12,874 matches
-
reprezenta o catastrofă greu de înțeles, încrederea în poziția lor privilegiată, predeterminată de zei, a fost grav atinsă, în plus, în timp ce Delta era colonizată de către asiatici, cuceritorii, întăriți în taberele lor fortificate, ignorau cu dispreț civilizația egipteană. Dar egiptenii au priceput lecția. Treptat, ei au învățat s: i mânuiască armele învingătorilor. La un secol după dezastru (i. E. pe la ~ 1600), Teba, în care domnea un faraon 45 Traducere de J. Wilson, ANET, pp. 405-407; cf. Breasted, op. Cit., pp. 189 sq; Erman-Blackman, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
absurdității condiției umane (singura salvare este perpetua căutare a ceea ce ar putea înălța omul, ceea ce i-ar putea conferi accesul la adevărurile ultime): "Când lucrurile încetează/ să mai aibă un înțeles,/ o legătură/ mă duc să joc biliard/ ca să pot pricepe lumea". Simbolurile sunt cele tradiționale facilitând astfel transmiterea mesajului (soarele, imagine a rațiunii, a adevărului absolut, căutarea interioară - "E un cap detașabil, din fericire/ Și numai cu el pot să joc"), asocierile rămân însă inedite. Pe același model al jocului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
afirmațiile pe care le-au formulat alți cercetători sau eu însumi în alte situații. Prețuiesc fermitatea, dar și mai mult iubesc nuanțele, fără de care adevărurile ar fi incomplete. Vrînd să lărgesc orizonturile fiecărui aspect, le-am căutat unde m-am priceput, nu știu însă dacă întotdeauna în locurile cele mai adecvate. Totuși, și cînd am rămas aproape, și cînd am mers departe, în minte mi-a fost Bacovia, un poet care îi „rezumă” pe contemporanii săi, mai mult decît alți poeți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
rămînea apoi dus pe gînduri. Probabil căutase și dînsul să citească ce scrisese băiatul lui în cartea apărută, «Plumb», și nu prea înțelesese mare lucru. Odată a întrebat-o pe verișoara mea Liliana (fiica mai mare a Mariei) dacă ea pricepe ceva din poeziile lui Iorgu. La răspunsul ei negativ (avea vreo treisprezece ani atunci), Buiul ar fi zis: «Gîndul mîței!» Bunicul meu era un om simplu, care nu se ocupase toată viața lui decît de comerț. El nu citea decît
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mea de scris, unde oficiez înfășurat în toga violetă a melancoliei și a tristeților bacoviene. (Poetul băcăuan iubea «violetul» și abia astăzi îl înțeleg.) Fratele lui Bacovia, avocat pensionar pe-aici, prieten de-al meu, îmi spunea odată că nu pricepe de ce se face atîta caz de George! El nu l-a văzut decît beat și niciodată treaz! Am refuzat și eu să-l mai văd pe avocat după ce-am priceput, cam tîrzior, Plumbul și doliul mandarinal al violetului”.4
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
prieten de-al meu, îmi spunea odată că nu pricepe de ce se face atîta caz de George! El nu l-a văzut decît beat și niciodată treaz! Am refuzat și eu să-l mai văd pe avocat după ce-am priceput, cam tîrzior, Plumbul și doliul mandarinal al violetului”.4 ) Splendidă atitudine! Paradoxal, din toate cele arătate mai sus rezultă un lucru pe care cu greu l-aș fi acceptat în urmă cu patru decenii cînd am început să scriu despre
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
numai, îngroșarea laturii sentimentale: „Muzica sentimentaliza/ Obositor,-”. Versul de la care am pornit această „glosă” nu putea fi scris nici de Eminescu, nici de Macedonski, nici de Vlahuță. Sensibilitatea lor nu era pregătită pentru așa ceva. Chiar dacă între contemporani sînt cîțiva inși pricepuți în acest domeniu - T. Maiorescu, A. D. Xenopol, Caragiale, Iacob Negruzzi -, generația în ansamblu nu e preocupată de muzică, nu se dă în vînt după ea. în schimb, Bacovia face parte dintr-o generație avidă de muzică, prima de acest fel
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
acesta e firav și-i îmbrăcat de un croitor priceput. De altminteri frapează costumul nou, cu revere tari, călcate ferm. După felul în care-i compusă, fotografia e „cuminte”; - sigur nu era destinată vreunei reclame. Autorul Plumbului fie nu se pricepea, fie nu-i plăcea să pozeze, fie că își formase încă de acum ideea că o fotografie „adaugă a înțelege mai aproape pe autor”1). Că între ea și literatura sa trebuie să existe o corespondență. De aceea a dat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
