KorAP: Find »[drukola/base=narativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...449 450 451 ...488 >

12,197 matches

Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642

auktoriale erzählsituation) și SITUAȚIA NARATIVĂ FIGURALĂ (personale erzählsituation). Situația narativă la persoana întîi (Ich erzählsituation) e caracterizată de un narator care participă la situațiile și evenimentele povestite ( Marile speranțe, Moll Flanders). ¶Stanzel 1964, 1971, 1984. Vezi și NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ. situație narativă personală [personal narrative situation / personale Erzählsituation]. Vezi SITUAȚIE NARATIVĂ FIGURALĂ. ¶Stanzel 1964, 1971, 1984. situație-șablon [stock situation]. O situație convențională; un set standard de stări și evenimente. Situațiile-șablon merg de la particular (de ex., semnul din naștere care dezvăluie rudenia) la

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
narativă la persoana întîi (Ich erzählsituation) e caracterizată de un narator care participă la situațiile și evenimentele povestite ( Marile speranțe, Moll Flanders). ¶Stanzel 1964, 1971, 1984. Vezi și NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ. situație narativă personală [personal narrative situation / personale Erzählsituation]. Vezi SITUAȚIE NARATIVĂ FIGURALĂ. ¶Stanzel 1964, 1971, 1984. situație-șablon [stock situation]. O situație convențională; un set standard de stări și evenimente. Situațiile-șablon merg de la particular (de ex., semnul din naștere care dezvăluie rudenia) la general (genul de INTRIGĂ de la sărăcie la bogăție). Unele

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. spațiu [space]. Locul sau locurile în care au loc situațiile și evenimentele reprezentate (MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, spațiul istoriei) și INSTANȚA (INSTANȚELE) POVESTITOARE. Deși este posibil de narat fără referință la spațiul povestirii, spațiul instanței narative sau relațiile dintre ele ("Ion a mîncat; apoi se culcă"), spațiul poate juca un rol important în narațiune; iar trăsăturile sau legăturile între locurile mai sus-menționate pot fi semnificative și pot funcționa tematic, structural, sau ca un procedeu de CARACTERIZARE

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
free indirect style/style indirect libre]. Vezi DISCURS-INDIRECT LIBER. strategie dramatică [dramatic treatment]. În terminologia lui James, redarea scenică de situații și evenimente și, mai exact, de vorbire și comportament. H. James 1972. Vezi și DRAMĂ, PANORAMĂ, STRATEGIE PICTURALĂ. strategie narativă [narrative strategy]. În povestirea unei narațiuni, setul de procedee narative adoptate sau de mijloace narative folosite pentru a realiza un anume scop. ¶Souvage 1965. strategie picturală [pictorial treatment]. În terminologia lui James: în opoziție cu STRATEGIA DRAMATICĂ, o prezentarea non-scenică

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
dramatică [dramatic treatment]. În terminologia lui James, redarea scenică de situații și evenimente și, mai exact, de vorbire și comportament. H. James 1972. Vezi și DRAMĂ, PANORAMĂ, STRATEGIE PICTURALĂ. strategie narativă [narrative strategy]. În povestirea unei narațiuni, setul de procedee narative adoptate sau de mijloace narative folosite pentru a realiza un anume scop. ¶Souvage 1965. strategie picturală [pictorial treatment]. În terminologia lui James: în opoziție cu STRATEGIA DRAMATICĂ, o prezentarea non-scenică a opiniei unui personaj despre situații și evenimente; TABLOU. H.

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
lui James, redarea scenică de situații și evenimente și, mai exact, de vorbire și comportament. H. James 1972. Vezi și DRAMĂ, PANORAMĂ, STRATEGIE PICTURALĂ. strategie narativă [narrative strategy]. În povestirea unei narațiuni, setul de procedee narative adoptate sau de mijloace narative folosite pentru a realiza un anume scop. ¶Souvage 1965. strategie picturală [pictorial treatment]. În terminologia lui James: în opoziție cu STRATEGIA DRAMATICĂ, o prezentarea non-scenică a opiniei unui personaj despre situații și evenimente; TABLOU. H. James 1972; Lubbock 1965. structură

