetate nu s-au grăbit să-și părăsească cartierul și procesul de ieșire din acest perimetru a durat decenii. După recensământul din anul 1880, în acel an locuiau în Orașul vechi circa 15000 evrei, iar 2000 locuiau în afara zidurilor
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
pe situl Centrului israelian de tehnologie pedagogică Matah La începutul secolului al XX-lea trăiau in Orașul Vechi 20000 evrei, din care o treime în Cartierul musulman. Densitatea ridicată. sărăcia și fanatismul religios au împins numeroși locuitori sa părăsească Cartierul evreiesc și să se mute treptat înafara zidurilor. Până la urmă în cartier au rămas cei mai săraci și mai bigoți, din rândurile evreilor haredim. Locuințele lor erau foarte mizere, luminate cu lumânări izolate sau cu tăciuni aprinși, aerul în odăi fiind
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
aerul în odăi fiind îmbăcsit cu fum de smirnă.(după descrierea lui Ari Ben Zahav) În culegerea sa de povestiri „Yalkut Sipurim”, scriitorul Yehuda Burla a descris viața în așa numită Curte a sefarzilor (Hatzar Hasfaradim sau Hahakura) din Cartierul evreiesc într-o lumină mai optimistă.Cu toată înghesuiala și îngustimea locului și cu tot necazul și sărăcia, locatarii acestor case nu se simțeau de fel rău. Nimenea nu se plăngea că locul îi e strâmt, și nimănuia nu i-a
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]