12,372 matches
-
atrase de experiențele umane, de simplitatea și autenticitatea vocilor memoriei și ale identității; personajele reale își povestesc viața, regretă sărbătorile de odinioară, se amuză pentru lucruri trecute, evocă experiențe tragice sau explică rețete culinare... Materialul cuprins în aceste volume - monologuri narative, cît mai puțin întrerupte de întrebările celor care iau interviul - e prețios pentru pragmatică și analiza discursului, domenii în care dispunem din păcate de prea puține înregistrări orale. în povestirile unor persoane de vîrste diferite, cu niveluri culturale variate, se
Mărturii despre destine și etnii, despre limbi și dialecte... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16632_a_17957]
-
în funcție și vorbește în dialectu' tău. Foarte interesant. Tot m-am rîs, că eu așa ceva n-am mai văzut p-aici" (p. 327). Mărturiile orale cuprinse în aceste volume devin, astfel, și puncte de pornire pentru alcătuirea unei istorii (narative, dinamice și concrete) a contactelor și a diversității lingvistice.
Mărturii despre destine și etnii, despre limbi și dialecte... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16632_a_17957]
-
o altă ocazie, se sprijină exclusiv pe grafică, mai exact pe desen și pe acuarelă. Dar și desenul, și acuarela sînt prezentate aici cu o funcție dublă: ele sînt simultan forme artistice și un anume tip de text, de suport narativ pentru o realitate deja constituită. Reluînd ceea ce am spus deja în avanpremieră, albumul însuși este o carte de artă, un mod de comunicare cu fenomene concrete și cu oameni determinați, dar și o descriere spontană a vieții și o negație
Un document artistic și uman by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16634_a_17959]
-
Nicodin, a reușit să introducă un articol consacrat prozei "expresioniste" a acestuia, cuprinzând și referiri la romanul Revoluția. Le va prelua în Istoria literaturii române din 1991. Vorbea acolo despre "ambițiile spre colosal" ale romancierului și despre temeritatea proiecției sale narative, "un haos care tinde neîncetat a deveni cosmos". Citim azi imensul roman, de peste o mie de pagini, al lui Dinu Nicodin cu sentimentul străbaterii unui continent epic necunoscut, chiar dacă acolo este vorba despre istorie, despre oameni care au existat și
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
mai inspirat într-o suită de poeme dedicate lui Andrei Pleșu. în aceste poeme - plasate la sfârșitul volumului și grupate sub titlul Natură statică - sunt "descrise" diferite obiecte din "colțul metafizic al sufrageriei". Fiecare text descriptiv are ca anexă unul narativ, astfel încât vedem și obiectul, și reveria pe care el i-o provoacă poetului. Iată cum funcționează procedeul: " CRANIUL unei femei de neam gotic căruia-i/ lipsesc mandibula câțiva dinți și sinusurile/ eu îi spun arhaios și în nopțile pustii când
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]
-
C. Rogozanu Pentru cititorii mai puțin obișnuiți cu identificarea diverselor trucuri narative la care apelează frecvent scriitorii contemporani, romanul Mariei Tacu, Mătușa mea, Anestina, este un ghid extrem de util. Autoarea marchează prin bold-uri sau prin italice diversele schimbări de perspectivă care intervin pe parcursul cărții. O metodă simplă și eficientă, un confort
Bold-uri, italice... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16680_a_18005]
-
în destinul Anestinei. Efectul nu este cel scontat. Vitalitatea pe care ar fi trebuit s-o asigure colajul lasă locul unui mic vertij textual care complică inutil lucrurile. Povestea finală a cărții explică intențiile autoarei. Romanul conține, prin amestecul planurilor narative, o mișcare generală de regresie care face posibil actul creației. Motto-ul cărții anunță discret acest lucru: "... odată ce începeți să știți, este bine să vă reîntoarceți la inocența de la început." (Malcolm Lowry). Și nu este vorba doar despre o rețetă
Bold-uri, italice... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16680_a_18005]
-
un trecut, încercarea de a mă rupe de acest trecut, într-un mod individualist, aduce după sine o deformare a relațiilor mele prezente" (MacIntyre, După virtute. Tratat de etică, Editura Humanitas, 1997, 227p.). MacIntyre ridică o problemă interesantă pentru teoria narativă a identității: în ce măsură povestea vieții mele este opera mea, sau mai degrabă un intertext semnat de toți cei care mă cunosc, ba chiar și de cei ce nu mă cunosc, dar ale căror valori eu le-am preluat pur și
Aproape ca acasă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16672_a_17997]
-
nu doar pentru faptul că documentează în legătură cu nu știu care subiect, dar și de plăcere, indiferent dacă autorul a urmărit sau nu acest efect. Al. Săndulescu crede același lucru și o spune explicit în introducerea cărții despre memorialiștii români: „În cazul talentelor narative (relevabile și în texte scrise fără o intenționalitate artistică), jurnalele, memoriile, amintirile sunt chiar literatură la anumiți autori de clasă înaltă, nu odată concurând romanul”. Revenind la cartea lui Al. Săndulescu, să mai arăt că pentru autor genul memorialistic este
