11,402 matches
-
Răsună valea se pomenește o singură dată numele lui Gheorghiu-Dej, iar al lui Stalin deloc, în Viața învinge portretul lui Dej apare pe perete încă din secvențele de început, după care portretul lui Stalin împodobește mai toate interioarele filmate în studiourile Barandov din Praga. Este invocat sistematic Partidul, iar referirile la URSS și „calea oamenilor de știință sovietici” abundă. Profesorul Dan Olteanu, interpretat de George Vraca, este un metalurg de mare clasă, după cum înțelegem, dar are „ezitări”, e „orgolios” și „individualist
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
interzicere ca „opere burgheze decadente”. La un an și două luni după premiera Directorului nostru (25 martie 1955), Hrușciov atacă mitul lui Stalin la Congresul XX al PCUS. Alarmă în munți (1955) sau Prima tovarășă fatală Nici următoarea producție a Studioului Cinematografic București, Alarmă în munți, nu mai este întru totul „pe linie”, deși regizorul este deja „celebrul” Dinu Negreanu, autorul propagandei „beton” din Viața învinge și Nepoții gornistului. Spioni trimiși de puteri străine trec granița ilegal în România. Eroicii grăniceri
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sprijinit pe protocronism, va caracteriza epoca Ceaușescu. Coproducțiile cu firme din state capitaliste - Codin, Dacii, Steaua fără nume, Columna, Serbările galante, Șapte băieți și o ștren‑ găriță, Bătălia pentru Roma - reprezină atât afaceri prin care sunt utilizate la capacitate maximă studiourile Buftea și se câștigă valută la buget, cât și gesturi de independență ale conducerii de la București față de integrarea culturală a lagărului socialist sub semnul Moscovei. Doar trei filme, dintr-un total de 164 realizate în deceniul 7, au fost considerate
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
unele filme străine, popularizează vedete încă necunoscute la noi și nu se sfiesc să compare un film brutal cu sex, cu un film despre munca țăranilor noștri în cooperative. Vina este atribuită, după dînșii, regizorilor de filme sau conducătorilor de studiouri. Să analizăm această situație și vom constata că defecți unea nu aparține unui regizor, cutare sau cutare face filme slabe. Deci, nu este un caz, ci un fenomen. Unii regizori au abandonat lupta, lucrează în teatru, se străduiesc să inventeze
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu siguranță că am greșit. Trebuie să recunoaștem că mulți dintre regizorii noștri nu au avut o pregătire artistică corespunzătoare. Unii au fost trimiși în Uniunea Sovietică la studii pe baza dosarelor lor și nu a talentului. [...] O mare intreprindere [Studioul București - n.m.] care are 20.000 de oameni, 3 studiouri, care consumă 21 mil. de metri de peliculă anual. Unele dintre aceste filme au fost proaste. Mă refer la filmele de actualitate, care se fac 16 pe an. La acestea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dintre regizorii noștri nu au avut o pregătire artistică corespunzătoare. Unii au fost trimiși în Uniunea Sovietică la studii pe baza dosarelor lor și nu a talentului. [...] O mare intreprindere [Studioul București - n.m.] care are 20.000 de oameni, 3 studiouri, care consumă 21 mil. de metri de peliculă anual. Unele dintre aceste filme au fost proaste. Mă refer la filmele de actualitate, care se fac 16 pe an. La acestea au contribuit nu numai cineaștii, ci oameni din toate domeniile
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
multe ori cînd se spune ceva despre un film prost, se răspunde, tovarăși, cum se poate așa, doar omul e liber să creeze. Să fie liber, tovarăși, pe banii lui, pe totul să fie liber. Are posibilitatea să vină la studio și să plătească 20 de milioane să facă un film, să vină și eu sunt de acord să-i dăm posibilitatea să- și facă filmul. Îi dăm completa libertate. Dar atunci cînd banii aceștia sunt banii produși prin munca unită
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Comunist Român, Comitetul municipal București Nota Privind discuțiile purtate cu Mircea Danieliuc, regizor de film În luna iunie a.c. Mircea Danieliuc, regizor de film liber profesionist, a depus carnetul de partid la organizația de bază din care făcea parte de la Studioul Cinematografic Buftea. În cererea de ieșire din rîndul membrilor de partid motiva că ia această hotărîre „determinat de înăsprirea cenzurii în România” și că „nu poate rămîne într-o organizație la care a aderat opțional, atîta vreme cît aceasta, la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
școala primară în satul natal, urmând apoi Liceul „George Coșbuc” din Năsăud (1944-1952) și Facultatea de Filologie la București (1952-1957). Va lucra ca redactor, apoi ca șef de secție la revista „Tribuna” din Cluj. În 1969 este numit director al Studioului de Radio-Televiziune Cluj, funcție pe care a deținut-o până în 1985, când studioul a fost desființat. În același an devine redactor-șef al Editurii Dacia din Cluj. În 1989 s-a pensionat medical, iar în primăvara anului 1990 a înființat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
