12,043 matches
-
Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), până când acesta a fost desființat prin ordinul ministrului interimar al Educației din guvernul Ponta, Liviu Pop. În 16 iulie 2012, o comisie tehnică a Consiliului Național de Etică a decis că Victor Ponta nu și-a plagiat teza de doctorat și că a respectat „toate cerințele academice” din 2003. Comisia a mai afirmat că lucrarea „respectă cerințele academice din acea perioadă și este comparabilă din punct de vedere al acestor cerințe cu alte
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
profesorii Dumitru Diaconu, Ion Diaconu și Vasile Crețu. Menționam că în bibliografie - iar dovadă stă chiar teza de doctorat - au fost trecute ca surse toate lucrările de plagierea cărora este acuzat.” În iunie 2012 acuzația de plagiat adusă premierului Victor Ponta urma să fie analizată de Comisia de Etică a Universității din București și de Facultatea de Drept, care urmau să constituie o comisie formată din experți internaționali. Acuzat de plagiat, premierul român nu intenționa să demisioneze: „Nu mă gândesc nicio
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
mă gândesc nicio secundă să cedez în ceea ce eu consider că este o bătălie politică personală cu președintele Traian Basescu.” Pe 29 iunie 2012, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis oficial că Victor Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. El ar fi copiat cuvânt cu cuvânt 85 de pagini. Victor Ponta s-ar folosi de poziția sa de prim ministru pentru a împiedica pe orice cale decizia CNATDCU. Astfel, prin ministrul educației
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
relatare FAZ). Astfel, cu toate că constatarea plagiatului este simplă și, după cum arăta jurnalistul Cristian Tudor Popescu, „oricine știe să scrie și să citească poate constata acest lucru”, prin acțiunile guvernului controlat de Ponta, actul oficial de constatare a plagiatului lui Victor Ponta a fost contestat. După pronunțarea imputației de plagiat, CNATDCU și profesori universitari din componența ei au fost atacați de către cercuri guvernamentale: astfel, Victor Ponta ar intenționa, după declarațiile ministrului educației, să dea în judecată comisia, cerând daune morale, iar PSD
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
acest lucru”, prin acțiunile guvernului controlat de Ponta, actul oficial de constatare a plagiatului lui Victor Ponta a fost contestat. După pronunțarea imputației de plagiat, CNATDCU și profesori universitari din componența ei au fost atacați de către cercuri guvernamentale: astfel, Victor Ponta ar intenționa, după declarațiile ministrului educației, să dea în judecată comisia, cerând daune morale, iar PSD (partidul condus de Ponta) a acuzat șeful comisiei că ar fi obținut finanțări ilegale, ceea ce s-a dovedit repede a fi fals. În aceeași
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
cerând daune morale, iar PSD (partidul condus de Ponta) a acuzat șeful comisiei că ar fi obținut finanțări ilegale, ceea ce s-a dovedit repede a fi fals. În aceeași zi, ministrul de interne Ioan Rus, a luat apărarea premierului Victor Ponta, afirmând: „De la Aristotel și Platon, toți cei care au scris teze de doctorat pe filosofie, pe politică, pe științe sociale, toți au plagiat. Repet, de la Aristotel încoace și Platon, pe tehnic de la Newton și Einstein, toată lumea a plagiat”. Presa românească
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
senatului universitar, în baza hotărârii Comisiei de Etică”. Consiliul Național de Etică a decis pe 18 iulie 2012 că Ponta nu a plagiat. Pe data de 20 iulie 2012 Comisia de Etică a Universității din București a decis că Victor Ponta a plagiat intenționat, găsindu-se pasaje copiate pe 115 pagini din cele 297 (și anume teza excluzând prefața lui Adrian Năstase și anexele). În aceeași zi, revista "Nature" a relatat despre verdictele contradictorii date de comisia de etică a Guvernului
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
că e vorba de un plagiat vădit, cu încălcarea voită a normelor universitare. Senatul i-ar putea cere ministerului educației aplicarea măsurilor legale pentru plagiat. O comisie juridică a universității caută calea legală pentru retragerea titlului de doctor al lui Ponta. Academicianul ieșean Viorel Barbu, membru in CNATDCU, care a dat verdict de plagiat pentru Victor Ponta, a denunțat presiunea politică pusă asupra forului și a declarat că a fost amenințat cu închisoarea. PSD, partidul condus de Ponta, a lansat un
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
