12,214 matches
-
Brahe a emis o teorie de compromis, după care pământul rămâne nemișcat în timp ce planetele se mișcă în jurul soarelui, care, la rândul lui, înconjoară pământul. După respingerea teoriei lui Copernic de către autoritățile ecleziastice cu ocazia procesului lui Galilei (1633), doar câțiva filosofi iezuiți mai acceptau în ascuns ideea unui univers heliocentric. Abia după sfârșitul secolului al XVII-lea, odată cu apariția lucrărilor lui Isaac Newton asupra mecanicei cerești, sistemul copernician a fost admis de majoritatea gânditorilor europeni. Copernic nu a fost numai fondatorul
Nicolaus Copernic () [Corola-website/Science/298558_a_299887]
-
(n. 5 ianuarie 1932, Alessandria, Piemont - d. 19 februarie 2016, Milano) a fost un scriitor italian, editor, filosof și semiotician. Este cunoscut în special pentru românul sau "Numele trandafirului" ("Îl nome della roșa", 1980), în care a combinat elemente de semiotica într-un cadru ficțional combinat cu analiza biblică, studii medievale și teorie literară. De atunci a scris
Umberto Eco () [Corola-website/Science/298589_a_299918]
-
(n. 15 octombrie 1926, Poitiers - d. 26 iunie 1984, Paris) a fost und filosof și istoric francez a cărui operă, catalogată drept postmodernistă sau poststructuralistă, a avut puternice ecouri în filosofia și istoria științei, psihanaliză, sociologie. Foucault s-a născut în 1926, la Poitiers, Franța. În 1946, la vârsta de douăzeci de ani, a
Michel Foucault () [Corola-website/Science/298596_a_299925]
-
(3 martie 1904, București - 28 octombrie 1952, Aiud) a fost un economist, filolog, filosof, publicist, sociolog, teolog și profesor de etică român, victimă a represiunii comuniste din România. S-a născut pe 3 martie 1904, la București, în familia unui inspector financiar. Clasele primare le-a absolvit în Capitală, gimnaziul la Iași și Tecuci
Mircea Vulcănescu () [Corola-website/Science/298600_a_299929]
-
un frig cumplit, neavînd paturi sau scaune pe care să șadă. Epuizat, unul dintre deținuți a căzut din picioare după cîteva ore. Conform unui martor, Vulcănescu s-ar fi așezat pe ciment ca o saltea pentru cel doborît, salvîndu-i viața. Filosoful a murit însă pe 28 octombrie 1952, bolnav de plămîni, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus. Avea 48 de ani și a lăsat un îndemn: ""Să nu ne răzbunați!"". Casa în care a locuit se găsește
Mircea Vulcănescu () [Corola-website/Science/298600_a_299929]
-
ul (din limba greacă αναρχία - „"fără archon"”, "fără stăpân") este o doctrină și mișcare politică ce a luat naștere in secolul al XIX-lea pe continentul european. Printre primii reprezentanți ai anarhismului îi găsim pe filosoful englez William Godwin, francez - Pierre-Joseph Proudhon, ruși - Piotr Kropotkin și Mihail Bakunin, italian - Errico Malatesta și germanul Max Stirner. ul susține distrugerea statului existent ca principala sursă a asupririi și exploatării oamenilor. Anarhismul distruge un edificiu pentru a crea un
Anarhism () [Corola-website/Science/298617_a_299946]
-
al X-lea a vândut credincioșilor indulgențe. Prin vânzarea de indulgențe se oferea, în schimbul unei donații bănești, anularea suferințelor vremelnice datorate păcatului - odată iertat prin pocăință. Luther s-a declarat împotriva acestei practici. La 31 octombrie 1517 (potrivit teologului și filosofului umanist Philipp Melanchthon), Luther a afișat pe ușa principală a bisericii din Wittenberg cele 95 de teze care invocau interdicția comerțului de indulgențe. Aceste teze au circulat repede prin Germania și au cauzat o mare controversă. Papa a ordonat ca
Martin Luther () [Corola-website/Science/298656_a_299985]
-
Francis Bacon (n. 22 ianuarie 1561, Londra - d. 9 aprilie 1626, Londra) a fost un filosof, om de știință, jurist, orator, autor englez. A trăit la curtea engleză în timpul domniei lui Elisabeta I a Angliei și apoi în timpul domniei lui Iacob I al Angliei. Nu trebuie confundat cu Francis Bacon (pictor) (1909 - 1992) sau cu filozoful
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