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
structura profundă corespunde ISTORIEI, s-ar putea spune că structura de suprafață corespunde DISCURSULUI (sau inscripționării povestirii). ¶Termenul și conceptul au fost adaptate de la Chomsky și gramatica generativ-transformațională. ¶Chomsky 1965 [1969]; van Dijk 1972; Johnson, Mandler 1980. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ. structură profundă [deep structure]. Structura abstractă de susținere a narațiunii; MACROSTRUCTURA narațiunii. Structura profundă constă din reprezentări sintactico-semantice globale care determină înțelesul narațiunii, și se convertește în STRUCTURA DE SUPRAFAȚĂ printr-un set de operații sau de TRANSFORMĂRI. În modelul

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
se spune că structura profundă corespunde ISTORIEI, se spune și că structura de suprafață corespunde DISCURSULUI. ¶Termenul și conceptul au fost adaptate de Chomsky și gramatica generativ-transformațională. ¶Chomsky 1965; van Dijk 1972; Füger 1972; Johnson, Mandler 1980. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ. structură superficială. Vezi STRUCTURĂ DE SUPRAFAȚĂ. subiect [sjužet / subject]. În terminologia formalistă rusă, setul de situații și evenimente narate în ordinea prezentării lor pentru un destinatar (în opoziție cu FABULA); aranjamentul întîmplărilor; MYTHOS; INTRIGĂ. ¶Chatman 1978; Ejxenbaum 1971b [1983]; Erlich

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
formalistă rusă, setul de situații și evenimente narate în ordinea prezentării lor pentru un destinatar (în opoziție cu FABULA); aranjamentul întîmplărilor; MYTHOS; INTRIGĂ. ¶Chatman 1978; Ejxenbaum 1971b [1983]; Erlich 1965. subiect [subject]. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii narative profunde, în modelul greimasian. SUBIECTUL (analog EROULUI de la Propp și LEULUI de la Souriau) caută OBIECTUL. La nivelul unei structuri narative superficiale, el este concretizat ca PROTAGONIST. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
întîmplărilor; MYTHOS; INTRIGĂ. ¶Chatman 1978; Ejxenbaum 1971b [1983]; Erlich 1965. subiect [subject]. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii narative profunde, în modelul greimasian. SUBIECTUL (analog EROULUI de la Propp și LEULUI de la Souriau) caută OBIECTUL. La nivelul unei structuri narative superficiale, el este concretizat ca PROTAGONIST. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL, ROL ACTANȚIAL, ANTISUBIECT, AUXILIANT, SCHEMĂ NARATIVĂ, PARCURS NARATIV. substanță [substance]. În concepția lui Hjelmslev: în opoziție cu FORMA, realitatea (materială

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
analog EROULUI de la Propp și LEULUI de la Souriau) caută OBIECTUL. La nivelul unei structuri narative superficiale, el este concretizat ca PROTAGONIST. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL, ROL ACTANȚIAL, ANTISUBIECT, AUXILIANT, SCHEMĂ NARATIVĂ, PARCURS NARATIV. substanță [substance]. În concepția lui Hjelmslev: în opoziție cu FORMA, realitatea (materială sau semantică) constituită din cele două planuri ale unui sistem semiotic (planul EXPRESIEI și planul CONȚINUTULUI). În cazul narațiunii, se poate spune că substanța expresiei este

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
de la Propp și LEULUI de la Souriau) caută OBIECTUL. La nivelul unei structuri narative superficiale, el este concretizat ca PROTAGONIST. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL, ROL ACTANȚIAL, ANTISUBIECT, AUXILIANT, SCHEMĂ NARATIVĂ, PARCURS NARATIV. substanță [substance]. În concepția lui Hjelmslev: în opoziție cu FORMA, realitatea (materială sau semantică) constituită din cele două planuri ale unui sistem semiotic (planul EXPRESIEI și planul CONȚINUTULUI). În cazul narațiunii, se poate spune că substanța expresiei este echivalentă cu