putea cere ministerului educației aplicarea măsurilor legale pentru plagiat. O comisie juridică a universității caută calea legală pentru retragerea titlului de doctor al lui Ponta. Academicianul ieșean Viorel Barbu, membru in CNATDCU, care a dat verdict de plagiat pentru Victor Ponta, a denunțat presiunea politică pusă asupra forului și a declarat că a fost amenințat cu închisoarea. PSD, partidul condus de Ponta, a lansat un atac la adresa academicilor care au analizat lucrarea de doctorat, în care a afirmat despre același academician
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
Tiberiu Nițu a dat un NUP, pe baza expertizei Oficiului Român pentru Drepturi de Autor, potrivit căruia plagiatul nu poate fi dovedit, printre altele, pe motiv că fonturile folosite la redactare sunt altele. Autorii din care se presupune că Victor Ponta ar fi plagiat, Ion Diaconu și Vasile Crețu au declarat în fața procurorilor că nu se consideră a fi prejudiciați în niciun fel și că nu doresc să depună plângere. Cel de-al treilea autor, Dumitru Diaconu, nu a consimțit să
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
nu se aseamănă ca tot unitar cu vreuna din lucrările presupus a fi plagiate. Aceste aspecte, coroborate cu împrejurarea că dreptul la paternitatea unei opere nu poate fi privit separat de dreptul la integritatea acesteia conduc la concluzia că Victor Ponta, prin conceperea și publicarea lucrării nu și-a însușit calitatea de autor al operelor (...) Aspectele sesizate prin denunțul formulat nu s-au confirmat, motiv pentru care fapta nu există”". Contestația formulată de Adrian Papahagi, Mihail Neamțu si Augustin Ofițeru (denunțători
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
la editura Seuil, Collection Points, caz documentat în detaliu în septembrie 2013. Filologul și eseistul Adrian Papahagi a semnalat premierului francez Jean-Marc Ayrault cu ocazia vizitei acestuia în România, faptul că în volumul "Răspunderea în dreptul internațional umanitar", scris de Victor Ponta în colaborare cu Daniela Coman, sunt preluate fără citarea sursei pasaje întregi din volumul „La Cour pénale internationale - Le statut de Rome”, scris de avocatul francez William Bourdon, expert în apărarea drepturilor omului, în colaborare cu Emmanuelle Duverger. Din documentul
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
Piața Arcului de Triumf a fost organizat un miting USL, dar aceștia au fost primiți cu ostilitate de către protestatarii din Piața Universității, Ludovic Orban, fiind îmbrâncit și huiduit de aceștia. Pe 4 iunie, au izbucnit proteste împotriva proaspătului premier, Victor Ponta, aceste proteste fiind un miting anti-USL, organizat de președintele PDL, Vasile Blaga, și o adunare a tineretului democrat-liberal. Protestele împotriva lui Băsescu au reizbucnit. Cele două tabere s-au îmbrâncit în București. Mulți protestatari au scandat împotriva guvernului Boc, dar
Protestele din România din 2012 () [Corola-website/Science/325188_a_326517]
-
Alegerile prezidențiale din România au avut loc în două tururi de scrutin, la 2 noiembrie 2014 și la 16 noiembrie 2014. Pentru al doilea tur s-au calificat premierul în funcție, Victor Ponta (Alianța PSD-UNPR-PC), cu 40,44% din voturi, respectiv primarul Sibiului, Klaus Iohannis (ACL), cu 30,37%. În al doilea tur, cu o participare la vot cu peste 10% mai mare față de primul tur, Iohannis a obținut 6.288.769 de
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]
-
certă preferința românilor din diaspora pentru candidatul opoziției, Klaus Iohannis, care a obținut în diaspora cel mai bun scor (89,73%). Conform Constituției României, art. 83, mandatul președintelui este de 5 ani, cu posibilitatea înnoirii sale o singură dată. Guvernul Ponta a modificat prin OUG 45/2014 modalitatea de alegere a președintelui României, pentru ca votul să poată fi exprimat de alegători în orice secție de votare. OUG 45/2014 a fost criticată de Partidul Național Liberal sub aspectul favorizării votului multiplu
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]
-
în data de 16 septembrie 2014 excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă, fără să o judece pe fond. În data de 19 septembrie congresmanul american Christopher Smith, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților, a adresat o scrisoare premierului Ponta, în care și-a exprimat îngrijorarea față de modificarea legii electorale în perioada campaniei electorale. Congresmanul Smith a arătat că legislația electorală trebuie adoptată în urma dezbaterii în Parlament, nu prin modalitatea unei ordonanțe de urgență. Primul candidat care și-a înscris
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]
-
reușit să voteze până la închiderea urnelor. Asociația cere și demisia ministrului de externe, Titus Corlățean. De asemenea, sute de români au protestat în seara alegerilor în fața sediului Ministerului Afacerilor Externe. Candidatul Monica Macovei și Cătălin Predoiu au cerut demisia Guvernului Ponta pentru proasta organizare a alegerilor. Președintele în funcție, Traian Băsescu, a spus că a urmărit cu atenție procesul electoral de duminică, atât din țară cât și din diaspora. Șeful statului a spus că se impun demisiile ministrului de Externe Titus