publice", prin care sunt desemnate neconcordantele limbajului cu viața reală, cu societatea; ai "teatrului", generați de autoritatea tiranica a vechilor sisteme filosofice bazate pe elegantă și coerentă). Ultima treaptă reprezintă elaborarea unei metode, iar aceasta va fi metodă inductiv-experimentală, ântrucât filosoful consideră că prin deducție, premisele sunt neverificabile. Inducția este simplă, si pornește de la fapte din experiența curentă, neanalizata sau curentă atunci cand pornește de la fapte verificate, organizate. Menționam descrierea unui tabel al esenței și prezenței (cazuri în care o natură simplă
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
dată cuvântul "eutanasie" cu sensul de uciderea celui care este suferind. A realizat schimbări asupra sistemului de legi, Harvey Wheeler (în lucrarea "Francis Bacon's Verulamium—the Common Law Template of The Modern în English Science and Culture)" punând pe seama filosofului crearea unor trăsături caracteristice cum ar fi: Despre cunoaștere, Francis Bacon spune că ea se împarte în cunoașterea celor divine și filozofie. În filozofie, cunoașterea merge spre Dumnezeu, spre natură sau este întoarsă asupra sinelui, si astfel rezultă trei cunoașteri
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
motiv că acesta este un proces etic, nu o dogmă asupra existenței sau nu a zeilor; umaniștii pur și simplu nu au nevoie să se preocupe de asemenea probleme. Agnosticismul sau ateismul singure nu implică în mod necesar umanismul; multe filosofii diferite și uneori incompatibile se întâmplă să fie ateiste. Nu există nicio ideologie unică și niciun set de comportamente unic la care să adere toți ateii, și nu toate dintre cele proprii ateilor sunt umaniste. Pe tărâm literar cel puțin
Umanism () [Corola-website/Science/298679_a_300008]
-
bună înțelegere a propriilor interese și a celor comune ale indivizilor în loc să izvorască dintr-un adevăr transcendental sau vreo sursă arbitrar localizată. Unii au interpretat umanismul ca pe o formă de speciism, care consideră oamenii mai importanți decât alte specii. Filosoful Peter Singer, el însuși umanist, afirma că "în ciuda multor excepții individuale, umaniștii în general s-au dovedit incapabili să se elibereze de una dintre cele mai centrale [...] dogme creștine: prejudecata speciismului". El a chemat umaniștii să "ia poziție împotriva [...] exploatării
Umanism () [Corola-website/Science/298679_a_300008]
-
unor elemente de bază ale vieții, în loc de tot spectrul uman sau al vieții. Persoanele care au adoptat o filosofie minimalistă în general trăiesc viața la un nivel de bază, cu minimul necesar ca să supraviețuiască. Multe secte radicale afirmă că practica filosofii minimaliste, în timp ce liderii lor își asumă dreptul de a-și însuși tot ce este de valoare de la prozeliții lor, incluzând elemente de bază, precum haine sau dreptul de a menține igiena personală. De asemenea, diverse filosofii moderne pot fi considerate
Minimalism () [Corola-website/Science/298682_a_300011]
-
radicale afirmă că practica filosofii minimaliste, în timp ce liderii lor își asumă dreptul de a-și însuși tot ce este de valoare de la prozeliții lor, incluzând elemente de bază, precum haine sau dreptul de a menține igiena personală. De asemenea, diverse filosofii moderne pot fi considerate minimaliste întrucât se axează pe o serie limitată de elemente importante în viață. Acestea includ filosofii care pun în centrul lor banii sau un dumnezeu oarecare. În muzică ultimilor 40 de ani, cuvantul minimalism este uneori
Minimalism () [Corola-website/Science/298682_a_300011]
-
valoare de la prozeliții lor, incluzând elemente de bază, precum haine sau dreptul de a menține igiena personală. De asemenea, diverse filosofii moderne pot fi considerate minimaliste întrucât se axează pe o serie limitată de elemente importante în viață. Acestea includ filosofii care pun în centrul lor banii sau un dumnezeu oarecare. În muzică ultimilor 40 de ani, cuvantul minimalism este uneori folosit pentru muzica care are unele dintre (sau chiar toate) caracteristicile următoare: repetare îndelungată (deseori a unor fraze muzicale scurte
Minimalism () [Corola-website/Science/298682_a_300011]
-
la Weimar", "Alesul", "Mărturisirile escrocului Felix Krull". Dintre povestiri, celebre cu deosebire sunt "Tonio Kröger", "Moarte la Veneția", "Mario și vrăjitorul", "Capetele schimbate" și "Legea". Majoritatea eseurilor a consacrat-o unor scriitori, cu precădere germani, dar și ruși, precum și câtorva filosofi, psihologi și compozitori germani.
