12,418 matches
-
descongestiona circulația rutieră actuală din Tunelul rutier Gotthard (dat în folosință 1980, 16,3 km). Drumul prin tunelul de bază va fi mai scurt cu cca. 30 km, iar la traversarea Alpilor el va avea . Străpungerea celor 57 km ai galeriei de est a avut loc la 15 octombrie 2010. Galeria de vest a fost străpunsă în anul 2011.
Tunelul de bază Gotthard () [Corola-website/Science/320946_a_322275]
-
folosință 1980, 16,3 km). Drumul prin tunelul de bază va fi mai scurt cu cca. 30 km, iar la traversarea Alpilor el va avea . Străpungerea celor 57 km ai galeriei de est a avut loc la 15 octombrie 2010. Galeria de vest a fost străpunsă în anul 2011.
Tunelul de bază Gotthard () [Corola-website/Science/320946_a_322275]
-
trei biserici (Sfânta Cruce - secolele XI-XII; Sfântul Nicolae - secolul XIV și Adormirea Maicii Domnului - secolele XVI-XVIII). Clopotnița, chiliile și celelalte încăperi sunt mai noi datând din secolul al XIX-lea. Cele peste 20 de încăperi comunică între ele prin tuneluri, galerii și scări, încăperea cea mai mare fiind biserica Adormirii Maicii Domnului. Complexul mănăstiresc este săpat în calcar și nimic altceva. este înconjurată de apele râului Nistru și de pârâul Țipova care trecând prin stâncile de calcar formează frumoase cascade, unele
Mănăstirea Țipova () [Corola-website/Science/315312_a_316641]
-
a scris eseuri și a ținut comunicări științifice despre artiști români precum Ștefan Dimitrescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Octav Băncilă și Ignat Bednarik. Istoricul de artă a susținut o serie de comunicări pe teme de artă în diverse muzee și galerii printre care amintim: Muzeul Național de artă, Muzeul Cotroceni, Muzeul Peleș, dar și în Paris, Munchen ,Viena (1968). Dintre comunicări amintim: „Un tablou necunoscut de Constantin Lecca în Republică Socialistă Bulgaria”(1966), „Identificarea unui tablou necunoscut de Martin Maingaud în
Beatrice Bednarik () [Corola-website/Science/315315_a_316644]
-
intrare în biserică, într-un ancadrament decorat cu motive geometrice și cu inscripția cu caractere chirilice a anului edificării, în partea superioară. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile sale laterale fiind înălțați stâlpii de susținere ai turnului. Acesta a avut inițial galeria închisă și coiful octogonal, cu patru turnulețe la bază, din care, după ultima restaurare, au fost lăsate doar două. Naosul și altarul au, în interior, deasupra pereților din lungimea monumentului, câte o boltă semicilindrică. Bârnele orizontale ce formează bolta navei
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
această latura se află și ușa inițială de intrare în pronaos. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile laterale fiind înălțați și consolidați stâlpii care formează structura de bază a turnului clopotnița și sistemul de susținere a coifului. Acesta se ridică peste galeria dechisă, cu câte trei arcade semicirculare pe latura, situate cam la nivelul coamei acoperișului. De aceea, coiful octogonal înscris în baza pătrată, flancat pe poala de patru turnulețe, de o deosebită distincție, pare mult mai înalt și mai svelt decât
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
la cunoștința publicului rezulatele votării, în cadrul unui spectacol festiv televizat, care a avut loc la Lisabona. Ca urmare a acestor minuni, economia globală a crescut în anul 2008, deoarce turismul a atins un număr considerabil. Rezultatele sunt cele din următoarea galerie: Într-un comunicat de presă din 7 iulie 2007, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știința și Cultură (UNESCO) reafirmă că nu are nimic comun cu inițiativa lui Bernard Weber, pentru că rezultatul votării reflectă doar opinia celor care au acces la
Șapte noi minuni ale lumii () [Corola-website/Science/315416_a_316745]
-
cu al majorității bisericilor de lemn din Podișul transilvano-someșan: pronaosul și naosul de formă rectangulară, iar absida altarului de formă poligonală, mai îngustă decât restul clădirii. Deasupra pronaosului se află turnul-clopotniță, de forma unei prisme, cu secțiunea plană pătrată, cu galerie în partea superioară a tamburului, încoronat cu un coif ascuțit. Intrarea în biserică se deschide în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul este tăvănit, iar naosul și altarul au câte o boltă semicilindrică. Pereții interiori au fost acoperiți cu picturi în
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
de P. Chappuis, R. Jeannel si Emil Racovita. În anul 1986 în timpul filmărilor pentru lung metrajul Flăcări pe comori în regia lui Nicolae Mărgineanu, cascadorul speolog Viorel Roru Ludușan explorează a doua intrare în peșteră, un aven care debușază în galeria principală în zona intrării. În film a fost introdusă o secventă din acest loc.Tot atunci identifica și intrarea în Galeria Polaris dar din lipsă de timp nu o explorează. Abia în 1988, în timpul explorărilor din peștera vecina, Zgurăști, membrii