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]
-
8 noiembrie președintele Traian Băsescu a cerut din nou demisia Ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlățean. În zilele de 8 și 9 noiembrie zeci de mii de români s-au adunat în marile orașe ale României pentru a protesta împotriva premierului Ponta și a ministrului Corlățean. Cele mai importante proteste au avut loc în Timișoara și Cluj, dar proteste semnificative au avut loc și în București, Constanța, Iași, Brașov și Oradea. În același sfârșit de săptămână a devenit publică implicarea unor înalți
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]
-
proteste semnificative au avut loc și în București, Constanța, Iași, Brașov și Oradea. În același sfârșit de săptămână a devenit publică implicarea unor înalți clerici ai Bisericii Ortodoxe Române, între care arhiereul Iustin Hodea, în campania electorală a lui Victor Ponta. O investigație realizată de TVR Cluj a demonstrat implicarea mitropolitului Andrei Andreicuț în campania lui Ponta. Pe data de 9 noiembrie s-a aflat că diplomații români din Italia, țară în care se află o comunitate largă de români, au
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]
-
de săptămână a devenit publică implicarea unor înalți clerici ai Bisericii Ortodoxe Române, între care arhiereul Iustin Hodea, în campania electorală a lui Victor Ponta. O investigație realizată de TVR Cluj a demonstrat implicarea mitropolitului Andrei Andreicuț în campania lui Ponta. Pe data de 9 noiembrie s-a aflat că diplomații români din Italia, țară în care se află o comunitate largă de români, au cerut ajutor autorităților locale italiene pentru deschiderea de secții de vot în două orașe (Riano și
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]
-
și lui Martin Schulz, președintele Parlamentului European, în care a semnalat problemele apărute în diaspora în primul tur al alegerilor prezidențiale. Cristian Preda le-a cerut liderilor europeni să aibă o poziție publică în care să-i solicite premierului Victor Ponta respectarea dreptului de vot a românilor din diapora. Biroul Electoral Central a anunțat că deschiderea de noi secții de votare în diaspora este atât legală cât și recomandată. Anunțul a fost făcut printr-un comunicat de presă și nu printr-
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]
-
doi candidați și întregii media" astfel încât nici un candidat să nu fie avantajat, iar temele pentru campanie ar trebui negociate. Klaus Iohannis i-a recomandat premierului o dezbatere la Palatul Parlamentului la fel ca la alegerile prezidențiale din 2009, dar Victor Ponta a refuzat. Pe 4 noiembrie Universitatea de Vest din Timișoara i-a invitat pe cei doi candidați la o dezbatere în Aula Magna a Universității. Klaus Iohannis a acceptat a doua zi invitația UVT. Răspunsul premierului a fost unul negativ
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]
-
și Senatului s-au reunit, însă cele două părți nu au ajuns la o înțelegere nici de această dată. Pe 11 noiembrie Klaus Iohannis a anunțat cu puțin timp înainte de începerea emisiunii că i se va alătura prim-ministrului Victor Ponta la Realitatea TV pentru o primă confruntare a candidaților. A doua confruntare a candidaților a avut loc pe 12 noiembrie la B1 TV. Dezbaterea a avut loc pe 11 noiembrie la Realitatea TV. Dezbaterea poate fi vizualizată integral aici, iar
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]
-
jurământul de credință. Acest cabinet a fost succesorul Guvernului Mihai Răzvan Ungureau, care a pierdut încrederea Parlamentului în urmă aprobării moțiunii de cenzură depusă de USL. Guvernul Ungureanu este al doilea guvern român care cade prin moțiune de neincredere. Guvernul Ponta (1) a fost susținut de către Uniunea Social Liberală, formată din Partidul Social Democrat și Alianța de Centru-Dreapta care este formată din Partidul Național Liberal și Partidul Conservator. El a fost urmat din decembrie 2012 de guvernul Victor Ponta (2). În
Guvernul Victor Ponta (1) () [Corola-website/Science/326329_a_327658]
-
neincredere. Guvernul Ponta (1) a fost susținut de către Uniunea Social Liberală, formată din Partidul Social Democrat și Alianța de Centru-Dreapta care este formată din Partidul Național Liberal și Partidul Conservator. El a fost urmat din decembrie 2012 de guvernul Victor Ponta (2). În urmă plecării lui Sorin Frunzăverde din Partidul Democrat Liberal, un număr mare de parlamentari au părăsit partidele care susțineau Guvernul Ungureanu și s-au înscris în partidele care erau în opoziție (PSD, PNL și PC) sau au rămas
Guvernul Victor Ponta (1) () [Corola-website/Science/326329_a_327658]