și Facultatea de Filologie la București (1952-1957). Va lucra ca redactor, apoi ca șef de secție la revista „Tribuna” din Cluj. În 1969 este numit director al Studioului de Radio-Televiziune Cluj, funcție pe care a deținut-o până în 1985, când studioul a fost desființat. În același an devine redactor-șef al Editurii Dacia din Cluj. În 1989 s-a pensionat medical, iar în primăvara anului 1990 a înființat Editura Sfinx. Debutează în timpul studenției cu o povestire publicată în „Tânărul scriitor” (1956
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
distracția multor oameni, în speciali tineri, furnizează un număr de locuri de muncă și reprezintă o cale a mobilității sociale. Din perspectiva conflictului, formațiile rock sunt în competiție unele cu altele pentru ascultători, dar și cu managerii și promotorii, cu studiourile de înregistrare pentru împărțirea câștigurilor, ca să nu mai menționăm aici conflictul dintre părinți și adolescenți asupra a ce constituie muzică. Desigur că conflictul dintre generații este funcțional pentru industria muzicii. Astfel fiecare nouă generație caută să se delimiteze ea însăși
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
trecutului pentru care s-a optat în cele din urmă a fost cea de criminalizare, judecare și condamnare a comunismului, proces căruia i s-au adăugat și unele elemente de demonizare a fostului regim. În locul unei analize sine ira et studio, fără ură și părtinire, Raportul Tismăneanu a intentat un proces pasional regimului pe care l-a condamnat in corpore în tribunal politic al istoriei ca ilegitim și criminal. În locul unei examinări critice, fundamentată pe o sobrietate analitică și precizie terminologică
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Signs, www.clas.ufl.edu/users/jzeman/peirces th eory of signs.htm 320</reflist> Corpus Înregistrare nr. 1 Data și ora: 27.03.2009, 19 30 Locul: În interior; preluare emisiune TV Participanții: T = consilier prezidențial, la telefon C = analist politic; În studioul televiziunii; specialist În politică externă; adversar, mai mult sau mai puțin voalat, al președintelui Țării. D = realizator emisiune; În studio Împrejurări: 1) În zilele imediat anterioare desfășurării prezentului schimb verbal, au apărut, În presă, speculații despre eventuala implicație a președintelui
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
03.2009, 19 30 Locul: În interior; preluare emisiune TV Participanții: T = consilier prezidențial, la telefon C = analist politic; În studioul televiziunii; specialist În politică externă; adversar, mai mult sau mai puțin voalat, al președintelui Țării. D = realizator emisiune; În studio Împrejurări: 1) În zilele imediat anterioare desfășurării prezentului schimb verbal, au apărut, În presă, speculații despre eventuala implicație a președintelui Într-o afacere frauduloasă cu terenuri, afacere În care se presupunea că sunt implicați, pe lângă om mare om de afaceri
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de la simplu la complex, de la concret la abstract. Dacă o operă artistică (roman, film) Își poate permite să Înceapă cu sfârșitul, așa ceva nu este admis În stilul științific. 3.2. Obiectivitatea Înseamnă prezentarea obiectivă, exactă a faptelor, sine ira et studio. Acest principiu nu poate fi respectat Întotdeauna și nu poate fi deloc respectat În regimuri totalitare, În care libertatea cuvântului nu este asigurată. Ne amintim cât de subiectiv a fost prezentată istoria românilor de către istoriografia comunistă, care ridica În slăvi
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lat., „Așa trece gloria lumii”); sic! (lat., „așa”, „astfel” - de obicei, este pus Între paranteze; cuvântul arată că greșeala din text aparține autorului, textului inițial); sine die (lat., „fără o zi stabilită”); sine dubio (lat., „fără Îndoială”); sine ira et studio (lat., „fără mânie și fără părtinire”); sine qua non (lat., „fără de care nu se poate”); spiritus rector (lat., „spirit conducător”); statu-quo (lat., „prin/În situația În care se găsesc lucrurile la un moment dat”, „fără schimbare”); stricto sensu (lat., „În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Economică, 16, 1995. 30. Oprea, D., „Protecția fizică a sistemelor informatice”, I-IV, Tribuna Economică, 39-42, 1995. 31. Oprea, D., „Securitatea comunicațiilor”, I-II, Tribuna Economică, 40, 43, 1996. 32. Oprea, D., „Security Particularities of Information Systems”, în Contributi allo studio della transizime dell’agricultora rumena verso il mercator: aspetti struttorali, economici ed estimativi, Edizioni Conquiste, Bologna, Italy, 1997. 33. Oprea, D., „Tipologia hackerilor”, Tribuna Economică, 50, 1997. 34. Oprea, D., „Tipologia hackerilor”, Tribuna Economică, 1-2, 1998. 35. Oprea, D., Analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