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
concepția lui Hjelmslev: în opoziție cu FORMA, realitatea (materială sau semantică) constituită din cele două planuri ale unui sistem semiotic (planul EXPRESIEI și planul CONȚINUTULUI). În cazul narațiunii, se poate spune că substanța expresiei este echivalentă cu mediile de MANIFESTARE narativă (limbă, film etc.), iar substanța conținutului este echivalentă cu setul de entități și evenimente care pot fi reprezentate de o narațiune. ¶Chatman 1978; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Hjelmslev 1954, 1961 [1967]. Vezi și DISCURS, MEDIU NARATIV, POVESTIRE. surpriză [surprise]. Sentimentul

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
cu mediile de MANIFESTARE narativă (limbă, film etc.), iar substanța conținutului este echivalentă cu setul de entități și evenimente care pot fi reprezentate de o narațiune. ¶Chatman 1978; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Hjelmslev 1954, 1961 [1967]. Vezi și DISCURS, MEDIU NARATIV, POVESTIRE. surpriză [surprise]. Sentimentul care se obține cînd așteptările legate de ce se va întîmpla sînt încălcate de ceea ce se întîmplă de fapt. Producerea surprizei se consideră cu adevărat efectivă atunci cînd ceea ce se întîmplă, de fapt, este temeinic fundamentat în

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
1974 [1987]; Beardsley 1958; Bremond 1985; Chatman 1983; van Dijk 1977; Daemmrich & Daemmrich 1986; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Falk 1967; N. Friedman 1975; Frye 1957 [1972]; Prince 1985; Rimmon-Kenan 1985; Wellek, Warren 1949 [1967]; Zholkovsky 1984. tempo [tempo]. Ritmicitatea VITEZEI narative. ELIPSA, REZUMATUL, SCENA, SEGMENTAREA și PAUZA sînt cele cinci tempouri majore într-o narațiune. ¶Bentley 1946; Chatman 1978; Genette 1980. text lizibil [readerly text]. Un text care se poate citi (sau decoda) în raport cu constrîngeri, convenții și coduri bine definite; un

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
lecturii (mai mult sau mai puțin stabilite). Textul lizibil (texte lisible) este un text moderat polisemic, un text plural parcimonios, un text parțial închis, în opoziție cu TEXTUL SCRIPTIBIL (texte scriptible), care este infinit polisemic, triumfător plural, perfect deschis. Textele narative sînt lizibile de-ar fi și numai pentru faptul că dețin semnificații în termenii unei logici a acțiunii (CODUL PROAIRETIC și diversele sale constrîngeri). ¶Barthes 1974 [1987]. text scriptibil [writerly text]. Un text care nu se poate citi (sau decoda

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
text care semnifică în infinit de multe moduri (în toate direcțiile). În opoziție cu TEXTUL LIZIBIL (texte lisible), el este plural la modul triumfător și cu totul deschis. Strict vorbind, termenul desemnează un ideal (paradoxal) și nu poate caracteriza textele narative, de-ar fi și numai pentru că ele semnifică în raport cu o logică a acțiunii (CODUL PROAIRETIC și diversele sale constrîngeri). Totuși, el a ajuns să fie din ce în ce mai mult folosit în legătură cu textele neconvenționale, inclusiv narațiunile neconvenționale. ¶Barthes 1974 [1987]. teză [thesis]. Doctrina

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
și DURATĂ, VITEZĂ. tip [type]. Un personaj static ale cărui însușiri sînt foarte puține și care constituie un caz-paradigmă de o anume calitate, atitudine sau rol (zgîrcitul, lăudărosul, femeia fatală, ipohondrul etc.). ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Scholes, Kellogg 1966. tip narativ actorial [actorial narrative type]. Clasă de NARAȚIUNI HOMODIEGETICE, sau HETERODIEGETICE caracterizată de FOCALIZARE INTERNĂ (Foamea, Ambasadorii). Împreună cu TIPURILE NARATIVE AUCTORIAL și NEUTRU, e una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
de o anume calitate, atitudine sau rol (zgîrcitul, lăudărosul, femeia fatală, ipohondrul etc.). ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Scholes, Kellogg 1966. tip narativ actorial [actorial narrative type]. Clasă de NARAȚIUNI HOMODIEGETICE, sau HETERODIEGETICE caracterizată de FOCALIZARE INTERNĂ (Foamea, Ambasadorii). Împreună cu TIPURILE NARATIVE AUCTORIAL și NEUTRU, e una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și PUNCT DE VEDERE. tip narativ auctorial [auctorial narrative type]. Clasa de NARAȚIUNI HOMODIEGETICE sau HETERODIEGETICE caracterizate de FOCALIZAREA

