11,487 matches
-
care se tânguiește în termenul prescris de lege” și arată că moșiile d-Sale Torceștii și Blăjerii „se împresoară de moși Gerului”. Văzând și noi câteva din documentele enumerate, constatăm că, într-adevăr, zapisul de vânzare din 1684 menționează lungul moșie Torceștilor „dintr-apa Bârladului până în Călmățui”, la fel și hotarnicile fac această precizare. Documentul din 1777, în afara celor trei dimensiuni ale curmezișului moșiei, dă și dimensiunea lungimii în suma de 5600 stânjeni, începând din „matca Călmățulului” până în Bârlad. Dar Planul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și noi câteva din documentele enumerate, constatăm că, într-adevăr, zapisul de vânzare din 1684 menționează lungul moșie Torceștilor „dintr-apa Bârladului până în Călmățui”, la fel și hotarnicile fac această precizare. Documentul din 1777, în afara celor trei dimensiuni ale curmezișului moșiei, dă și dimensiunea lungimii în suma de 5600 stânjeni, începând din „matca Călmățulului” până în Bârlad. Dar Planul hotarnic din 1841, întocmit de Iosif Anton Bayardi și rezultat în urma „suplicei răposatului spătar Mihalache Cantacuzino din 24 mai 1835” invocată mai sus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
matca Călmățulului” până în Bârlad. Dar Planul hotarnic din 1841, întocmit de Iosif Anton Bayardi și rezultat în urma „suplicei răposatului spătar Mihalache Cantacuzino din 24 mai 1835” invocată mai sus, fixează hotarul de est al Torceștilor, la fel cu cel al moșiilor vecine, Bozieștii (Umbrăreștii de azi), Blăjerii, Trohăneștii (Barcea) „pe Valea Ciriteiului” adică a Herătăului, vale numită în vechime Călmățuiul Mic, de unde și disputa de mai sus prin confundarea voită sau nu a celor două văi cu nume de Călmățui. Cum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lucrat plan hotarnic de teren, trebuia să servească doar pentru susținerea documentară a cauzei reclamantului, nu rezultă dacă acesta a avut câștig la proces, deci dacă a intrat efectiv în ceea ce planul consemna ca fiind „împresurarea ce face statu cu moșia sa Geru în moșia Torceștilor, adică din Valea Herătăului și până în Valea Călmățuiului, în întindere de trei sute treizeci și cinci (335) fălcii”. Anterior, familia Balș se judecase pentru aceeași pricină și cu mănăstirea Răchitoasa, deținătoarea până la secularizarea din 1863 a moșie Geru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
teren, trebuia să servească doar pentru susținerea documentară a cauzei reclamantului, nu rezultă dacă acesta a avut câștig la proces, deci dacă a intrat efectiv în ceea ce planul consemna ca fiind „împresurarea ce face statu cu moșia sa Geru în moșia Torceștilor, adică din Valea Herătăului și până în Valea Călmățuiului, în întindere de trei sute treizeci și cinci (335) fălcii”. Anterior, familia Balș se judecase pentru aceeași pricină și cu mănăstirea Răchitoasa, deținătoarea până la secularizarea din 1863 a moșie Geru, după cum se vede din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu moșia sa Geru în moșia Torceștilor, adică din Valea Herătăului și până în Valea Călmățuiului, în întindere de trei sute treizeci și cinci (335) fălcii”. Anterior, familia Balș se judecase pentru aceeași pricină și cu mănăstirea Răchitoasa, deținătoarea până la secularizarea din 1863 a moșie Geru, după cum se vede din „Jurnalul Tribunalului Tecuci din 8 mai 1859 prin care se hotărăște ca mănăstirea Răchitoasa să urmeze cu moșia sa, Gerul, prin Călmățuiul Mic, zis și Herătăul, dându-i-se câștig de cauză în procesul ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
familia Balș se judecase pentru aceeași pricină și cu mănăstirea Răchitoasa, deținătoarea până la secularizarea din 1863 a moșie Geru, după cum se vede din „Jurnalul Tribunalului Tecuci din 8 mai 1859 prin care se hotărăște ca mănăstirea Răchitoasa să urmeze cu moșia sa, Gerul, prin Călmățuiul Mic, zis și Herătăul, dându-i-se câștig de cauză în procesul ce a avut cu jupâneasa Balș, care învinuia mănăstirea că i-a încălcat moșia Torceștii”. După secularizarea moșiilor mănăstirești, boierii Balș vor fi considerat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin care se hotărăște ca mănăstirea Răchitoasa să urmeze cu moșia sa, Gerul, prin Călmățuiul Mic, zis și Herătăul, dându-i-se câștig de cauză în procesul ce a avut cu jupâneasa Balș, care învinuia mănăstirea că i-a încălcat moșia Torceștii”. După secularizarea moșiilor mănăstirești, boierii Balș vor fi considerat, probabil, că au o șansă mai bună de a-și extinde proprietatea lor, dar se pare că tot fără reușită. După moartea lui Panait Balș, moșia trece în stăpânirea urmașilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca mănăstirea Răchitoasa să urmeze cu moșia sa, Gerul, prin Călmățuiul Mic, zis și Herătăul, dându-i-se câștig de cauză în procesul ce a avut cu jupâneasa Balș, care învinuia mănăstirea că i-a încălcat moșia Torceștii”. După secularizarea moșiilor mănăstirești, boierii Balș vor fi considerat, probabil, că au o șansă mai bună de a-și extinde proprietatea lor, dar se pare că tot fără reușită. După moartea lui Panait Balș, moșia trece în stăpânirea urmașilor săi, destul de numeroși, cinci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că i-a încălcat moșia Torceștii”. După secularizarea moșiilor mănăstirești, boierii Balș vor fi considerat, probabil, că au o șansă mai bună de a-și extinde proprietatea lor, dar se pare că tot fără reușită. După moartea lui Panait Balș, moșia trece în stăpânirea urmașilor săi, destul de numeroși, cinci băieți și trei fete, prin actul de „donațiune a mamei noastre, doamna Ruxanda Balș, născută Cantacuzin-Pașcanu, cu data de 30 martie 1883”, după cum găsim într-o notă publicată în „Gazeta de Galați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Balș, născută Cantacuzin-Pașcanu, cu data de 30 martie 1883”, după cum găsim într-o notă publicată în „Gazeta de Galați” (nr. 22 din 19 februarie 1887), cu ocazia contractării unui împrumut de bani pe patru ani „asigurat cu prima ipotecă în moșia noastră Torceștii cu toate siliștile ei, Țiganii (Țigăneii), Sineștii și Agapii”, se precizează în act. Mai târziu, scoțându-se moșia la vânzare și neputându-se divide în atâtea părți câți moștenitori erau, se înțeleg între ei să vândă în favoarea lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
22 din 19 februarie 1887), cu ocazia contractării unui împrumut de bani pe patru ani „asigurat cu prima ipotecă în moșia noastră Torceștii cu toate siliștile ei, Țiganii (Țigăneii), Sineștii și Agapii”, se precizează în act. Mai târziu, scoțându-se moșia la vânzare și neputându-se divide în atâtea părți câți moștenitori erau, se înțeleg între ei să vândă în favoarea lui Mihai și a fratelui său, Paul Balș. Acest Mihai a fost cel care a subvenționat publicarea Dicționarului geografic, statistic și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la Condrea, Panaite Sobieschi, fiul lui Neculcea Sobieschi, ambii foști primari liberali la Umbrărești ani în șir. La 1 decembrie 1911, Paul Balș și cumnata sa Ruxandra, soția acum decedatului Mihail Balș, apar singurii semnatari ai actului de vânzare a moșiei lor, Torceștii, cumpărător fiind grecul Hector Economos și soția sa, Ecaterina, născută Negropontes. Potrivit legislației agrare din anii 1918-1921, cea mai mare parte din proprietatea moșierească a Torceștilor a fost expropriată și împărțită țăranilor fără pământ, completându-i-se fiecării
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
2.809 ha și 5.775 ari expropriere. A mai rămas proprietate mare în suprafață de 614 ha și 1.000 m2, ce va trece din 1925 în stăpânirea lui Jean Economos, fiul lui Hector. Neavând urmași, după decesul lui, moșia a fost preluată de o nepoată, Elena, fosta soție a generalului Eremia Grigorescu care, împreună cu fiul ei, Dan Er. Grigorescu, au stăpânit-o până în anul 1945. Chiar înainte de primul război mondial, casele boierești de la Torcești nu au putut rezista inundațiilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Eremia Grigorescu care, împreună cu fiul ei, Dan Er. Grigorescu, au stăpânit-o până în anul 1945. Chiar înainte de primul război mondial, casele boierești de la Torcești nu au putut rezista inundațiilor, s-au ruinat, dar urmele lor încă se mai cunosc. Centrul moșiei a fost mutat la Ivești, pe terasă. Câteva construcții realizate aici de către vechii lor stăpâni, inclusiv o cramă modernă, sunt încă în bună stare. Așa ar fi trebuit și ar fi putut fi menținute și alte construcții, inclusiv a morii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acest nume și din Blăjerii de Sus, ce avea vatra atunci, în 1864, în lunca Bârladului, la sud de Torcești. A fost o formă de organizare administrativă forțată, impusă de interesele postelnicului Panaite Balș, stăpân atunci al ambelor sate și moșii vecine. Până la urmă, structura respectivă s-a dovedit neviabilă, Torceștii trecând în componența comunei Umbrărești, acolo unde îi era locul din vechime, iar Blăjerii de Sus la comuna Ivești, lucru firesc din multiple puncte de vedere. Pentru că Torceștii, așa cum am
