12,006 matches
-
86%). Pentru 3,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,05%). Pentru 3,91% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Ocupația de bază este agricultura. Se cultivă grâu, porumb și floarea soarelui. Există și suprafețe cu vie hibridă. Se cresc bovine, porcine, ovine, cabaline și păsări. Pe raza comunei funcționează și câteva unități industriale: Fabrica de confecții de la Boboc, Fabrica de brânzeturi de la Roșioru, abatorul de la Cochirleanca, la care
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
Buzău și era formată din satele Bălănești, Bercești, Bodromirești, Cocârceni-Cozieni, Fața lui Nan, Mărculești, Turburea, Valea Epei și Valea Banului, cu o populație de 2050 de locuitori, care trăiau în 521 de case. În comună funcționau 6 mori de măcinat porumb pe râul Sărățelul Bălăneștilor (din care 2 ale statului), o stână (tot a statului), 4 biserici (una la Cozienii de Jos, fost schit și metoh al Episcopiei Buzăului; și celelalte trei la Cozienii de Sus, Bălănești și Cocârceni), precum și o
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
Dintre plantele ierboase cele mai întâlnite sunt gramineele, dintre arbuști, porumbarul și măceșul. Pe malul apelor întâlnim sălcia și arinul, în livezi întâlnim mărul, părul, prunul, cireșul și nucul. Plantele cele mai frecvent cultivate sunt cerealele (grâu, secara, orz, ovăz, porumb), floarea soarelui și trifolienele. În satul Briheni vegetația este de deal, pădurile și pășunile ocupând o mare suprafață. c.) Colectivitatea asupra căreia își exercită autoritatea Consiliul local al comunei Lunca se compune din: - Satul Lunca cu o populație de 1065
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
îngropată în pământ care nu se poate mișca, trasă de doi boi. În valea Bicilor ( a taurului communal ), pe versantul cultivat, s-ar afla un izvor, simetric cu izvorul Popii (Laza Miron, a Vuchii) Ocupații: Agricultură, cultivarea cerealelor: grâu și porumb. Cultivarea cânepii pentru producerea firelor necesare țesăturilor din cânepă(trama) și a celor din cânepă și bumbac (misir) Creșterea animalelor: vite cornute, pentru tracțiune, carne și lapte și caii, pentru tracțiune. Oile erau în număr mic și mai mult pentru
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
sunt găsiți asasinați patru soldați români, care sunt înmormântați creștinește, pe cheltuiala satului, în cimitirul sătesc (memoria anonoma). - Dupa 1949 a început perioadă cotelor obligatorii până în 1957. Oamenii dădeau cea mai mare parte din produse cote la stat din: grâu, porumb, cartofi, fan, ceapă, lapte, lâna și aveau fiecare plan de cultură primit de la stat. Atunci s-a făcut arie săteasca, în locul Sătescul, pe terenul care era clejia bisericii, unde oamenii aduceau grâu legat în snopi, făceau stoguri și treierau la
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
nu intra în această categorie, dar avea, probabil, mai multă autoritate sau spirit organizatoric. De exemplu, la 1712 jude în satul Bălnaca era colonul Gabriel Groza, care nu avea nimic în comparație cu Nicolae David, care avea 2 boi, 3 câble de porumb, 3 clăi de fân. Dacă în prima jumătate a secolului al XVIII-lea funcția de jude era o cinste, la sfârșitul secolului devine o servitute nedorită, din cauza sporirii obligațiilor iobăgești și a abuzurilor stăpânirii Din documentele cercetate pentru secolele XVII
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
procedat la o împărțire a contribuabililor în funcție de numărul satelor cu care este menționată și după metodologia anterioarei situații ar rezulta, ipotetic, următorul tabel: Locuitorii satului se ocupau cu creșterea animalelor mici (oi, capre) și a albinelor, cultivau cereale (grâu, mei, porumb, orz mixt), dădeau dijma din miei, iezi și stupi, precum și din cereale, având posibilitatea de a răscumpăra o parte din dijmă în bani. De exemplu, în anul 1694 ei răscumpărau 142 de iezi cu 8 florini și 52 dinari, iar
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
în 1753, în 1779 de 13,8 %, deci o creștere de 3,3 ori. În secolul al XVIII-lea, pe lângă creșterea simțitoare a numărului locuitorilor, crește și nivelul de trai al populației satului. Se diversifică semănăturile, cultivându-se, pe lângă grâu, porumb, orz, mei, ovăz și floarea-soarelui. Din floarea-soarelui, în 1746 se obțin 380 buc, în 1753, 363 buc. Se creșteau animale mari, folosite la munca câmpului: boi, vaci și cai. Sătenii aveau 10 boi în 1713 la 1725 - 22, iar 1753
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