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
de NARAȚIUNI HOMODIEGETICE, sau HETERODIEGETICE caracterizată de FOCALIZARE INTERNĂ (Foamea, Ambasadorii). Împreună cu TIPURILE NARATIVE AUCTORIAL și NEUTRU, e una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și PUNCT DE VEDERE. tip narativ auctorial [auctorial narrative type]. Clasa de NARAȚIUNI HOMODIEGETICE sau HETERODIEGETICE caracterizate de FOCALIZAREA ZERO (Moby Dick, Bella, Eugénie Grandet, Tom Jones). Împreună cu TIPURILE NARATIVE ACTORIAL ȘI NEUTRU, este una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și PUNCT DE VEDERE. tip narativ auctorial [auctorial narrative type]. Clasa de NARAȚIUNI HOMODIEGETICE sau HETERODIEGETICE caracterizate de FOCALIZAREA ZERO (Moby Dick, Bella, Eugénie Grandet, Tom Jones). Împreună cu TIPURILE NARATIVE ACTORIAL ȘI NEUTRU, este una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și PUNCT DE VEDERE. tip narativ neutru [neutral narrative type]. Un tip de narațiune caracterizată de FOCALIZARE EXTERIOARĂ. Împreună cu

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
caracterizate de FOCALIZAREA ZERO (Moby Dick, Bella, Eugénie Grandet, Tom Jones). Împreună cu TIPURILE NARATIVE ACTORIAL ȘI NEUTRU, este una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și PUNCT DE VEDERE. tip narativ neutru [neutral narrative type]. Un tip de narațiune caracterizată de FOCALIZARE EXTERIOARĂ. Împreună cu TIPURILE-NARATIVE AUCTORIAL și ACTORIAL, tipul narativ neutru (Ucigașii) este una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și PUNCT DE VEDERE. tip narativ neutru [neutral narrative type]. Un tip de narațiune caracterizată de FOCALIZARE EXTERIOARĂ. Împreună cu TIPURILE-NARATIVE AUCTORIAL și ACTORIAL, tipul narativ neutru (Ucigașii) este una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și NARAȚIUNE COMPORTAMENTISTĂ, MOD DRAMATIC, PUNCT DE VEDERE. tipologia intrigii [plot typology]. Determinarea sistematică a tipurilor de INTRIGI potrivit similitudinilor

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
că X mănîncă o tartină în fiecare zi"), subiectivizare ("X [sau Y] crede că X mănîncă o tartină în fiecare zi") și atitudine ("Lui X [sau Y] îi place că X mănîncă o tartină în fiecare zi"). Ca o SECVENȚĂ narativă să fie completă, ea trebuie să conțină două propoziții distincte într-o relație transformațională. ¶După Greimas, transformările leagă șiruri intratextuale la același nivel structural. Ele sînt echivalente cu operațiile de CONJUNCȚIE și DISJUNCȚIE între SUBIECT și OBIECT și, mai general

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
1979 [1996]; Greimas 1970 [1975], 1971, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Köngäs-Maranda & Maranda 1971; Lévi-Strauss 1963 [1978], 1965-71; Mandler, Johnson 1977; Pavel 1976, 1985; Prince 1973, 1982; Propp 1968 [1970], 1984 [1983]; Todorov 1978 [1980], 1981. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ, REGULĂ TRANSFORMAȚIONALĂ. translație în trecut [cutback]. O ANALEPSĂ, o ÎNTOARCERE ÎN TRECUT, o RETROSPECȚIE, o BUCLĂ TEMPORALĂ. ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și ORDINE. trăsătură [trait]. Calitatea sau însușirea unui PERSONAJ care revine într-o serie de situații și evenimente. ¶Chatman

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]