Thomas Mann () [Corola-website/Science/298678_a_300007]
-
Lucrările lui V. Conta au fost recenzate de numeroase reviste străine de prestigiu printre care: Revue Philosophique, La Critique Philosophique, La Revue de Belgique, Athaeneum, Menschentum, Journal d’Hygiene ș.a. De o mare atenție se vor bucura în țară operele filosofului român din partea lui Mihai Eminescu, Iacob Negruzzi, I. Nădejde etc. care vor puncta elogios realizările lui V. Conta nu numai în filosofie, dar și în conferințe publice, articole și discursuri parlamentare. În istoria filosofiei românești, opera lui Vasile Conta a
Vasile Conta () [Corola-website/Science/298676_a_300005]
-
Evoluționismul lui Vasile Conta are, în ansamblu, un caracter mecanicist, dar cu toate acestea, concepția lui conține și unele elemente dialectice. În domeniul sociologiei, Vasile Conta a suferit influența lui Herbert Spencer, adoptând necritic ""teoria organicistă"". A fost cel dintâi filosof român care a pus bazele «unui sistem filosofic propriu, original. Influențat de empirismul englez, pozitivismul, francez și materialismul german, atacă chestiunile de bază ale epistemologiei, punând la baza cunoașterii experiența, în concepția sa, materia se metamorfozează neîncetat, luând forme niciodată
Vasile Conta () [Corola-website/Science/298676_a_300005]
-
bază ale epistemologiei, punând la baza cunoașterii experiența, în concepția sa, materia se metamorfozează neîncetat, luând forme niciodată identice unele cu altele, întreaga existență se supune "mișcării ondulatorii", care apare astfel ca o "lege fatală", adică necesară, a universului. Ca filosof determinist, afirmă că toate fenomenele de care se ocupă'"științele pozitive" sunt "regulate de către legi inflexibile". Respingând liberul arbitru, exclude deplina , libertate a voinței. (""Prin urmare, nu există nimic din tot ceea ce s-a numit voință liberă omenească sau dumnezeiască
Vasile Conta () [Corola-website/Science/298676_a_300005]
-
artificialia". Muzeele erau inițial clădiri care adăposteau colecții eterogene, simple depozite care organizau expoziții subiective și aleatorii. Din 1883, muzeologia devenise știință. Termenul de muzeu provinde din limba greacă și cea latină (museion sau museum), fiind locuri unde se adunau filosofii, ce cuprindeau colecții , săli de anatomie, parcuri zoologice și botanice, ca museionul din Alexandria.Erau depozite, numite "thesaurus"care păstrau opere de artă și daruri ce nu erau expuse în temple. Se organizau pinacoteci, galerii de pictură. Muzeul coexista cu
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
curiozități, cu obiecte antice și fosile preistorice, cu pavilioane pentru observații astronomice, experimentări și cercetări de alchimie. Ia naștere Muzeul Istoric sau Muzeul de Antichități, care acordă atenție personalităților și cuprindea monede și efigii ale împăraților, portrete ale poeților și filosofilor. Sunt organizate muzee lângă universități, devenite laboratoare de studiu. Prima instituție muzeala modernă a fost British Museum din Anglia, în 1753, fiind reunite mai multe colecții în scopul cercetării. Bazele muzeografiei moderne au fost puse în Franța, în urma activității enciclipedistilor
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
scurt, existența răului în lume e incompatibilă cu existența unui Dumnezeu binevoitor, și e mai rezonabil să concluzionezi că Dumnezeu nu există decât că există dar nu face nimic să oprească Răul. Această problemă a fost formulată prima dată de filosoful grec antic Epicur, de aceea mai este cunoscută și sub numele de "Paradoxul lui Epicur": Istoria evreilor, așa cum ne este ea prezentată de istoriografia și arheologia modernă, nu corespunde acelei versiuni mitice redate de Biblie. Teme centrale ale istoriei relației
Ateism () [Corola-website/Science/298700_a_300029]
-
(pseudonimul lui Ion Dobre, n 22 decembrie 1889, Bulbucata, județul Vlașca - d. 20 august 1972, Mogoșoaia) a fost un teolog, scriitor, poet, ziarist, politician, editor, filosof român și important ideolog rasist, de extremă dreaptă. În perioada de început a mai folosit pseudonimele Victor Rațiu (1908), D. Crainic (1909), D.I. Crainic, D.I. Nichifor, N. Crainic (1910), Victor Mărginaș. Din aprilie 1926 este numele lui legal. În 1940
Nichifor Crainic () [Corola-website/Science/298724_a_300053]
-
(n. 5 octombrie 1713, Langres - d. 31 iulie 1784, Paris) a fost un filosof și scriitor francez. Născut la Langres, Diderot a fost o figură complexă a iluminismului francez, având o influență majoră asupra spiritului raționalist al secolului al XVIII-lea. Diderot a primit o educație iezuită și a renunțat la o carieră în
Denis Diderot () [Corola-website/Science/298727_a_300056]
-
din Franța, Germania și Anglia. Diderot a descris mașina de calcul inventată de Blaise Pascal, descrisă în "Oeuvres de Pascal" (1779), dar mecanicii nu au reușit să reconstruiască această mașină pentru a fi utilizabilă, deși a fost bine concepută. Mare filosof al Iluminismului, a contribuit prin erudiția sa debordantă și prin calitățile sale inovatoare la dezvoltarea a numeroase domenii. S-a distins atât în roman, teatru, critică, cât și în eseu. Dar acest om curios și avid de cunoaștere a rămas
Denis Diderot () [Corola-website/Science/298727_a_300056]