2 la 1,1. Dacă inventarul animalelor este în scădere, cel al furajelor și cerealelor este în creștere. Recoltele de fân sunt, în medie de familie 1,2 căpițe în 1713 și 1,4 căpițe la 1753. Media câblelor de porumb crește simțitor de la 0,2 în 1713 la 4,5 câble în 1753. În 1713 se cultiva porumbul și meiul, la 1753 se mai cultiva grâu, ovăz, secară, obținându-se, de exemplu, în 1753 din porumb 204 câble, din grâu
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Recoltele de fân sunt, în medie de familie 1,2 căpițe în 1713 și 1,4 căpițe la 1753. Media câblelor de porumb crește simțitor de la 0,2 în 1713 la 4,5 câble în 1753. În 1713 se cultiva porumbul și meiul, la 1753 se mai cultiva grâu, ovăz, secară, obținându-se, de exemplu, în 1753 din porumb 204 câble, din grâu 57 și 3/4 câble, din ovăz 5 și 1/2 câble, din secară 36 câble. La 1713
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
1753. Media câblelor de porumb crește simțitor de la 0,2 în 1713 la 4,5 câble în 1753. În 1713 se cultiva porumbul și meiul, la 1753 se mai cultiva grâu, ovăz, secară, obținându-se, de exemplu, în 1753 din porumb 204 câble, din grâu 57 și 3/4 câble, din ovăz 5 și 1/2 câble, din secară 36 câble. La 1713 este semnalată prima moară în sat, în proprietatea lui Simion Martin, moară ce aducea un venit de 5
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
în total 1040 zile de muncă cu animalele sau 2080 zile de muncă cu palmele, deci fiecare iobag presta 13 zile pe an cu animalele sau 26 de zile pe an cu palmele. Nona o dădeau din cereale: grâu, ovăz, porumb și din animale: miei, iezi, stupi. Conscrierea din 1779 atestă o serie de ocupații în funcție de care se stabilesc taxele din crâșmărit, morărit, lemnărit, ghindărit, meșteșuguri. Domeniul nu avea în folosință teren arabil sau vie în hotarul satului, doar un fânaț
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
sapa de laz. Urme ale acestui mod de exploatare a pământului se mai văd încă pe Dealul Bisericii, Zapodie, Runc, Secătură, Dealul Costeșii, Fața Agrieșului s.a Puțin productivă și greu de lucrat, partea arabilă a hotarelor este cultivată cu porumb, grâu de primăvara și ovăz. Pădurea este inestimabila resursă economică ce ocupă și astăzi peste 50٪ din suprafața comunei. Explicabil deci, de ce pădurăritul a ocupat un însemnat număr de locuitori care din păduri proprii, comunale sau nobiliare, exploatau lemnul pentru
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
sapă de laz. Urme ale acestuia mod de exploatare a pământului se mai văd încă pe "Dealul Bisericii, Zăpodie, Runc, Secătura, Dealul Costeții, Fata Agriesului" ș.a Puțin productive și greu de lucrat, partea arabila a hotarelor era cultivate cu porumb, grâu de primăvară și ovăz. Pădurea inestinabilă resursă economică, ocupă și astăzi peste 50٪ din suprafața așezării. Explicabil deci, de ce pădurăritul, a ocupat un însemnat număr de locuitori care, din păduri proprii, comunale sau nobiliare, exploatau lemnul pentru nevoi gospodărești
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
grădinițe pentru preșcolari, acestea având o bază materială satisfăcătoare. Alături de școală, căminele culturale și biblioteca publică au fost și sunt instituții specializate pentru realizarea educației permanente. Economia comunei Copălău este de tip agrar, majoritatea locuitorilor practicând agricultura. Se cultivă grâu, porumb, orz-orzoaică, plante pentru furaje, legume și pe suprafețe mai mici floarea soarelui, ovăz, rapiță. Usturoiul se cultivă pe suprafețe mai mari, terenul existent permițând obținerea unor producții de calitate. După anul 1990 au apărut mici asociații agricole, unități comerciale pentru
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
trebuit să se bazeze mai ales pe strângeri de fonduri din rândurile organizațiilor particulare, iar eforturile lui nu au avut succesul scontat. Ulterior, el avea să se exprime pe această temă: În diferite țări transatlantice era așa o abundență de porumb, că fermierii a trebuit să-l ardă drept combustibil în locomotivele de pe calea ferată. În același timp, vasele din Europa stăteau în porturi că nu aveau mărfuri de transportat. Simultan, mii, chiar milioane de oameni erau șomeri. Toate acestea, în timp ce
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
relativ lungă, răcoroasă și ploioasă. Vara este scurtă și nu prea caldă, căldura cea mai mare în regiune ajungând la +32 °C - +34 °C. Toamna este rece și ploioasă, ceea ce impiedică în mare măsură recoltarea grâului și uneori chiar a porumbului. Zăpada cade la sfârșitul lui octombrie și iarna temperatura ajunge până la -26 °C - -30 ° C. Temperatura medie a anului este de +6°- +8 °C. De atunci, așa cum se poate constata, s-au produs o serie de modificări și în clima
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