stăruință și de la alții”1) Femeie independentă, Eliza Mustea îl descoperea pe pedant și în „societate”, sub figura antipatică, plictisitoare, a celui care se prezintă „ca la conferință”, împiedicînd lumea „să se distreze și să vorbească fiecare de ceea ce poate pricepe oricine”2). De regulă, porecla de „pedant” emană de la tineri sau de la cei deprinși să se manifeste firesc, neconvențional. Lucrurile se verifică la scara întregii culturi. Atitudinile pedante nu se potrivesc cu începuturile și, prin urmare, sînt combătute. Oameni tineri
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
păsările (și-ntr-un „Pastel” din Comedii... plopii: „Sărmanii plopi de lîngă moară/ Cum stau de singuri singurei -”) au diminutive la el? Un răspuns ar putea fi strofa următoare, scrisă de un confrate de al său romașcan: „Cine poate să priceapă/ Jalea plopului și plînsul?/ -Doar acela care-n lume / E stingher și el ca dînsul.” Ca să-l înțeleg cît mai amănunțit, încerc să abordez în diverse feluri și sub multiple pretexte lexicul lui Bacovia. în urmă cu o săptămînă i-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
priviri manuscrisul de la Cluj), Bacovia nu dă impresia de om degajat, ci de om încordat, care, din teama de a nu greși, devine hipercorect. Să fie, oare, la mijloc, prudențele de copist ministerial sau vechea teamă a școlarului? Ceea ce nu pricep mulți din cei ce pretind (ori rîvnesc la titlul de) „bacovieni” e faptul că nu poți fi „bacovian” în tranșe, pe bucățele, cu întreruperi (un volum da, unul nu), schimbînd „macazurile”. Bacovia a fost „bacovian” în mod continuu și integral
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pe mai mulți decît poezia acestuia? Un răspuns ar fi că emoția, ceea ce „izvorăște din inimă”, are un impact mai puternic și e mai rezistentă decît „experiențele și transfigurările” intelectuale, aluziile mitologice ori de alt gen, care adesea nu sînt pricepute ori se uită repede. Alt răspuns ar fi că Bacovia e mai comprehensiv în fața lumii, pe care o integrează mai larg în versurile sale, cu aspirațiile și dezamăgirile ei. E mai direct, mai social și mai comun, prin urmare, mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
făcut-o să dea înapoi înspre extrema populistă, dar având un punct de pornire mai puțin periculos. Concluzie Prin mai buna înțelegere a dinamicii populismului și a intereacțiunii sale cu alte elemente ale contextului politic, putem, în cele din urmă, pricepe mai bine relația complexă dintre populism și democrație. Ipotezele capitolului introductiv cu privire la impactul populismului derivă din două categorii independente de condiții care trebuie întrunite: categoria referitoare la impactul participării populiste la guvernare și categoria privitoare la gradul de consolidare al
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
că viața este inutilă și doresc să și-o curme sau cer dreptul la eutanasie. Imperfecțiunile lumii noastre necesită ca oamenii să fie ajutați. Și, întrucât viața socială se complică tot mai mult, este nevoie de o persoană care se pricepe să acorde ajutor calificat, profesionist Acesta este asistentul social" (Prelici, 2001, pp. 7-8.). După ce, sumar, am expus câteva date informative cu privire la întrajutoarea dintre oameni în perioada antică, ne vom opri asupra țării noastre, prezentând aspecte în ceea ce privește asistența socială preștiințifică în
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
duci politicos și îl înjuri ca la ușa cortului, amenințându-l că știi pe cineva în poliție care o să-l aranjeze; dezumflarea cauciucului este etapa următoare obligatorie; apoi îi faci o zgârietură creativă, inițial mai fină, iar dacă tot nu pricepe boul, una adevărată, din aia de identificare, cum spuneam, în cazul în care mașina îi este furată; de aici încolo, dacă tot nu înțelege, se termină obligațiile tale de a fi elegant și binecrescut și îi blochezi zilnic mașina animalului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dintre cele mai la îndemână explicații pleacă de la realitatea că, fundamental, creativitatea românească este una de gradul doi, una bazată pe imitație și prelucrare a ceva existent, pe parodie, pe maimuțăreală, pe clovnerii jurnalistice și morale. Noi nu prea ne pricepem la izvodit din neant, ci doar la miștocăreală, la prelucrare ironică, la juxtapunere bășcălioasă, la plasarea dibace a unui diez care modifică umoristic ceva preexistent. Bula e regină în țara lui Bulă, iar din acest punct de vedere Academia Cațavencu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
