12,623 matches
-
multe scene mari (Viena, Berlin, Scala), avantajos pentru îmbogățirea repertoriului cu cheltuieli mai reduse. Mefistofele este un titlu care nu lipsește de pe afișe nu atât datorită valorii muzicii cât mai ales pentru teatralitate, rolurile suculente, problematica complexă neobișnuită în melodrama lirică italiană a timpului. Spre deosebire de Faust de Gounod care a redus poemul goethean la o simplă poveste de dragoste, Boito a rămas mai aproape de sursă, încercând să păstreze dimensiunea filozofică a personajelor și adaptând întregul traseu inițiatic al eroului în căutare
O jumătate de secol by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13118_a_14443]
-
Dănuț cresc, iubesc, suferă și chiar mor (cazul Olguței) într-o lume atît de diferită de orice „cadru romanesc” cunoscut, încît fenomenul începe să poarte un nume: medelenism. Dincolo de rostirile critice cu accent pe toate bunele și relele acestui stil „liric” și „estet”, se dezlănțuie un public pătimaș ce reclamă neostoit din partea autorului autografe, conferințe și ... explicații cu privire la identitatea eroilor săi. Ideea că Dănuț ar fi urmat destul de fidel traiectoria existențială a scriitorului însuși trezește în Ionel Teodoreanu furia creatorului neînțeles
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13121_a_14446]
-
a marcat întreaga existență, publică o poezie superbă, scăpată de cenzură prin simbolistica bine drapată („De-acum aș putea/ Și fără picioare trăi/ Da, fără ele -/ La cine voiam să ajung/ Am ajuns ... Un alt poem dedicat marelui său model liric și moral - Eminescu - este ceea ce s-ar putea numi o poezie muzicală, transformată imediat într-un adevărat imn al luptei pentru redeșteptarea conștiinței neamului. Alături de alte versuri ale sale înscrise sub semnul poeziei de opinie, poemul-cântec a stat în fața tancurilor
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
să fie mereu pe baricade ca model de conștiință înaltă patriotică, civică, morală -, ea a căpătat o fabuloasă popularitate. De altfel, această misiune asumată este mărturisită chiar de Grigore Vieru însuși ca fiind un imperativ al epocii („Eu sunt un liric, chiar tragic, prăpăstios. Abia aștept ca lucrurile să se așeze în matca lor pentru a reveni la chemarea mea firească, la poezia lirică ... Scriu versuri publicistice. N-am crezut niciodată că voi scrie poezie patriotică, dar la ora actuală consider
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
asumată este mărturisită chiar de Grigore Vieru însuși ca fiind un imperativ al epocii („Eu sunt un liric, chiar tragic, prăpăstios. Abia aștept ca lucrurile să se așeze în matca lor pentru a reveni la chemarea mea firească, la poezia lirică ... Scriu versuri publicistice. N-am crezut niciodată că voi scrie poezie patriotică, dar la ora actuală consider că n-am dreptul să nu fac acest lucru. Am părăsit altarul poeziei filosofice și metafizice și am luat arma pe care a
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
poemul nouăzecistei Saviana Stănescu a fost virat, în virtutea propriilor latențe, într-un insolubil bildungsroman teatral al feminității însăși. Recuzitera Țuca (excelentă vedeta trupei, Liliana Lupan, într-un dificil rol al muchiilor de cuțit) este personajul ce a polarizat teatralitatea textelor lirice coagulînd concepția montării gîndite de regizorul Vasile Nedelcu în formă teatru în teatru, care corespunde perfect viziunii autoarei. O viziune autoînglobatoare și autoreferentială ce mizează pe reverberările provocate de subtilă mise en abyme ce coincide cu determinarea fatală concretizata în
Lirismul conflictului dintre sexe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17629_a_18954]
-
de temut, Dorin Tudoran este, infrastructural, un poet. Nu doar pentru că și-a început activitatea publicînd volume de versuri (începînd cu 1973), ci și pentru că înseși rădăcinile discursului d-sale protestatar se află în solul vulcanic al unui anume temperament liric, inconformist, ultracritic, rebel, care a impregnat întregu-i demers, i-a acordat un specific. Cît de ușor se uită acum faptul că la originile luptei antitotalitare, ergo ale regimurilor politice postcomuniste, se află atitudinea temerara a unor intelectuali, în speță a
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
a lui Dorin Tudoran. Normal, ea face corp comun cu personalitatea fugoasa a disidentului, care însă, după cum remarcă Ion Bogdan Lefter, în prefață volumului bilingv, Viitorul facultativ/ Opțional future, "ocolește capcană demascărilor reportericești", realizînd, în marea majoritate a cazurilor, ecuații lirice. Militantismul textelor nu apare în scenă, fiind subînțeles, asezîndu-se în afara referentului precis, a regiei filosofice ori biografice. Deși prezenta în fundal, apocalipsa comunistă e contrasa în transparență metaforei, asimilată în limbajul care o fixează în structura vizionara. Dincolo de carnația realului
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