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
lui Nicolae Mărgineanu, cascadorul speolog Viorel Roru Ludușan explorează a doua intrare în peșteră, un aven care debușază în galeria principală în zona intrării. În film a fost introdusă o secventă din acest loc.Tot atunci identifica și intrarea în Galeria Polaris dar din lipsă de timp nu o explorează. Abia în 1988, în timpul explorărilor din peștera vecina, Zgurăști, membrii Alpin Speo Club Polaris Blaj, la o tură de încălzire se cațără pe hornul din finalul peșteri și explorează Galeria Polaris
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
în Galeria Polaris dar din lipsă de timp nu o explorează. Abia în 1988, în timpul explorărilor din peștera vecina, Zgurăști, membrii Alpin Speo Club Polaris Blaj, la o tură de încălzire se cațără pe hornul din finalul peșteri și explorează Galeria Polaris. Cu această ocazie Viorel Ludușan realizează o hartă detailată a peșterii. În anul 1989, tot ei realizează amenajarea turistică a peșterii. În 1999, peștera Poarta lui Ionele a fost declarată monument al naturii și inclusă pe lista ariilor protejate
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
formează frumoase cascade de travertinși gururi. Intrarea în peșteră se face printr-un portal înalt de 22 m. După primii 10 m, coborând panta de grohotiș întâlnim izbucul sub peretele stâng activ tot timpul anului. La 50 m de la intrare, galeria peșterii cotește în unghi drept la stânga. Urmează o săritoare care se urcă ușor datorită aderenței podelei, în fapt un perete vechi de gur. Galeria e foarte înaltă, 32 m. Peștera își pastrează profilul avand podeaua acoperită de pietriș sau bazine
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
de grohotiș întâlnim izbucul sub peretele stâng activ tot timpul anului. La 50 m de la intrare, galeria peșterii cotește în unghi drept la stânga. Urmează o săritoare care se urcă ușor datorită aderenței podelei, în fapt un perete vechi de gur. Galeria e foarte înaltă, 32 m. Peștera își pastrează profilul avand podeaua acoperită de pietriș sau bazine de tip gur. După 20 m apare un nou cot de 90° la stânga. În fundul galeriei se coboară spre fundul unui lac periodic, de obicei
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
aderenței podelei, în fapt un perete vechi de gur. Galeria e foarte înaltă, 32 m. Peștera își pastrează profilul avand podeaua acoperită de pietriș sau bazine de tip gur. După 20 m apare un nou cot de 90° la stânga. În fundul galeriei se coboară spre fundul unui lac periodic, de obicei sec. La ploi puternice sau topirea zăpezii pe aici apare un puternic curent de apă care inundă întreaga podea a peșterii de la acest nivel. Dacă la ultimul cot escaladăm marele dom
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
obicei sec. La ploi puternice sau topirea zăpezii pe aici apare un puternic curent de apă care inundă întreaga podea a peșterii de la acest nivel. Dacă la ultimul cot escaladăm marele dom de pe partea dreaptă, după 12 m. ajungem în galeria superioară. Este mult mai strâmtă și urcă în trepte. Găsim și câteva formațiuni modeste, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale. Peștera este inundată o mare parte din an, după cum o dovedesc și pereții care au diferite culori în funcție de nivelul apei. În peștera
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
câteva formațiuni modeste, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale. Peștera este inundată o mare parte din an, după cum o dovedesc și pereții care au diferite culori în funcție de nivelul apei. În peștera au fost identificate chilopode, lepidoptere, diptere, troglobiont, araneidae, copepode... După descoperirea Galeriei Superioare, Viorel Ludușan organizează amenajarea peșterii în scopuri turistice. Participă, pe lângă membrii clubului și speologi independenți sau turiști montani. Lucrările se execută între 1 și 31 august 1989 simultan cu ultima mare explorare din Zgurăști. Este instalată o punte peste
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
După 1990 peștera este administrată de Clubul Sfinx din Gârda de Sus. În 2011, Consiliul Local din Gârda de Sus a hotărât modernizarea amenajării peșterii cu scări și podețuri metalice. Cu acest prilej, Clubul Speologic Sfinx a blocat accesul la galeria superioară de dincolo de lacul periodic, tăind pe jumătate vechea scară de acces și turnând un zid de ciment la capătul acesteia, în scopul protejării faunei carstice (cu precădere cele două colonii de lilieci).
