12,849 matches
-
de tumori fibromatoase, transmisibile în serie atât la aceeași specie, cât și la iepurii de laborator. Practic, părăsind cercetările dedicate propriului virus descoperit la galinacee în1911, Payton Rous a „luat în primire“ virusul papilomatozei iepurelui Shope, domeniu în care a luminat multe necunoscute legate de infecțiozitatea acestui agent tumorigen. Vom detalia aceste contribuții ale lui P. Rous la subcapitolul Virusul Papilomului Shope, p. 36. Abandonul virusului sarcomului găinii de însuși cel care l-a pus în evidență, nu a însemnat că
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
M-ciclinei crește gradual pe parcursul interfazei, dar activitatea M-cdk se declanșează brusc la sfârșitul interfazei (fig. 2-35). coroborarea concluziilor ce se desprind din descoperirile semnate de L. H. Hartwell, Tim Hunt și Paul Nurse și adaosul ulterior de cercetători care au luminat mecanismele apoptozei, respectiv Sydney Brener, H. Robert Horvitz și John E. Sulston (premiul Nobel, 2002) au impus tabloul schematic pe care îl redăm în continuare. Prima concluzie este că în procesul diviziunii celulare intervin două tipuri de mecanisme: a) unul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
puțin cunoscuți. Este însă de reținut că deși virusurile nu dețin ponderea principală în multitudinea de neoplazii diagnosticate la om și la animale, cercetarea de oncovirusologie este aceea care începând din 1911, a reușit, cu pași mărunți dar fermi, să lumineze o bună parte din ungherele întunecate ale enigmei numită oncogeneză. 5.1. Primele jaloane Oricare dintre marile descoperiri științifice care au revoluționat concepte ce se constituiseră în dogme, au beneficiat inițial de câteva observații de mai mică amploare care ulterior
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
se arată ursitul, niciodată zărit în realitate, cu trăsături imprecise (Îl văd, dar nu-i ghicesc culoarea ochilor), nepământești : E născut dintr-o zeiță și ochii lui ard ca două văpăi. În brațele lui, paloșul nu șovăie. Fruntea lui e luminată de un luceafăr. Mâinile lui sunt palide și pasul lui fermecat (I 3). Portretul imaginat astfel corespunde chipului real al lui Ahile, fiul nimfei Tetis : (cu fruntea luminată și mâinile palide, iar ochii lui ard ca două văpăi (II 2
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
bucuria vorbind în neștire despre o lume care nu e a noastră ?... Nerostite fericiri ne așteaptă aici) și imploră zeii să-i dăruiască puterea de a o smulge din visarea ei primejdioasă (Cărui zeu să mă rog, Iphigenia, să ți lumineze altfel mintea ? - II 2). În preajma locului jertfirii, Ahile încearcă să-i amintească cât de prețioasă este viața (Ia bine seama ce faci !... nu te vei întâlni a doua oară cu viața !), o conjură să țină seama măcar o clipă de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
e destul de susținut. Natura umană este duală, căci în fiecare din oameni zace o parte pe care forțele din afară o stăpânesc, și o parte în care oamenii sunt singurii stăpânitori. În lupta titanică dintre cele două părți ale plămadei, luminată de flacăra prometeică, victoria atârnă de intensitatea acesteia : De arde până la marginile ființei, partea întunecată se topește în lumina credinței în libertate. De arde fără spor, întunericul se abate asupra ei și o stinge, învăluind-o cu lințoliul destinului (III
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
zeu (I, p. 21) ; Trebuie să afle și tineretul adevărul pe care-l ținem îngropat în suflete, ca pe o crimă făptuită de noi înșine (I, p. 22) ; Tarquinius a înființat școli și noi l-am lăudat că vrea să lumineze mințile copiilor noștri. Dar le-a făcut ca să le umple capetele cu minciuni și cu lături (I, p. 25). Martorii oculari adaugă detalii relevante - prezente de altfel în cronica lui Titus Livius -, de pildă, despre relația dintre Tarquinius și cumnata
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cu privire la diferite forme de nesupunere. În schimb, ei își aduceau cu mândrie aminte cum au plecat cu căruțele să participe, la Alba Iulia, în mai 1918, la Marea Adunare a Românilor care a proclamat "unirea cu Țara". Bunicii noștri, oameni luminați la minte, deși doar cu studii primare, la școala din comuna Fundata, dar cu o școală a vieții, care-i făcuse să fie recunoscuți pentru hărnicia, pentru spiritul întreprinzător, onestitatea și corectitudinea lor, ne-au sădit de mici copii interesul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