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai numeroasă, față de aceea de la Torcești. De altfel, există și un indiciu sigur în acest sens. Este vorba de cei 34 bătrâni atestați documentar mai târziu, pe partea răzeșească a Umbrăreștilor, adică pe mai puțin de jumătatea hotarului întreg al moșiei, împărțirea aceasta pe bătrâni producându-se în prima jumătate a secolului al XVII-lea, după cum se poate calcula pe baza spiței de neam a bătrânului Vlasie, în care se găsesc înscrise cele șase generații după efectuarea primei partajări a satului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
secolului al XVII-lea, după cum se poate calcula pe baza spiței de neam a bătrânului Vlasie, în care se găsesc înscrise cele șase generații după efectuarea primei partajări a satului pe bătrâni. Ar rezulta că numai pe această parte de moșie se afla o populație de aproximativ 170 de suflete, ceea ce pentru timpul respectiv nu este deloc puțin. Numele și cifrele din documentele celei de-a doua jumătăți a secolului amintit vin să întărească afirmația de mai sus, căci ele oglindesc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ușor convinge urmărind și comparând cifrele pe sate și pe stăpânii lor, parcurgând și alte documente contemporane care cuprind date de referință. Exemplificăm cu două cazuri tipice, credem noi, aspectul pe care dorim să-l relevăm: 1 - la satul și moșia Drăgănești-Tecuci, a vornicului mare pe atunci Mihail Sturza, viitorul domn, nu apare în Condica Vistieriei Moldovei din 1816 decât un număr de „16 liudi” la impuși la bir și nici un scutelnic. Cu un an în urmă însă, respectiv în 1815
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în Condica Vistieriei Moldovei din 1816 decât un număr de „16 liudi” la impuși la bir și nici un scutelnic. Cu un an în urmă însă, respectiv în 1815, în publicațiile ce se fac privind scoaterea la vânzare prin mezat a moșiei Drăgăneștilor scrie negru pe alb că „e sat de 150 gospodari, cu câmp și pădure, fânaț îndestul, cu mori în apa Bârladului cu meșteșugu nemțesc” (subl. n.), deci sat mare, puternic atât din punct de vedere economic, cât și demografic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de 134 familii față de realitatea arătată pentru anul anterior. În catagrafia din 1831, la Drăgănești găsim înscrise „40 slugi scutite” la un număr de 255 familii existente, birnici 70, străini 46, restul fiind categorii sociale neimpuse la bir: 2 - la moșia și satul Slobozia-Umbrărești, stăpânit în acest timp de postelnicul Mihalache Mavrogheni, în 1816 sunt înregistrați „16 liudi” și „6 slugi scutite”, iar în 1831, după numai 15 ani, să fie înregistrate la aceeași categorie fiscală „37 slugi scutite” și abia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aceeași era situația pentru diverșii funcționari, micii dregători de stat cu ranguri de postelnicei, polcovnici, poroșnici (observăm termenii rusești), dar și acei ce formau așa-zisul „ram judecătoresc” sau cei care se aflau în slujba boierilor ce stăpâneau satul și moșia respectivă. 2) birnicii formau categoria acelora care suportau povara mare a obligațiilor de tot felul, în sensul că erau impuși atât la plata birului în bani, cât și la efectuarea numeroaselor lucrări publice, cunoscute prin termenii ajunși până la noi: angărâi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
erau considerați că lucrează în gospodăria lor, implicit și în cadrul obligațiilor față de stat și boieri, cu 4 (patru) boi sau mai mulți, deci aveau/dispuneau și de o suprafață de teren mai mare din obște sau de folosință de la stăpânul moșiei, de unde se aprecia că și beneficiile sunt mai mari, dar și obligațiile trebuie să fi fost pe măsură. Pe lângă vitele de muncă, ei aveau și alte animale, numeroase, iar dreptul lor de folosință, fie în cadrul obștii răzeșești, fie a celei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
viitorul proprietar, domnul Grigore III Ghica, putem estima că măsurătorile au fost făcute cu deosebită grijă, cu atât mai mult cu cât noul stăpân nu avea nici un interes să iasă o suprafață mai mare decât în realitate, poate dimpotrivă. Dimensiunile moșiei Torcești, date în lungul și curmezișul ei cu stânjenul, sunt acestea: 5.600 stânjeni lungul și 757 curmezișul (stabilind aici media pe cele 4 (patru) măsurători sau trăsuri). Transformând stânjenul în unități de măsură moderne obținem 12,096 km lungul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cum găsim în acte că măsurau umbrăreștenii. Deci, numai pentru Torceștii de la est de Bârlad ar rezulta o suprafață de peste 1.330 fălci. Adăugând și suprafața Țigăneilor, stabilită pe aceleași criterii de calcul și care la 1848 era contopită cu moșia Torceștilor, avem suprafața de 1.500 fălcii. Dintr-un act de mai târziu, respectiv 1883, prin care se ipoteca moșia pentru un împrumut bănesc, se aprecia că moșia „Torceștii cu toate siliștile ei, Țigăneii, Sineștii, Agapii sunt în întindere de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]