11,862 matches
-
IUCN (rezervație naturală de tip floristic și faunistic), situată în județul Constanța, pe teritoriul administrativ al orașului Murfatlar. Aria naturală se află în partea sudică a Dobrogei, în Podișul Medgidiei, pe teritoriul estic al satului Siminoc, în vestul orașului Basarabi. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 66,40 hectare. Aria naturală
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
prezintă un areal cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Flora este constituită din vegetație forestieră, tufărișuri și specii ierboase ponto-sarmatice. Specii de arbori și arbusti întâlnite în rezervație: stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), prunus (din specia "Prunus tenella"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite o mare varietate de plante, printre care: rogoz (din specia "Carex halleriana
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
Asparagus vericillatus"), coamă de aur ("Galatella linosyris"), garofiță (din speciile "Dianthus dobrogensis" și "Dianthus leptopetalus"), frăsinel ("Dictamnus albus"), negară ("Stipa capillata"), alior ("Euphorbia nicaeensis"), stânjenel pestriț ("Iris variegata"), iasomie ("Jasminus fruticans"), colilie ("Stipa ucrainica") sau armirai sălbatic ("Carduus hamulosus"). Fauna rezervației este una caracteristică zonei de stepă și este reprezentată de mai multe specii (unele endematice) de mamifere, păsări, insecte, reptile și broaște. Mamifere: dihor pătat ("Vormela peregusna"), popândău ("Spermophilus citellus"), șoarece săritor de stepă ("Sicista subtilis"), hamster românesc ("Mesocricetus newtoni
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
anul 1936 și terminate în 1958. Deoarece turbăriile secate au produs aluviuni care au început să polueze apele Lacului Kineret, a trebuit să fie reconstituită după mulți ani o parte din lacul secat Hula, care a fost transformată într-o rezervație naturală numită Micul Lac Hula (Agamon Hula אגמון החולה) care este o stație însemnată pe traseul păsărilor migratoare. Anual poposesc aici circa 400,000 de păsări, inclusiv cârduri mari de pelicani și cocori, precum și păsări de apă și răpitoare. Este
Valea Hula () [Corola-website/Science/326498_a_327827]
-
Cetățile Ponorului), avene (Avenul cu Vacă), peșteri (Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peștera Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști; cu floră și faună specifică Occidentalilor. În interiorul parcului sunt incluse mai multe rezervații naturale de importanță geologică, floristică, faunistică, speologică sau peisagistică, dintre care: Avenul din Hoanca Urzicarului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Izbucul Mătișești, Izbucul Tăuzului, Peștera Coiba Mare, Peștera Ghețarul de la Vârtop și Peștera Scărișoara (pe teritoriul județului Alba); Avenul Borțigului, Complexul
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). În suprafața administrativă a Parcului Natural Apuseni și în vecinătatea acestuia se află mai multe obiective de interes turistic, printre care: lăcașuri de cult declarate monumente istorice, muzee, rezervații sau monumente naturale, precum și formațiuni geologice cu rol peisagistic. Reportaje Defrișări Poluare
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
este o arie protejată de interes național, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Ileanda. Rezervatia naturală este situată în partea nord-estică a județului Sălaj și cea sud-vestică a satului Negreni, în sudul luncii Someșului și la o distanță de 40
Pădurea „La Castani” () [Corola-website/Science/323687_a_325016]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și peisagistic), situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Bălan. Aria naturală protejată se află în partea central-estică a județului Sălaj, la 10 km. distanță față de orașul Jibou, în bazinul Almașului, pe teritoriul vestic
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
perioadei holocenului) alcătuite din gresii (de culoare cenușiu-gălbuie) cu intercalații de microconglomerate, s-au format prin acțiunile repetate ale aerului (îngheț-dezgheț, vânt, temperatura), apei (spălare, șiroire) și a proceselor gravitaționale (prăbușiri, surpări) desfășurate de-a lungul timpului. Floră lemnoasa a rezervației este constituită din arbori și arbuști, cu specii de: carpen ("Carpinus betulus"), fag ("Fagus silvatica"), stejar ("Quercus robur"), cer ("Quercus cerris"), tei pucios ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), plop tremurător ("Populus tremula"), alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
unele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN) enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Specii floristice semnalate în rezervație: laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), pâștița ("Anemone nemerosa"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenel ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), cuc ("Cuculus canorus"), pupăza ("Upupa epops"), mierla ("Turdus merula"), gaița albastră ("Garrulus glandarius"), cinteza ("Fringilla coelebs"); reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), gușter ("Lacerta viridis"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, situri arheologice, zone de agrement); astfel: Reportaje Videoreportaje
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și faunistic), situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al orașului Șimleu Silvaniei. se află în lunca râului Crasna, în partea nord-vestică a satului Cehei, la 4 km. distanță față de orașul Șimleu Silvaniei, între drumul județean
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
Sălaj, pe teritoriul administrativ al orașului Șimleu Silvaniei. se află în lunca râului Crasna, în partea nord-vestică a satului Cehei, la 4 km. distanță față de orașul Șimleu Silvaniei, între drumul județean (DJ108F) Cehei - Uileacu Șimleului și calea ferată Șimleu - Sărmășag. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - secțiunea a III-a - zone protejate") si se întinde pe o suprafață de 18,20 hectare. Aria naturală