reclamate, administrativ, în secolul al XIX-lea, de satul Șirnea, dispersat pe dealurile și văile aproape paralele cu culmea masivului Piatra Craiului și renumit, în ultimele decenii, ca primul sat turistic din România, datorită gospodarilor din localitate, oameni harnici și luminați la minte, care au făcut eforturile necesare pentru a-și da copiii la școală. Așa au ajuns să fie, în deceniile 7-9 ale secolului trecut, comuna cu cel mai mare număr de intelectuali din depresiunea Branului. Comuna Fundata a avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
viteză a trailerelor încărcate cu marfă până la absurd. Experiența tristă a tronsonului Comarnic-Sinaia, care după o exploatare necalculată corect timp de câțiva ani a necesitat multe reparații, îngreunând circulația pe drumul național numărul 1 al țării, ar trebui să-i lumineze pe responsabili traficului greu. Camioanele distrug, deopotrivă, casele locuitorilor din localitățile traversate de acest trafic. Sunt convins că se apropie vertiginos momentul, când năpăstuiții se vor uni și își vor reclama drepturile la securitatea locuinței și vor pretinde despăgubiri substanțiale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
cărțile cele mici și din cele mari, ca albina din flori.” O. Bohtlingk 507. „Nu importă cât de multe (cărți) ai, ci cât de bune.” Seneca 508. „Le dau cărți să citească și ei săracii. Cartea e bună că te luminează, dar sunt mulți care nu le mai dau înapoi și eu nu vreau să le citească numai unu.” George Cârțan 509. „Când se ciocnesc un cap și o carte, și când sună a gol; este oare acesta totdeauna în carte
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
sau care tinde să devină astfel, răspunderea spirituală a cititorului e imensă.” Marin Preda 800. „Cărți răsărite din vis și din valul fierbinte-al gândirii, Voi sunteți stele ce vin să reverse chemări și avânturi, Voi sunteți flori ce-alinați, luminându-ne-ntreg viitorul, Fără de voi n-am mai fi decât hoarde mânate de patimi.” Eugeniu Speranția 801. „... Trebuie să gândești și să scrii mult ca să poți lăsa în urmă dâra unei lumini.” Marin Preda 802. „Am mai spus că orice
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
sau foarte puțin. Oricum, când se trezește, nu-și mai aduce aminte nici măcar dacă a visat sau nu. Peste zi, între injecții, ședințe de kinesiterapie și recoltări de sânge, se odihnește. Citind sau somnolând lungită pe canapea. Atunci, imaginea farului luminând la intervale regulate o mare fără lună i se strecoară pe sub pleoapele pe jumătate închise sau chiar între paginile cărților. Mereu la fel de limpede și la fel de obscură. Fragment nomad, călătorind prin cosmosul lăuntric ca o țandără de stea explodată. Timpul și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
spațiul s-au micșorat mult. Și cu cât mai tare se apropie orizontul, cu atât mai în forță revine trecutul. Ca într-o călătorie de-a-ndoaselea, cu o mașină al cărei parbriz s-ar micșora și întuneca, în timp ce luneta s-ar lumina. Dar memoria conține atâtea lucruri ce nu se mai pot întoarce, atâtea greșeli ce nu mai pot fi îndreptate, atâtea răni ce nu mai pot fi vindecate încât, până la urmă, intoxicată de propriul ei trecut, închide prăvălia de amintiri. Pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și viraje, de la început spre sfârșit. Tot urmând mersul obscur al memoriei care restituie dezordonat bucăți de trecut, înecate în ceață, bolnavul nu pierde din vedere scopul, dimpotrivă, se înverșunează în voința lui de sens, convins că frânturile de trecut, luminate de închipuirea amintirii, ascund un înțeles, tot așa cum fasciculul luminos al unui far îi arată marinarului rătăcit drumul. Cu fruntea scăldată în sudoarea viselor, surâdea, sunt sigură. Spectacolul tocmai se terminase și Isidora, toată paiete și pene, mulțumea publicului, trimițând
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
înotător nu înceta să se micșoreze. Iată că a atins cu picioarele fundul și se scutură delicat, își șterge fața cu mâinile și iese din apă. O femeie. Goală! Și când zic goală, înseamnă că era chiar goală! Luna o lumina ca o lanternă ridicată prea sus. Măsură, cu un ochi format la școala celor mai buni pictori, silueta avântată, cu șolduri și picioare puțin prea puternice. Ieșită din valurile nocturne, Venus se șterse cu un prosop, trase pe ea o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pistă falsă? Sau era vorba de o a treia roșcată care ieșea la iveală? Sunt destule mistere în Bugaz. Îți spuneam azi dimineață că mi-ar plăcea să am un ghid ca dumneata, dar văd că mă rătăcești, în loc să mă luminezi." Nastia își susținu nevinovăția. "Ba da, ba da. În seara când am sosit, am văzut o femeie tânără, care îți semăna, scăldându-se foarte târziu. A tras pe ea o rochie cu bretele, exact ca a dumitale, și a dispărut
