12,368 matches
-
stânjeni, un cimitir de 819 stânjeni și trei grădini de 196, 933 și 137 stânjeni. Biserica a deținut în extravilan un cimitir, în punctul La ulmi, de 800 stânjeni, un teren arabil de 1004 stânjeni, aflat în locul numit În groapa viilor. Cele mai multe loturi le avea în punctul În poiană: două terenuri arabile de 5 iugăre 18 stânjeni și 1290 stânjeni și 6 loturi pentru fân de 5 iugăre 167 stânjeni, 1 iugăr 900 stânjeni, 594, 359, 730 și 1054 stânjeni. Din
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
timpului au adus dovezi materiale ale existenței unei locuiri pe teritoriul satului încă din neolitic și eneolitic astfel, în locul numit "La Râpă" s-a descoperit o așezare Preistoria în România preistorică cu material aparținând culturii "Petrești". În hotarul satului, la "Via lui Rampelt" s-au găsit materiale aparținând culturii "Coțofeni", iar din alt loc provin seceri de bronz și fier medievale. Pe "Drumul Cetății" este semnalată o necropolă din a doua epocă a fierului, ce conține fragmente de vase, o ceașcă
Moșna, Sibiu () [Corola-website/Science/301721_a_303050]
-
Valea Viilor este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea este denumită colocvial "Vorumloc" sau "Vorumbloc", iar în , colocvial "Baromlaka", în trad. „Târgul Vitelor”, în dialectul săsesc "Wormloch, Vurmliχ", în . Biserica fortificată din secolul al
Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/301751_a_303080]
-
XIV-lea, inițial cu hramul Sfântul Petru, se află din anul 1999 pe lista monumentelor UNESCO. Localitatea Valea Viilor este situată în nordul județului Sibiu, la o distanță de 14 km. de orașul Mediaș, pe drumul județean 142G Motiș - Valea Viilor - DN14. Localitatea este așezată într-o cunoscută zonă viticolă. Săpăturile arheologice aduc dovezi materiale ale unei locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, pe teritoriul satului s-au descoperit o secure de piatră din neolitic și o brățară de
Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/301751_a_303080]
-
de comuna Homoroade are o lungime de 32 km și trece prin localitățile: Amați, Rușeni, Tătărești, Necopoi, Homorodu de Jos, Homorodu de Mijloc, Homorodu de Sus ajungând până la Solduba, Satu Mare. Comuna se învecinează cu județul Maramureș la vest, cu comuna Viile Satu Mare la nord si est și cu comuna Socond, Satu Mare. Activitatea economică principală în zonă este munca forestieră și agricultura caracterizată prin creșterea animalelor, culturi de cereale, pomiculturpă și viticultură. Arhitectura populară tradițională este încă bine reprezentată de casele cu
Comuna Homoroade, Satu Mare () [Corola-website/Science/301765_a_303094]
-
care domină este câmpia - Câmpia Someșului Inferior. Zona prezintă pâlcuri de pădure și resturi ale fostelor păduri care acopereau întregul teritoriu. Clima este una temperat continentală moderată, cu primăveri timpurii. Uneori apar înghețuri târzii de primăvară, care afectează vița de vie și pomii fructiferi înmuguriți. Verile sunt călduroase, iar iernile sunt mai blânde decât în alte zone ale țării. Vânturile vestice sunt mai frecvente primăvara și vara, iar cele estice și nord-estice sunt mai frecvente toamna și iarna. Numărul anual al
Medieșu Aurit, Satu Mare () [Corola-website/Science/301767_a_303096]
-
este realizat în stil neogotic având în centru imaginea Sf. Ladislau, alături de patru statuete reprezentându-i pe Sf. Ștefan, Sf. Emeric, Sf. Adalbert și Sf. Gerard. Zona din jurul localitatății Beltiug este renumită în nord-vestul României prin tradiția cultivării viței de vie. În Beltiug se găsesc aproximativ 600 de crame care datează de la începutul secolului al XVII-lea, cele mai cunoscute fiind cramele Nachbil, Casa Hetei, Leiher, Pekh, totodată putând fi degustate specialități locale și vinuri din soiuri tradiționale de viță de
Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/301757_a_303086]
-
În Beltiug se găsesc aproximativ 600 de crame care datează de la începutul secolului al XVII-lea, cele mai cunoscute fiind cramele Nachbil, Casa Hetei, Leiher, Pekh, totodată putând fi degustate specialități locale și vinuri din soiuri tradiționale de viță de vie cum ar fi Riesling, Traminer, Chardonnay, Sauvignon, Pinot Gris și Cabernet Sauvignon, Merlot ori Pinot Noir.
Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/301757_a_303086]
-
oraș. Azi mai sunt două-trei familii tinere de români și câteva de țigani. În vremurile bune, localnicii se ocupau de agricultură, pomicultură, creșterea animalelor. Azi se practică o agricultură de subzistență, se face palincă de prune și din fructe diverse. Via se cultivă foarte puțin în două-trei locații. Școala satului are în prezent circa 10 elevi, împărțiți în clasele I-IV. Accesul în localitate se face pe un drum de țară, din Sânmihaiul Almașului pe Valea Sânmihaiului, pietruit și care prin
Bercea, Sălaj () [Corola-website/Science/301774_a_303103]
-
comunei Peștișu Mic, județul Hunedoara, alături de satele: Almașu Mic, Ciulpăz, Cutin, Dumbrava Josani, Nandru, Pestișu Mic și Valea Nandrului. Teritoriul cadastral al Mânerăului se învecinează la nord cu localitatea Pestișu Mic, limita dintre acestea constituind-o spinarea colinelor Pe Gial, Viile din Jos și Coasta Moga. La nord-est este despărțită de Peștișu Mare prin catena micului versant Fața din Jos și valea râului Petac. Către răsărit, lunca fertilă a satului este în atingere cu limesul natural al văii Cernei, acest râu
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
orașul este de 150 m. La nord Odobeștiul se învecinează cu comună Bolotești, important centru viticol, la est cu Focșani, la sud cu Broșteni și Vârteșcoiu, iar la vest cu comună Jariștea, având și ea plantații însemnate de vită de vie. Prin oraș trece șoseaua națională DN2M, care îl leagă spre sud-est de Focșani (unde se termină în DN2D) și spre vest de Broșteni, Mera, Reghiu, Andreiașu de Jos și Nereju. La Odobești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ205B
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
pogoriei Odobești, în primele decenii ale veacului al XIX lea, în vremea Eteriei și a răscoalei lui Tudor Vladimirescu (1821) localitatea va începe să primească caracterul unui târg. În veacul al XVII-lea ia avânt în regiune cultură vitei de vie, existentă aici încă din vremea domnitorului Petru Rareș și care va face faima orașului. Podgoria Odobești apare în Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir, fiind cotata de autor că a treia ca importanță după cea de la Cotnari și Huși. Negustorii
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
cu adevarat profil de viticultura din octombrie 1901, mai tarziu devenind liceu. În anul 1883 locuitorii Odobeștiului, a căror principala îndeletnicire era viticultura, au fost loviți de o gravă criză atunci cand filoxera a distrus 95 % din plantațiile de vită de vie. Prin eforturi deosebite, cu concursul primarului Manea Băiatu, au fost salvate în cantități mici soiurile tradiționale locale Galbenă de Odobești, Plăvaia și Mustoasa, într-o pepiniera amenajată în satul Vărsătura. În rest, în podgorie au fost plantate soiuri nobile de
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
spre Vaidei urcă în serpentina lentă pe marginea unui pârâu, pe lungimea de 2km, care apoi coboară în serpentină până în sat. Satul Vaidei este așezat între cele 2 livezi aflate pe cele 2 dealuri, cel de la est e numit "Cornul Viilor" iar cel de la vest "Slungul". Satul Vaidei are o stradă numită-strada mare-care în locul numit piață se ramnifică în alta numită-strada mică-, este compact în așezare mai având și câteva ramificații. Pe strada principală sunt așezate clădirile mai importante din punct
Vaidei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300563_a_301892]
-
în urma războaielor, a epidemiilor ca:ciumă, foamete au ajuns sărace, așa au căpătat vaidienii numele de Vai-de-ei sau cuvântul de -sărac- Sereca sau Sărăcsău. Mănăstirea de aici a fost întemeiată în anul 1769 pe locul zis astazi Bisericuta la Conul Viilor. La insistența călugărului Ion Dumitru Barbu, comuna a cedat terenul, cu condiția ca mănăstirea să aibă o capelă și o școală pentru băieții sătenilor. Mânăstirea s-a zidit concomitent cu capela și cu școală. A fost distrusă în urma unui ordin
Vaidei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300563_a_301892]
-
altul de Șoseaua națională nr. 15. Relieful localității este alcătuit de valea largă a Mureșului și culmi deluroase, ca interfluvii, puțin îngrădite, între valea Beicii și Habicului, cu înălțimi reduse, cea mai mare înălțime fiind de 511,7m, în Dealul Viilor. Vatra localității se află pe un teren, în cea mai mare parte plan, cu denivelări mici, constituind șesul aluvial creat de Mureș și pe de o parte din panta dealului dinspre sud-est, unde este așezată biserica ortodoxă din lemn, cimitirul
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