fiind ălectorii specializatiă, ei mă vor fi preluat spontan; poate că numărul mare de cititori de acum 25-30 de ani era o iluzie, iar acum revenim la realitate. GD: Fiind Dvs. înșivă un foarte bun comentator de poezie, un analist liric de excepție aș spune, având și o experiență dublă, poate chiar mult mai vastă, intrând în contact cu numeroase modalități poetice, mode, poeți, experiențe poetice, paradigme unde așezați poezia românească, măcar în context european, în mometul de față? IC: Așez
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
exemplu de profunzime prin simțire; versurile nu pot fi ătraduseă în fraze de comentariu, ele spun mai întotdeauna mult mai mult". S-ar afla aici "o filosofie" sui-generis, adică o profunzime a verbului deschis spre infinit, o precipitare de substanțe lirice care indică infinitul spiritului: "Sîntem ispitiți să credem că acesta este genul de profunzime ce înrudește poezia cu filosofia, a spune lucruri - a se observă că tot prin intermediul simțirii - care trec de translațiile explicative. E că în basmul oriental, unde
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
poezie autentică... Cealaltă față a criticii lui Ilie Constantin apare îndatorata spiritului critic propriu-zis, adică aplicării unor criterii exclusiviste, care nu pot evita declararea nemulțumirilor. Lumea nu e perfectă și, cu atît mai putin, lumea creației literare! Beatitudinii din faza lirica i se asociază, firesc, iritarea instrumentata ironic ori sarcastic, în funcție de dozarea (stilistica) a decepției. Să precizam că, în absența unei astfel de consemnări a dezamăgirilor, propozițiile laudative, de "recunoaștere" emoțională, ar fi fost mai puțin convingătoare, generatoare de monotonie. Spre
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
complinirea lor producîndu-se foarte frecvent în chimismul unuia și aceluiași text... Trecînd peste această contopire între cele două filoane ale criticii moderne, care pot fi mai lesne izolate la modul teoretic decît în analiza ca atare, să apoximăm, totuși, aspectul "liric" al comentariilor de care ne ocupăm, sub rezerva că el nu alcătuiește decît față aprobatoare, simpatică a actului critic, omologabil doar în integritatea să. O fată prevăzută cu ventuze specifice, capabile a trage seva creațiilor și a o livra în
Critica lui Ilie Constantin (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17657_a_18982]
-
proprie de ordinul cîtorva zeci de mii de versuri! (...) Ai senzația că toată cartea a fost scrisă într-o singură zi, de nu cumva asistăm încă la scrierea ei, uimitor. Cercul - obsesia în versurile lui - poate fi emblemă profilului sau liric: în orice punct ți-ai opri ochiul, întîlnești aceeași stare de spirit, aceeași lume, aceeași înălțime ideatica, aceleași personaje în aceleași locuri. Actul însuși al lecturii e diferit în cazul lui: poți citi poemele în ordinea inversă celei din sumar
Critica lui Ilie Constantin (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17657_a_18982]
-
calitatea programului, reacția publicului? Când s-a lansat în aventură concertelor uriașe, Pavarotti a pornit de la ideea de a cânta pentru - și implicit de a atrage spre muzică de operă - acei oameni care probabil că nu ar frecvență vreodată teatrul liric. Era un pariu îndrăzneț și pentru a-l câștiga trebuia pusă în mișcare o imensă mașină publicitară. Este de altfel ceea ce îi reproșează "puriștii". Privind în piață Constituției la cele circa 20000 de persoane pe locuri care au costat între
Un pact cu diavolul publicitătii by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17684_a_19009]
-
s-ar putea supralicita? Saturația putea fi urmată de suprasaturație? Astfel, prin elaborarea unei coerențe intenționale superioare, rațiunea întinde încă o capcană absurdului obiectiv. Încearcă a-l surprinde, a-l capta, a-i da o replică favorabilă în sfera limbajului liric. Dacă lumea pare produsul unui duh malefic, poeta o îngîna, înscenînd un duh creator similar. Revelația d-sale (apocalipsa) fiind una demonica, i se supune construind, la rîndu-i, un peisaj, teratologic, bazat pe oribilităti în serie, precum o subversiune de
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
a conaționalului nostru Nicolae Davidescu. Ci un inteligent (în sensul unei inteligente estetice) compromis în favoarea fragmentului, fiecare piesă putînd fi citită nu doar în direcție integraționista, ci și în cea a unei autonomii care adesea da cîștig de cauză pulsației lirice, fatal discontinue. Evitînd riscul unei construcții reci și fastidioase, din cărămizi nerezonante, poetul ar fi putut declară folosindu-se de un vers al lui T.S. Eliot, de la sfîrșitul poemului sau, The Waste Land: "Aceste frînturi le-am țărmurit împotriva năruirii
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
antecedențe". Și, adîncind nițel lucrurile, de ce nu ne-am aminti teza lui Fr. Schlegel, conform căreia motorul artei în genere n-ar fi decît jocul divin al ironiei? În cronicar literar specializat în poezie, Al. Cistelecan își urmează propria vocație lirică prin reprezentanță, adică identificîndu-se cu ajutorul creației altora și îngăduindu-și pe seama ei un joc (ironic) de apropieri și distanțări, care nu e neapărat o producție în subsidiar, dependentă, ci una de-sine-stătătoare, în planul său propriu, un plan cu drepturi egale
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