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
reprezintă o zonă hidrografică naturală (formată dintr-un braț părăsit al râului Crasna, prin depuneri aluvionare, suprapuse pe depozite de argile și marne), cu vegetație palustră și o faună bogată în nevertebrate (coleoptere, heteroptere, crustacee), vertebrate (reptile, amfibieni) și păsări. Rezervația naturală a fost creată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei (arbori, arbusti, ierburi, flori) și faunei sălbatice. Flora este constituită din specii arboricole de răchită căprească ("Salix caprea"), zălog ("Salix cinerea") sau
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
de baltă cu burta galbenă ("Bombina veriegata"), buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), gușter ("Lacerta viridis"); specii de crustacee, precum și mai multe insecte din ordinul coleopterelor și heteropterelor. Printre obiectivele turistice din vecinătatea rezervației se află mai multe clădiri istorice, majoritarea situate în Șimleu Silvaniei, oraș aflat la doar 4 km. distanță față de satul Cehei. Biserica de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din satul Cehei, lăcaș de cult declarat monument istoric
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
Rezervatia peisagistica Tușa - Barcău este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip peisagistic și forestier) situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Sâg. Aria naturală cu o suprafață de 13,43 ha este situată în partea sud-estică Munților Plopișului, în extremitatea sud-vestică a județului Sălaj, în Țară Silvaniei
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor este întâlnită o plantă erbacee din familia cruciferelor ("Brassicaceae"), cunoscută sub denumirea populară de colțișor ("Dentaria bulbifera"). În arealul rezervației este semnalată prezența unei insecte cunoscută sub denumirea populară de cosaș-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), specie (din familia "Acrididae") protejată prin "Directivă Consiliului European" (anexă I-a) 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
protejată prin "Directivă Consiliului European" (anexă I-a) 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) și aflată pe lista roșie a IUCN, fiind considerată că vulnerabilă. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, zone naturale), astfel:
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și peisagistic), situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Hida. Aria naturală cu o suprafață de 1,50 hectare se află în Depresiunea Almaș-Agrij (parte componentă a Podișului Someșan ce aparține Podișului Transilvaniei), în
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
europaeum"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rocoțea ("Stellaria graminea"), pupezele ("Lathyrus vernus"), pedicuța ("Lycopodium clavatum"), alior ("Euphorbia cyparissias"); precum și mai multe specii din familia gramineelor, printre care: pir ("Agropiron repens"), golomăț ("Dactylis glomerata"), iarba-vântului ("Nardus strictă") sau iarba-câmpului ("Agrostis tenuis"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective turistice (lăcașuri de cult, monumente istorice, situri arheologice, arii naturale protejate), astfel:
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
După petrecere Edward îi spune că o părăsește și se mută cu familia deoarece nu-i place să o pună tot timpul în pericol și oricum stătuse prea mult în Forks. Bella rămâne pe loc până este găsită de membri rezervației "La Push". În lunile care urmează Bella cade într-o depresie profundă care-l împinge pe Charlie să o amenințe că o trimite înapoi în Phoenix dacă nu-și revine. Aceasta porneșe fără tragere de inimă să se reconecteze cu
Saga Amurg: Lună Nouă () [Corola-website/Science/323220_a_324549]
-
vârcolacii nu apar în viziunile ei și ca atare nu-l văzuze pe Jacob. Cineva sună pentru a vorbi cu Charlie și Jacob răspunde spunând " He's at the funeral."(" E la înmormântare."), referindu-se la moartea unuia dintre locuitorii rezervației. Alice are o nouă viziune și le spune că la celălalt capăt era Edward și sunase pentru a verifica dacă Bella era de fapt moartă. Decis, plecase în Italia pentru a se întâlni cu Volturi, un soi de poliție a
Saga Amurg: Lună Nouă () [Corola-website/Science/323220_a_324549]
-
Bellei că o iubește și că va lupta până la capătul puterilor pentru ca ea să rămână om. Lui Edward îi amintește de pactul făcut cu Carlisle prin care vampirii promiteau să nu mai schimbe vreun omm cât vor sta pe teritoriul rezervației, și că dacă o schimbă pe Bella va urma un război. După plecarea lui Jacob, Edward admite că simte că nu merită sacrificiul mortalității Bellei și acesta este motivul pentru care nu vrea ca ea să fie vampir, dar că
Saga Amurg: Lună Nouă () [Corola-website/Science/323220_a_324549]
-
Craterele de la Morasko (poloneză: "Rezerwat przyrody meteoryt Morasko") sunt cratere de impact meteoritic și sunt situate în Morasko, la marginea de nord a orașului Poznań, Polonia. Ele sunt în număr de șapte cratere. Aici a fost creată o rezervație naturală în 1976, cu o suprafață de 55 de hectare. Cel mai mare dintre cele șapte cratere are un diametru de aproximativ 100 de metri, și are aproximativ 11 metri adâncime. Cinci dintre cratere, inclusiv cel mai mare, conțin lacuri
Craterul Morasko () [Corola-website/Science/323246_a_324575]
-
a arătat că meteoritul, în afară de aliajul de fier-nichel, are o cantitate mică de silicați (piroxeni), care nu apar pe Pământ. În prezent, Universitatea Adam Mickiewicz are în vedere înființarea unui centru de învățământ, cu scopul de a atrage atenția asupra rezervației și a meteoritului.
Craterul Morasko () [Corola-website/Science/323246_a_324575]