de apr.45-60 cm si o coadă lungă de 1-1.5 m care se folosește la introducerea pâinii în țăst ori cuptor, pe care sub pâine au fost puse frunze de brusture(=arctium lappa, vechea slavă="lopus"),nuc, viță de vie, bostan și mai rar de sfeclă, varză. -"cu litera M" -moșioacă bâtă cu măciulie la capăt (o bâtă ciobănească mai sănătoasă),(în expresia vezi că iau moșioaca la ciñe=vezi că te iau la bătaie); mñic=nimic si mic; mñezuină
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
urează să-nflorească și să crească cât mai înalte și mai frumoase iar fetele le servesc cu ouă roșii, prăjituri și vin. Cel mai important dintre toate balurile era cel al Culesului Strugurilor, vestitul Szüreti Bál, organizat toamnă după recoltarea viilor. Această petrecere în cinstea lui Bachus debuta cu o paradă pe străzi, în fruntea alaiului mergând un car tras de cai. Imediat dupa car mergeau lăutarii, care interpretau cântece de pahar. Câtva tineri împărțeau vin oamenilor și le invitau la
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
Poiana Lacului este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Cătunași, Cepari, Dealu Orașului, Dealu Viilor, Dinculești, Gălețeanu, Gărdinești, Gâlcești, Metofu, Păduroiu din Deal, Păduroiu din Vale, Poiana Lacului (reședința) și Sămara. Comuna se află în vestul județului, într-o zonă deluroasă, pe malurile râului Cotmeana. Este străbătută de șoseaua națională DN67B, care leagă Piteștiul de
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
în aceeași plasă și comunele Păduroiu și Samara. Prima era alcătuită din trei sate, Cepari, Păduroiu din Deal, Păduroiu din Vale, cu 788 de locuitori, avea două biserici și o școală primară. A doua avea în compunere satele Borli, Dealu Viilor, Gogoșești, Dealu Orașului, Popești, Rogozi, Samara (Valea Satului) și Zlapia, cu 1501 locuitori, trei biserici și o școală mixtă rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Păduroiu în plasa Cotmeana și comunele Poiana Lacului și Samara în plasa Uda ale
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
Deal și Păduroiu din Vale; comuna Poiana Lacului avea 1444 de locuitori în satele Dinculești, Gălățanu, Gălcești, Negoești, Negrea, Poiana Lacului și în cătunele Popești și Teiu; iar comuna Samara avea 1586 de locuitori în satele Cătunașu, Dealu Orașului, Dealu Viilor, Popești, Valea Satului și în cătunele Dealu Bărcii, Dealu Rogozei, Piscu Popii și Zlapia. În 1931, comunele Păduroiu și Samara au fost desființate, satele lor trecând la comuna Poiana Lacului. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pitești din regiunea
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
Gorani, Greabăn, Lungulești, Miercani, Râjlețu-Govora, Romana, Săliștea și Uda (reședința). Localitatea este situată la jumătatea drumului cu serpentine dintre Pitești și Rm. Vâlcea, la 13 km de drumul principal, pe culmea unuia dintre dealuri. Se cresc pomi fructiferi, vița de vie, porumb, grâu, oi, vaci, păsări, există terenuri de vânătoare (fazan, iepure, căprior, mistreț). Comuna are curent electric și telefon. O altă posibilitate de a ajunge în Uda o constitue drumul național Pitești-Drăgășani, în localitatea Vedea se schimba direcția de mers
Comuna Uda, Argeș () [Corola-website/Science/300646_a_301975]
-
necesita (în diferite moduri semnatura noastra). Împreuna cu toate veniturile lor, si cu toate stradaniile si lucrurile apartinatoare, cu terenurile...cu ogoarele cultivate si necultivate, cu fânatele,cu pasunile, cu câmpiile cu...padurile cu dumbravile cu muntii cu vaile, cu viile... cu piscurile...cu helesteile cu dreptul la pescuit cu cursurile de apa cu morile si cu locurile cu orice utilizare, trebuie sa fie respectate (mosiile) si sa se tina seama în toata întregimea lor la acestea, cu realele lor hotare
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din gospodăria propie, (fără îngrășăminte chimice, numai cu îngrășăminte naturale de la animale), aerul curat, hainele confecționate în gospodărie, alcoolul consumat rațional, etc. S-au înmulțit cazanele de țuică, sătenii fructificând livezile (prune, mere și pere), iar care nu aveau cumpărau. Viile care împodobeau fațada caselor și care până atunci erau pentru consumul de struguri, au început să fie extinse pe stâlpi în curte, iar toamna se producea must și vin roșu de masă (desigur de calitate inferioară), în orice caz băubil
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din județul Bacău că monument de interes local este , datând din 1895, si situat în satul Radomirești. Așezarea geografică și relieful comunei noastre conferă o priveliște deosebită și constituie o zonă favorabilă pentru producția de cereale, legume, fructe, vită de vie, dar și un sector zootehnic de creștere a animalelor și păsărilor. Pe teritoriul comunei Letea Veche se derulează activități economice dintre cele mai variate, funcționând o societate cu răspundere limitată, 5 persoane fizice autorizate, 10 asociații familiale și 40 societăți
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]