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
încă și mai puțin, în Martinica, vrea să rămână la ea acasă. Nu mori bine decât la tine acasă. La întoarcere, o întâlnește pe doamna F. care își scoate cățelușul la plimbare. În rochie de vară, machiată discret, cu față luminată de un surâs frumos. Cât de tânără este această bătrână doamnă! Și când te gândești că doamna F. e mai în vârstă decât ea! Ca și cum unora li s-ar lua obligatoriu ceea ce li se dă altora. Dar adevărul este că
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
am întâlnit până în seara asta, domnule locotenent, lucrul în sine. Vrei să repeți în fața lui Nicolae ce mi-ai spus mie, el se pricepe la muzică și-mi cunoaște capacitățile intelectuale. Pentru voi doi n-o să fie cine știe ce să mă luminați. O discuție pasională despre muzică se angajă în râsetele și buna dispoziție ale celor trei bărbați. Tocmai își terminau aperitivul când ușa s-a deschis cu zgomot. Un câine mare, negru înaintă până în mijlocul sălii. Salută pe toată lumea, în dreapta și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
povestindu-și plecarea precipitată și călătoria forțată. Dar până să se ducă la culcare, a trebuit să aștepte ca vagoanele lor să fie sigilate și blocate pe o linie de garare. Operația a durat o bună parte din noapte. Se luminase de-a binelea când o porniră prin orașul în fierbere. Paul se întorsese la postul lui, dar îi aștepta Silvia. Se resemnară să facă drumul pe jos. Tramvaiele erau ticsite, iar trăsurile, de negăsit. Constantin, încărcat cu lucrurile de primă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în șa. Trecând peste șine spre Vila orelor de lumină, avu timp s-o audă pe Lillișu, transformată cu totul în Lilly Schuh, scoțând un răcnet de fiară rănită: " Se duce să se întâlnească cu curva aia de jidancă!" Se luminase de-a binelea, dar la vilă erau aprinse toate lămpile. Madam Segal, afundată într-un fotoliu, nu mai avea putere să vorbească, își răsucea doar dintr-o parte în alta capul, ca s-o împiedice pe Motea să-i pună
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
avem idei foarte diferite despre ce e și ce nu e bun." "Prin urmare, nu ai venit la noi cu voia dumitale." Doamna Dunin reflectă un lung moment. Ochii ei mari, cenușii, care păstraseră o bună doză de inocență, se luminară: Cred totuși că ai putea trage un folos din acest an petrecut la noi. Mai ales ca să-ți împaci sufletul. Maica Zenovia se va însărcina cu dragă inimă să te ajute. Du-te s-o vezi. Nu e o poruncă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
a restaurantului, dacă nu cumva în negurile viitorului: "Făceam și eu parte dintre credincioșii care vorbeau "în limbi". Dar vezi, Maria Tereza, Biserica noastră s-a schimbat. Astfel, posesia Duhului a fost înlocuită cu celebrarea Intendentului." Un zâmbet melancolic îi luminează fața cu trăsături regulate, o față destul de frumoasă, care lasă să se întrevadă, ca în filigran, masca bătrânului ce va fi într-o zi, nu foarte depărtată, când echilibrul subtil dintre trăsăturile bărbătești și ridurile propriu-zise se va rupe. Dar
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
îl va căuta toată tinerețea într-un învățător anume. Acesta ar fi trebuit desigur să aibă o existență hristocentrică, având drept unic ideal sfințenia și drept arme, pocăința, rugăciunea și cercetarea Cărților Sfinte. Și mai cu seamă, învățătorul trebuia să lumineze prin iubire. Petru Velicikovski are de la foarte fragedă vârstă revelația faptului că toată învățătura creștină este rezumată în porunca iubirii și de aceea, în vremea când era elev, face jurământul teribil în biserică de A NU JUDECA NICICÂND PE NIMENI
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
privilegiată doar pentru unele comunități cu destin aparte și cu "bibliofagi" ronțăitori ai infinitelor texte iradiante, spre folosul lor și al altora, ar însemna mult mai mult decât zidul înalt de cărți neclintite. Înseamnă o bibliotecă esențializată care atrage, încântă, luminează sufletul și mintea ieșeanului, locuitor al acestui spațiu generos, cu o identitate afectivă inconfundabilă. Aici operele scriitoricești se suprapun cu însăși viața și cu reverberațiile ei, într-o urbe receptivă, plină de culoare, gând și spirit. Lumea noastră de azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]