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
iunie 1982 de Ștefan Vârlan. O săptămână mai târziu ea era explorată și cartată de Ică Giurgiu, Ștefan Vârlan, Manus Vișan: 91 m dezvoltare, 14,9 m denivelare, extensie plan 37,2 m. Intrarea se află la 2030 m altitudine. Galeria ce se profilează nu pare și nu este într-adevăr prea îmbietoare ca aspect. Ea se ramifică într-un parcurs superior și unul descendent, care joncționează spre partea terminală a cavității. În prima jumătate a peșterii apare evident conglomeratul pentru ca
Peștera de pe Piciorul Babelor () [Corola-website/Science/317282_a_318611]
-
a surclasat-o cu 14-0, un rezultat care a confirmat obiectivul echipei, promovarea. În etapa a doua, CF Brăila a primit vizita echipei ieșene Poli II Iași, meciul se anunța unul frumos, pe stadionul Municipal venind o mică și tânără galerie a clubului brăilean, însă scorul a fost 1-1, echipa din Brăila contestând maniera de arbitraj a centralului. În etapa a treia, CF Brăila s-a deplasat în orașul vecin, unde a întâlnit echipa Dunărea II Galați. Meciul a curs într-
CF Brăila în sezonul 2009-2010 () [Corola-website/Science/317321_a_318650]
-
o expoziție cu 80 de lucrări, având ca temă exclusiv Bucovina. În același an, a deschis o expoziție și la Veneția. În anii 1946 - 1950, pe lângă participarea la expozițiile oficiale, are și o inițitivă singulară, cea de a expune în galerii de mină, unde a ținut și prelegeri explicative. La Suceava este expus bustul de bronz al artistului , realizat de sculptorul Panaite Chifu. La București, în clădirea din Piața Cantacuzino nr.1, de lângă Parcul Ioanid, a fost înființată în 2010 "Fundația
George Lövendal () [Corola-website/Science/317346_a_318675]
-
au făcut ca acest edificiu să devină unul din puținele cazuri de compunere asimetrică a planului și volumelor. El este format din două corpuri alipite: cel principal are dimensiuni mici, pe când cel secundar, atașat pe latura nordică, pare adăugat ulterior. Galerie femeilor este susținută de 12 piloni cu decorații simbolizând triburile lui Israel. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
din fier forjat. Poarta cu grilaj are două uși batante și este surmontată de o stea a lui David. Interiorul sinagogii are un plan bazilical cu trei nave încălecate de tribune cu arcade în forma de triforii, unde se află galeriile pentru femei. Sala mare este zugrăvită în gri, cu foarte numeroase ornamente sculptate, cu arcade semicirculare decorate cu motive maure pe plafonul central. Sala este luminată în mod natural prin numeroase ferestre la parter și la primul etaj. Arcadele în
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
numeroase ornamente sculptate, cu arcade semicirculare decorate cu motive maure pe plafonul central. Sala este luminată în mod natural prin numeroase ferestre la parter și la primul etaj. Arcadele în stil maur se repetă între colonadele multiple ale balustradei de la galeria femeilor. Tavanul clădirii este casetat, fiind decorat cu încrustații desenate și pictate de mână în stil neorenascentist. Chivotul Sfânt (Arca Legământului) se află în partea de jos a unei nișe semicirculare de pe peretele de est al sălii. Deasupra chivotului, peretele
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
creator deschis poeticului, preocupat nu de descripția unei flori, de carnația unui fruct, ci de redarea esențelor. Ceva indicibil, greu de pus în cuvinte, exprimă la Vasile Parizescu un complex sentiment al timpului, în modulații întotdeauna luminoase. http://www.e-galerie.ro/main.php/v/Vasile+Parizescu/
Vasile Parizescu () [Corola-website/Science/317422_a_318751]
-
Whistler, pictorul François Bonvin, expune lucrarea în atelierul său din Paris, unde Courbet are ocazia să o vadă. Maestrul realismului îl felicită pe artistul american pentru debutul său reușit în pictură. În 1862, Whistler expune o serie de stampe la galeria de artă Martinet din Paris, tema lucrărilor fiind peisaje cu fluviul Tamisa. Își prezintă operele și în Anglia, printre altele în sălile de la "Royal Academy" din Londra. În decembrie 1862, părăsește Parisul însoțit de prietena sa Joanna Hifferman și se
James Abbott McNeill Whistler () [Corola-website/Science/317512_a_318841]