este, paradoxal, manipularea propagandistică a guvernului Antonescu potrivit căreia evreii din Iași ar fi semnalizat piloților sovietici unde să bombardeze, trădare militară care ar fi justificat apoi masacrele care au urmat. Nu trebuie, desigur, să fii mare specialist pentru a pricepe că nimeni nu ar fi putut fi atât de iresponsabil să își ceară singur bombe în cap, nici că de la înalțimea plafonului de nori unde zburau bombardierele nu ar fi putut vedea nicio urma de semnalizare de la sol sau, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și să avem abilitatea politică de a păstra ce avem. Acum, când scriu aceste rânduri, îmi vin în minte cuvintele reputatului matematician, Papuc, care spunea, lucru dealtfel valabil pentru toate științele, că „fiecare înțelege prin matematică, matematica pe care o pricepe el”. Nu pot opri pe nimeni să înțeleagă prin istorie, istoria pe care o pricepe el, însă, crede cititorule, că eu m-am stră duit să vizualizez acele fapte și evenimente care, din cauza vechimii, nu mai pot fi percepute așa
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
îmi vin în minte cuvintele reputatului matematician, Papuc, care spunea, lucru dealtfel valabil pentru toate științele, că „fiecare înțelege prin matematică, matematica pe care o pricepe el”. Nu pot opri pe nimeni să înțeleagă prin istorie, istoria pe care o pricepe el, însă, crede cititorule, că eu m-am stră duit să vizualizez acele fapte și evenimente care, din cauza vechimii, nu mai pot fi percepute așa ușor. Este evident că noi, românii, nu putem fi altceva decât suntem, deoarece spațiul pe
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
astfel: „Ungurii rătăcesc în pustiitățile Panoniilor și ale avarilor și își caută hrana zilnică din vânat și pescuit. Ei luptă mai ales cu săgeți pe care știu să le arunce cu mare dibăcie din arcurile lor de lemn. Nu se pricep a se lupta într-o ordine de bătaie sau a asedia cetăți; adeseori, se prefac a fugi, pentru a înșela pe dușman. Ei nu țin însă mult timp la luptă; de altfel, ar fi de neînvins, dacă stăruința lor în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
nou să-1 urmeze: „Dară pe calea ce-ai deschis/ N-oi merge niciodată!", recunoscând că nu poate răspunde cu aceeași intensitate pasiunii lui: „Privirea ta mă arde” și că nu-1 poate Înțelege: „Deși vorbești pe Înțeles/ Eu nu te pot pricepe”. Totul stă sub semnul incompatibilității celor două lumi. Dragostea lor semnifică atracția contrariilor. Luceafărul expune diferența care-i separă: „eu sunt nemuritor,/ Și tu ești muritoare”, dar, din iubire, acceptă supremul sacrificiu cerut de fată, „fii muritor ca mine...”, prin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
De ce ai tăiat, bă, salcâmul?” și pentru ca să nu se mai ostenească el cu răspunsul, Îi dă lui Nilă sugestia ca săl citeze. Bine Înțeles că de data aceasta ținta a fost Paraschiv, de care râde satisfăcut Însuși Nilă... Între timp pricepuse și el ceva. Uneori, ironia lui Moromete nu are o țintă precisă și face apel la ea gratuit. De câte ori Îl Întâlnește pe Gheorghe a lui Udubeașcă, un țăran bâlbâit, Îl incită la vorbă, ca să râdă de el. Într-o zi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În grabă caii, ca să-l ancoreze și să-l tragă spre partea liberă a grădinii. Nilă vine cu caii până lângă copac, iar Moromete strigă la fecior: „Unde vii mă cu ei?” „Cum adică unde vin?”. Văzând că feciorul nu pricepe, zice: „Adică da! exclamă... liniștit deodată. Treci cu ei Încoa’ să cadă salcâmul peste ei.” În felul acesta răspunde el celui lipsit de judecată. Când Cocoșilă se arată neliniștit În legătură cu legionarii, Moromete dă același răspuns, reflexiv și ironic. „Fugi, măi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
soiul de producții păcătoase, ieșite din fabricile melodramatice ale Parisului. Schilozii, bețivii, pungașii, desfrânații, spânzurații, nemernicii, prostitualele, tuberculoșii și toate spurcăciunile și lăturile pariziene, Înscenate de industria teatrală franceză, apoi traduse ori localizate În românește de oameni ce nu se pricep...” Nici jocul acestor producții nu este Însă „cumsecade”. „Un rege... ghebos, urât, bătrân, șiret, buhav, roșu și creț” este jucat „de un băiețandru Înalt, frumușel, spițelat... cu barba neagră...” (5) Artistele au numai trei rochii și le Îmbracă „În orice
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
așa arată. Mai toți scriitorii enumerați de „Cotidianul“ și-au depășit deja statutul de speranțe, sunt nume care contează în România, iar de o vreme încep să se vadă și în străinătate. La alte arte ori la sport nu mă pricep extraordinar de bine, dar, dintr-o lectură grăbită a numelor, am rămas cu senzația că situația stă cam la fel. I-am văzut acolo, pe liste, și pe Cristi Puiu, și pe Cristian Mungiu (amintiți-vă că nu luase încă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]