de bază o reprezintă pădurile de foioase și rășinoase, ierburile montane și pășunile care sunt de o calitate superioară, fapt ce determină preocuparea principală a leșenilor, din vechime până astăzi: creșterea animalelor. Plantele cultivate: cartoful, ovăzul și pe suprafețe mici, porumbul, grâul, orzul, legumele, pomii fructiferi. Despre localitatea Leșu se pomenește pentru prima dată, după cum afirma profesorul Anton Coșbuc, unul din fiii de seamă ai acestei așezări, în studiul său intitulat " Obârșia satului Leșu", la începutul sec. al XVII-lea. Este
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
care mai participă și neveste tinere. Dintre obiceiurile foarte vechi legate de munca în gospodărie se mai mențin și astăzi „clăcile", ca forme de întrajutorare în muncă. Acestea se desfășoară pe tot parcursul anului. Amintim clăcile de: cosit, gunoit, desfăcut porumb, colectat lână, prășit, secerat, cărăușit (mai ales atunci când omul își construiește o casă). La unele dintre ele s-a renunțat, dar majoritatea au rămas, ca semn al solidarătății sătești, ca formă de întrajutorare, dar și ca prilej de destindere și
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
comuna Răchiți, agricultura concentrează cea mai mare parte a forței de muncă și, din acest punct de vedere, a constituit un sector preponderent în structura economică și socială a comunei. Structura solului permite culturi variate, ponderea deținând-o cerealele păioase, porumbul, cartoful, sfecla de zahăr, legumele și floarea soarelui. Locuitorii comunei își păstrează tradiția de crescători de animale, efectivele menținându-se la un nivel ridicat. Pe teritoriul comunei funcționează 48 societăți cu capital privat: Mai funcționează o societate agricolă cu personalitate
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
specii de graminee, în general pe locuri sărăcite în humus. Pe solurile interzonale de tipul solurilor gleizate și subtipuri gleice sunt identificate specii hidrofile de tipul asociațiilor de Carex, Juncus și Phragmites. Vegetația cultivată în zonă este reprezentată de grâu, porumb, urmate de sfeclă, floarea soarelui, plante furajere. Dintre buruienile întâlnite în culturi amintim Convolvulus arvensis (volbură), Setaria glauca (mohor), Cynodon dactylon (pir gras), Cirsium arvense (pălămidă), Taraxacum officinale (păpădie), Amaranthus retroflexus (știr sălbatic). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
formate din acumularea sărurilor reziduale ale rocilor. În partea de vest a Suliței, pe marginea iazului Dracșani, din cauza apei freatice, se înregistrează deplasări de teren spre vatra iazului. Economia comunei Sulița are un caracter agrar. Principalele culturi întâlnite aici sunt: porumbul, grâul, orzoaica, sfecla furajeră, sfecla de zahăr, floarea soarelui, cartofi, fasole, etc. În categoria activităților de ordin secundar se înscriu cele comerciale sau din sfera serviciilor. Dotările publice existente pe raza comunei, destinate activităților mai sus amintite, aparțin cu preponderență
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
generale și gimnaziale. Lipsesc după cum se poate observa, serviciile de sănătate, asistență socială, strict necesare unui trai decent, acestea fiind asigurate din reședința de comună într-o măsură total nesatisfăcătoare raportat la nevoile populației. În comună funcționează 2 mori de porumb, 1 abator, 3 prese de ulei, 1 atelier lemnărie, 1 darac, 1 atelier fierărie, 1 fermă piscicolă, 1 brutărie. Activitatea care caracterizează comuna o constituie cultivarea terenurilor agricole și creșterea animalelor. Comuna este recunoscută pentru luciu de apă (iazul Dracșani
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
în câte o casă pustie. Învățătorii erau preoții și cantorii celor două biserici - ortodoxă și greco-catolică care predau rugăciunile și cititul cu litere chirilice. Anul școlar era foarte scurt - 2-3 luni, iar învățătorii erau plătiți în natură, cu grâu sau porumb 7.5 kg de elev pe perioada anuală de școlarizare. Primul local propriu pentru școală s-a clădit în anul 1868 de către comuna politică. Prin anii 1878-1880 când s-a introdus cadastrul, localul școlii a fost preluat și transcris pe
Șona, Brașov () [Corola-website/Science/300971_a_302300]
-
dinspre Zăvoaia pe tumulul Baracu, la colțul pădurii de la Dudescu, la ieșire din sat către satul Scărlătești și pe un câmp situat între cimitirul satului și tumulul mai sus menționat. În această perioadă cea mai importantă cultură era cea a porumbului și apoi cea a grâului. Sub aspectul tehnicii, efectivul și starea echipamentului agricol din gospodăria țărănească au continuat să fie rudimentare și insuficiente. Principalele unelte agricole au rămas mai departe plugul, rarița, sapa, secera, coasa, etc. care în lipsa unor metode
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]