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
se pot încerca, bineînțeles, și apropieri cu zone literare exterioare. Mai ales că orice reconsiderare și recuperare de acest tip suferă de tentația comparatistică. Predilecția pentru personaje bătrâne și senzația permanentă de fragilitate și de iminență a morții, precum și delicatețea narativă apropie o proză ca Jilțul de nuvelistica lui Anton Holban, de pildă. În vreme ce Clopotul sau Noapte cu lună, o frumoasă metaforă a fascinației și iluziei atingerii idealului, par a degaja o atmosferă sud-americană. Nu cred în misticismul povestirii Misterioasa dispariție
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]
-
unei femei intrate în al șaptelea deceniu de viață, ținut în fața unui confesor mult mai tînăr, mut (tînărul nu scoate nici o vorbă în carte) și pe alocuri plictisit. Tînărul are în economia romanului un rol pur convențional. El oferă pretextul narativ pentru punerea în pagină a unui formidabil document de conștiință. Textul acelui roman scoate în evidență intensitatea greu de închipuit a vieții interioare a sexagenarei, în contradicție flagrantă cu placiditatea politicoasă a tînărului și transmite un mesaj subliminal: trecerea anilor
Între Eros și Thanatos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13106_a_14431]
-
volum de poeme. Sensul acestei cărți reiese mai mult din impresia generală, din ceea ce rămîne la sfîrșitul lecturii în mintea și mai ales în inima cititorului decît din analiza ideatică a fiecărui fragment luat în parte sau din succesiunea blocurilor narative. Paradoxul acestei cărți este acela că ea este construită cu materialele prozei, pe principiile unei tehnici poetice, dar presupune din partea cititorilor o lectură eminamente poetică, pentru a putea reconstitui, în final, sensurile inițiale ale prozei. Nora Iuga realizează în Lebăda
Între Eros și Thanatos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13106_a_14431]
-
totuși pe un nivel superior căci nu-și propune mai mult decît poate oferi și beneficiază de o coerență internă expusă agreabil. O serie de povești, implicit de destine, se intersectează într-un film gen mozaic, cu mai multe fire narative toate centrate pe dragoste sub diverse forme: de copii, de frate, de iubit(ă), de soț(ie), împlinită sau abandonată, spumoasă sau tainuită, proaspătă sau mult prea așezată. Grație subiectului, Pur și simplu dragoste apare ca o peliculă de divertisment
Trei filme by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/13119_a_14444]
-
că el înseamnă grație și eleganță, sănătate și dezvoltare armonioasă, stimulare a imaginației, a memoriei, a puterii de creație, înțelegem de ce părinții apelează la balet ca la un partener în educația copiilor. Cât despre aceștia, copiii sunt fascinați de subiectul narativ al baletului, de personaje și costume care îi transpun într-o lume de basm. Câte fetițe nu vin să „baleteze” ca să fie prințese?! Și mai este ceva, în cazul elevilor mei: spectacolele care au loc pe scena Operei Române din
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
atunci când își evocă aventurile amoroase. Aventuri cu o minimă epica și cu maximum de retorica! Că prin ceață, recunoaștem ceva din poezia blagiana. Românul lui Lucian Blaga nu este de fapt român, ci poezie povestita. Scriitorul traduce într-un limbaj narativ trăirile și revelațiile care au facut gloria lui de poet. S-ar putea crede ca din această operație rezultă o poezie diluata. De fapt, este mai rău de atât: rezultă o poezie denaturata, cu momente de un comic involuntar. Una
Poezie povestită by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17639_a_18964]
-
367 p.). Dacă vrem să oferim străinătății o imagine favorabilă despre cultura română, este necesară convergență eforurilor noastre creatoare. Revenind la comunicarea despre românul cervantin, trebuie spus că Ivanovici propune un model de înțelegere alcătuit din suprapunerea a trei "inscripții narative" care "se șterg una pe alta la suprafață și se suprapun în profunzime". Conceptul acesta de "român palimpsest" implică o "intertextualitate internă" la trei niveluri: al naratorului, al punctului de vedere și al recunoașterii viziunii subiectului. Pentru descifrarea palimpsestului quijotesc
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
aici, la nivel formal, se află marea diferența dintre cei doi. Nu vom întîlni la Ramuz epitetul aproape homeric de la Sadoveanu, nici dulceața legănata a frazei. Stilul lui Ramuz este concis, sec, fără ornamente. În schimb, la Sadoveanu lipsesc artificiile narative, schimbările de perspectivă temporală, tulburătoarele instantanee fotografice, prezente la tot pasul în românul scriitorului elvețian. Dar dacă formă îi desparte, cei doi scriitori se întîlnesc în conținut. Ramuz și Sadoveanu au în comun vocația epopeica. Lumea lor este undeva la