care este strategic atât pentru sociolog, cât și pentru omul de rând, merită un studiu aprofundat. Intenția noastră era să facem un tur al subiectului și să lucrăm cât de obiectiv posibil (value free, spun anglo-saxonii sau sine ira et studio, spun anticii). Capitolele 1-6 au fost destinate să creeze un demers care să combine teoria, ilustrația empirică și practica metodologică: noi am definit valorile; le-am considerat în starea lor statică, cât și în transformările lor; le-am separat pe
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
bis zur Gegenwart. Eine Ueberscht, Teil I-II, Tübingen, 1975 Coseriu, Eugenio, El hombre y su lenguage. Estudios de teoría y metodologia lingüística, Editorial Gredos, Madrid, 1991 Coseriu, Eugenio, Interdisciplinarità e linguaggio, în volumul Braga & al., L'accostamento interdisciplinare allo studio del linguaggio, Franco Angeli, Milano, 1980 Coșeriu, Eugenio, Introducere în lingvistică, Editura Echinox, Cluj, 1995 Coșeriu, Eugeniu, Lecții de lingvistică generală, Editura ARC, Chișinău, 2000 Coșeriu, Eugen, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică. Trei studii, "Știința", Chișinău, 1994 Coșeriu, Eugen
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
p.107-108. 110 Klaus Heger, La linguistique et sa place parmi les sciences, în "Travaux de linguistique et de littérature", X,1 (1972), p. 21-34. 111 Vezi Eugenio Coseriu, Interdisciplinarità e linguaggio, în volumul Braga & al., L'accostamento interdisciplinare allo studio del linguaggio, Franco Angeli, Milano, l980, p. 55; id., Prelegeri și conferințe, p. 54, 68. 112 Ideea este susținută insistent de Eugen Coșeriu (Prelegeri și conferințe, p. 148). 113 Concepția despre limbă a lui Croce a fost discutată, în lingvistica
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a fost consilier un timp la Cotroceni. Cunoscându-i toate tertipurile, Claudiu Săftoiu, ales președinte al Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune (SRTv), refuză să-i fie complice și din acest motiv, Traian Băsescu nu mai vine în studiourile din strada Emil Pangratti. Singurul post care a rămas fidel și-i cântă osanale este B1 Tv. Aici, duetul Ion Cristoiu -Robert Turcescu îi înalță osanale președintelui suspendat și demis de popor, dar repus pe tronul pierzaniei sale de U.E.
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
Facultatea de Litere și Filosofie, secția română-engleză, din cadrul Universității de Vest (1989-1994). După absolvire este profesor la Iași și Timișoara (1994-1999), redactor-șef adjunct al revistei „Helikon” din Timișoara (1998), redactor la „Timpul” din Iași (2000-2001), redactor și realizator la Studioul de Radio Iași (1999-2001). În 2001 emigrează în Statele Unite ale Americii, unde stă numai un an, lucrând ca vânzător, recepționer marfă etc. Se întoarce în țară și din 2002 este redactor la Editura Polirom. Debutează cu proză, în 1993, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
nimeni. Lucru valabil, cel puțin oficial, și pentru așa-numiții funcționari "politici" din administrație, atîta timp cît nu intră în joc "rațiuni de stat", adică interese vitale ale orînduirii respective. Funcționarul politic trebuie să-și îndeplinească funcțiile sine ira et studio, "fără ură și părtinire". El nu trebuie, așadar, să facă tocmai ceea ce sînt nevoiți să facă încontinuu și inevitabil politicienii, conducătorii politici și adepții lor: el nu trebuie să lupte Căci spiritul partinic, lupta, pasiunile - ira et studium - reprezintă elementul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și Clujului. Debutează în dramaturgie la 17 ani, cu scenariul radiofonic în versuri Jocul fulgilor. În 1939, cu sprijinul lui N. Iorga, i se joacă piesa La furcărie pe scena Teatrului Ligii Culturale, iar în 1940, pe scena Teatrului Național Studio, poemul dramatic Dochia. În stagiunea 1967-1968, i se pune în scenă la Teatrul „Barbu Delavrancea” din București piesa Miorița, care, publicată în 1966, constituie și debutul său editorial. Debutase ca poet în 1935, în revista „Ortodoxia”, cu poezia Pământ și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
analiza psihologică, el nu-și reprimă deloc, în pasajele descriptive, gustul pentru metafora susceptibilă să împânzească liric o narațiune care, urmând acest făgaș, se diluează treptat. SCRIERI: Al treilea, București, [1943]. Repere bibliografice: Al. R. [Al. Raicu], Mircea E. Balaban, „Studio Teatrul Național”, 1943-1944, februarie-martie; Pompiliu Constantinescu, „Al treilea”, VRA, 1944, 734; Perpessicius, Opere, XI, 33-35; Ion Biberi, Mircea E. Balaban, „Al treilea”, „Democrația”, 1945, 31; Camil Petrescu, Mircea Balaban, „Fapta”, 1946, 642; Piru, Panorama, 370; Massoff, Teatr. rom., VII, passim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285556_a_286885]