aceea, minor clasicistă, mai veche a unui Schiller sau mai nouă a unui Lenau sau Heine, dar aceea major vizionară a lui Hölderlin sau Novalis. O viziune care, în plus, pulveriza formalismul, acuratețea prozodică, fixitatea unor specii, și umplea cerul liric de jerbe fastuos-incandescente. Nu Eminescu din Luceafărul, ci acela din Memento mori. Și nu Eminescu al satirelor, eglogelor ori elegiilor, politic, melancolic sau nostaligic, ci acela al uriașelor poeme neterminate, al fragmentelor de rocă vulcanică în care imaginația scapă din
Pluralitatea poeziei eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15600_a_16925]
-
de hîrtie se-ntrupează acum în tine, se revarsă ca apa de munte în mare, îi sorb respirarea cu buzele arse...". Dar situația-limită a textului în sine pe care jură un poet ce se respectă printr-un soi de cavalerism liric nu reprezintă decît un echilibru fragil. Căci realul izgonit, trăirea ca atare, din afara cadrei scriptice, așteaptă să-și ia revanșa, să se întoarcă protejate de acea imprescriptibilă lege a compensației ce corijează excesele. Suprarealismul a intuit acest proces de flux-reflux
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
lege reglementează cadrul juridic general al organizării și funcționării instituțiilor publice de spectacole și concerte. Articolul 2 În sensul prezenței legi: a) instituțiile publice de spectacole și concerte sunt: teatrele, filarmonicile, orchestrele și ansamblurile artistice care prezintă publicului spectacole dramatice, lirice, coregrafice, de divertisment, folclorice, de varietăți, de circ, de păpuși sau marionete, precum și concertele, indiferent de gen, sau orice alt tip de reprezentație în care interpretările și execuțiile artiștilor interpreți ori executanți sunt prezentate direct publicului și sunt finanțate din
LEGE nr. 504 din 17 noiembrie 2004 (*actualizata*) privind instituţiile publice de spectacole şi concerte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163002_a_164331]
-
coregraf, concertmaistru, șef partida, artist instrumentist S b) maestru (balet-dans, cor, corepetitor), dirijor cor, producător delegat, impresar artistic S c) șef orchestră, maestru de studii (balet, canto), secretar artistic (muzical, literar, relații publice), operator imagine, operator sunet, sufleor opera, artist liric opera S d) artist liric, balerin, dansator, acompaniator, corepetitor, actor mânuitor păpuși, sculptor păpuși, sufleor teatru, regizor de culise, artist plastic, machior, peruchier, montor imagine, editor imagine S ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. a) dirijor, șef orchestră, maestru (balet-dans, corepetitor), concertmaistru, maestru de studii
LEGE nr. 504 din 17 noiembrie 2004 (*actualizata*) privind instituţiile publice de spectacole şi concerte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163002_a_164331]
-
instrumentist S b) maestru (balet-dans, cor, corepetitor), dirijor cor, producător delegat, impresar artistic S c) șef orchestră, maestru de studii (balet, canto), secretar artistic (muzical, literar, relații publice), operator imagine, operator sunet, sufleor opera, artist liric opera S d) artist liric, balerin, dansator, acompaniator, corepetitor, actor mânuitor păpuși, sculptor păpuși, sufleor teatru, regizor de culise, artist plastic, machior, peruchier, montor imagine, editor imagine S ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. a) dirijor, șef orchestră, maestru (balet-dans, corepetitor), concertmaistru, maestru de studii balet, maestru de lumini, maestru
LEGE nr. 504 din 17 noiembrie 2004 (*actualizata*) privind instituţiile publice de spectacole şi concerte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163002_a_164331]
-
Articolul UNIC Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, categoria D "Arta spectacolului", artistei lirice Simina Ivan. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE București, 16 octombrie 2003. Nr. 632. -------
DECRET nr. 632 din 16 octombrie 2003 privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Ofiţer. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153108_a_154437]
-
Articolul UNIC Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria B "Muzica", artistului liric Toma Popescu. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE București, 16 octombrie 2003. Nr. 633. -------
DECRET nr. 633 din 16 octombrie 2003 privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Comandor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153122_a_154451]
-
Doina, sufleur, Teatrul Național "Vasile Alecsandri" din Iași; 10. domnului Ivanov Cuzmin Vladimir Vasile, actor, Teatrul Național "I.L. Caragiale" din București; 11. doamnei Moroianu P. Mioara, artist instrumentist, Filarmonica "George Enescu" din București; 12. domnului Movileanu I. Marian Nicușor, artist liric, Filarmonica "George Enescu" din București; 13. doamnei Munteanu C. Simona Geanina, artist instrumentist, Filarmonica "George Enescu" din București; 14. domnului Negru D. Adrian, regizor, Teatrul Național "I.L. Caragiale" din București; 15. domnului Niculescu Gh. Ion, muzeograf, Teatrul Național "I.L. Caragiale
DECRET nr. 320 din 13 mai 2004 privind conferirea Ordinului şi Medaliei Meritul Cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157901_a_159230]