Clasicii între ei sau Ramuz si Ruxandra by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983]
-
reuși vreodată, pentru Jean succesul va însemna, totdeauna, acel aer de nonșalanta și triumf zugravit pe chipul lipsit de griji al lui Bernard, vagă lui zeflemea de individ care nu are nimic de pierdut și totul de cîștigat. Dincolo de faptele narative în sine, dincolo de amintirile istorisite, Jean e neputinciosul, un Watson sortit unei existente în umbră gloriosului sau Holmes, caracterizat strict prin admirația pentru acesta; Bernard este cîștigătorul, eroul care trece prin viață că un prinț călare pe un cal alb
Banale tragedii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17632_a_18957]
-
luat în seamă; practic, sînt extrem de rare cazurile de scriitori cantonați în exclusivitate într-un singur gen literar; mai probabil este că orice scriitor simte îndemnul lăuntric de a folosi întreaga panoplie, exprimîndu-se pe rînd prin vers, comentariu critic, ficțiune narativa". Fără îndoială. Regretabil este doar că Ilie Constantin n-a insistat pe acestă idee, omițînd a menționa consecințele ingrate ce decurg din adoptarea unei perspective contrare. Florin Manolescu proclama, cu suficientă, insuficientă "poeziei criticilor", pe care o exemplifică prin Aron
Critica lui Ilie Constantin (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17657_a_18982]
-
pictură Mirelei Trăistaru configurează o lume ritualizata, încremenita în manifestările ei exemplare: naștere, nuntă, moarte. Fără ostentație și fără crispare, cu citate livrești și cu aluzii etnografice, cu agitații grafice și cu pensulații largi, pictorița dezvolta simultan idei plastice și narative, gesticulează viu și interoghează memoria într-o expozitie-proiect, adică într-un discurs unitar și logic, atît de departe de cumulul de tablouri cu care sînt agresate sistematic galeriile noastre. Dar pe lîngă toate acestea, la fel de importantă și la fel de puternică, este
Gestul crud si reveria culturală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17682_a_19007]
-
pregătesc să distrugă și să salveze deopotrivă lumea de la pieire, dar în același timp duc existența obscură și ridicolă a unor indivizi mărunți, cu destine oarecare, pasiuni și ambiții minore. Cartea este o colecție, sau chiar un fel de muzeu narativ al secolului al XX lea, pentru că în ea se regăsește un inventar uluitor de rețete literare, de personaje, tehnici, stiluri, intrigi, estetici, din care fiecare alege ce vrea. În buna manieră a postmodernismului, veți spune. Într-adevăr, Codrescu construiește un
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
secolului al XX lea, pentru că în ea se regăsește un inventar uluitor de rețete literare, de personaje, tehnici, stiluri, intrigi, estetici, din care fiecare alege ce vrea. În buna manieră a postmodernismului, veți spune. Într-adevăr, Codrescu construiește un eșafodaj narativ aparent complicat, apelînd la strategiile deja "clasice" ale vremii noastre, din care lipsește, în mod fericit aș spune, doar așa numita autoreferentialitate. Povestea se spune de la sine, fără intruziunile unui autor pus pe mărturisiri personale, sau pofticios să participe la
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
pe care o citești în tren, pe avion, între două autobuzuri, în metrou, oriunde ai o clipă liberă. Ușurica dar nu minoră, cartea e atît de savuroasa încît nu strică o avertizare: între două capitole și o schimbare de macaz narativ, n-ar fi exclus să pierdeți mijlocul de transport așteptat, după cum celor ce se jenează să rîdă de unii singuri în public de pe acum le spun să se lase păgubași. Într-o anumită măsură, Messi@h e o carte pentru
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
timpul, în vreme ce Andrea e inconștiență de partea care lipsește din ea, dar cu toate acestea pricepe de îndată ce o vede pe rebela din New Orleans că e jumătatea ei. Interesant este că întîlnirea nu se petrece pe neașteptate, ci treptat: firele narative le trag din ce in ce mai aproape, pe cele două eroine, una de cealaltă. Andrea fuge cu iubitul ei în New Orleans, în vreme ce Felicity ajunge, pe urmă subiectului investigat de ea, în Ierusalim. Undeva la mijloc, un mijloc simbolic, nu neapărat delimitat spațial
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
culturii de masă, de orice tip ar fi aceasta. Și, continuăm noi, daca admitem ideea că postmodernismul este timpul în care cultură de masă se instituționalizează - în ultimă instanță la baza culturii postmoderne. Întoarcerea melodramei în toate tipurile de structuri narative postmoderne (film, muzicaluri cinematografice, chiar produsele mass-media - articole și programe de știri TV) este o chestiune care nu poate fi negata. Imaginația melodramatica, o manifestare a inclinației postmoderne către sensibilitatea romantică (sau, mai degrabă, sentimental-romantioasă) - soap opera gen Dallas, Dynasty
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]