11,500 matches
-
din opera lui Caragiale. Mai concret, dacă toate cerințele privind corectitudinea, claritatea, proprietatea, precizia și puritatea stilului sunt îndeplinite atât în scrierile nuvelistice, polemice și jurnalistice caragialiene, cât în cele în care contribuția discursivă auctorială este mult redusă, în schimb vorbirea și scrierea personajelor se caracterizează prin obscuritate, non-sens, prolixitate, folosire improprie a termenilor, frecvența barbarismelor și multe alte derapaje de la respectivele norme stilistice. Un singur extras din celebrul Proces-verbal, întocmit de un anume "comisar" Mitică Pișculescu, ne edifică asupra majorității
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dasupra sprâncenii din stânga și se poartă la cap cu roșu?"127) și hipalaga, iar dintre "metasememe", oximoronul ("diavolul de popă", "curat murdar"). În concluzie, putem considera opera lui Caragiale drept un depozitar imens de exemple și contraexemple de scriere și vorbire corectă. Stilul său îngrijit, exact, concis și "potrivit" (Tudor Vianu) oricărei teme alese este evidențiat cel mai bine prin contrast cu galimatia "eroilor" săi. Ori de câte ori sesizăm erori gramaticale sau de gândire care nu sunt puse pe seama personajelor, se întrevede fără
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care le-a creat, în funcție de criteriul intenționalității în stârnirea efectului comic de limbaj. Acestea fiind spuse, să urmărim diferențiat traseul pe care îl vor cunoaște în literatura postcaragialiană aspectele definitorii ale celor două tipuri de stil. Cele mai multe caragialisme bazate pe vorbirea agramată a personajelor ne întâmpină în scrierile lui G. Ranetti, Gh. Brăescu, D. D. Pătrășcanu, Al O. Teodoreanu, Damian Stănoiu și Tudor Mușatescu. În piesa lui G. Ranetti, Romeo și Julieta la Mizil (apărută în volum în 1907), intertextualitatea cu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fără sfârșit întâlnim tipul reclamantei sărmane incapabile să-și rezume păsul astfel încât să primească soluționare. Debitul necontrolat al informațiilor adiacente îneacă și în cazul acesteia mesajul propriu-zis. Bătrâna suferă de aceeași incompetență conversațională a personajului de tip caragialian, performator al vorbirii fără frâu. Eșecul dramatic al comunicării este însă mult mai bine subliniat în schița lui Brăescu, deoarece aici interlocutorii bietei femei refuză să coopereze și să asculte "litania" până la sfârșit, astfel încât reclamanta nu numai că nu primește nici un răspuns favorabil
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Frosânica să mă întrebe coană moașa ce mai face domnu Jenică la Bacău. Atâta îț spun Jenică.143 Așa cum precizam, Al. O. Teodoreanu se dovedește astfel un sârguincios "ucenic la clasicul" Caragiale, a cărui lecție de încondeiere și arhivare a vorbirii "moftologice" și-a însușit-o temeinic, nu epigonic, ci în semn de prețuire și confirmare a validității modelului. Spre deosebire de situația din multe proze scurte ale lui Al. O. Teodoreanu, relativ puține aspecte lingvistice din scrierile impregnate de un suav umor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu un scris urât pe o pagină și jumătate, exact textul de mai sus între ghilimele. L-am notat nu pentru interesul stârnit de conținutul său. Atenția cu care îl urmărisem dorea să prindă în primul rând o dinamică a vorbirii, un tonus, o respirație verbală. Memoria mea ar fi trebuit să reproducă vorbele acelei femei așa cum mi-au fost spuse ele, nealterate în acea reluare de această binecunoscută conștiință a scrisului care lasă să se vadă în aproape orice proză
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și al limbajului, ca la Eugen Ionescu, ci transformarea cuvântului în probă incriminatoare, în delict capital. În condițiile în care conversația devine o pândă permanentă, o vânătoare de aluzii și imprudențe, găunoșenia dialogului survine ca efect al paralizării deliberate a vorbirii care și-ar putea vădi fatalmente vocația de a spune adevărul. Se recurge în consecință la eschivări prin abandonul în banalități și locuri comune, ele însele purtătoare și suspecte de mesaje subversive: LOCATARUL: Noi discutăm fără nici o reținere. Am observat
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un stil simplu, esențializat dar familiar, prin amestecul de seriozitate și ironie, sunt printre meritele incontestabile ale piesei. Este adevărat însă că explicitările care iau locul sugestiilor și tehnica monologului scindat forțează inutil convențiile teatrale. Am putea spune că acea vorbire "cu sine însuși" atribuită pescarului Iona este mai puțin verosimilă și mai puțin productivă ca "dialogul dublului monolog"93 beckettian sau ca "dialogul surzilor" din Cântăreața cheală. Această tehnică este totuși viabilă ca modalitate de generare a deriziunii, prin reflecția
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
vizează și alte cercuri concentrice, din ce în ce mai vaste, de la cel al stilului didactic, academic, imitat în registrul burlesc în acele studii clinice de cazuri din Ismail și Turnavitu, Cotadi și Dragomir, Algazy&Grummer, la cel literar în general, trecând la parodierea vorbirii, prin reducerea acesteia la un amalgam de clișee și de fraze prefabricate, inserate ludic și deliberat ca într-un puzzle eronat. Și în cazul lui Caragiale a fost sesizată lărgirea zonei de investigație parodică de la un anume idiolect (cel al
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu dușmanul de clasă, puteai fi și liric, chiar ușuratic, pentru ca imediat, printr-o neașteptată schimbare de registru, să devii serios și intolerant"38. În "ionesciana" farsă Revoluție cu portocale, "conu Costache" reușește să transpună discursul lui Farfuridi în această "vorbire suitoare-coborâtoare"39, gen Ana Pauker: "Astfel ne apare limpede, tovarăși, că poporul și lupta spre mai bine constituie principala forță motrícă (schimbă accentul) mótrică în transformările spre stări superioare care au survenit și survin de-a lungul istoriei..."40. În
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Balotă, Nicolae, op. cit., p. 456, 467. 8 Idem, p. 450. 9 I. L. Caragiale, Opere, I, Proză literară, ed. cit., p. 495. 10 Idem, p. 498. 11 Chiar dacă se baza pe o motivație contestatară a arbitrariului semnelor lingvistice și viza persiflarea vorbirii clișeizate, această recodificare lingvistică este, de altfel, tot de natura "logosului parazitar" analizat de C. Amăriuței în articolul Mitică sau logosul parazitar din " Caete de dor", vol. 2., București, Editura "Jurnalul literar", 2002. 12 Mihai Cruceanu, Rătăciri într-un târg
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de scrieri, de scrieri literare. Disputa oral/scris caracterizează întreaga viață spirituală a antichității. Elogiul cuvântului, superioritatea oralității și a elocvenței stau mult timp în prim plan. Retorica are o importanță deosebită în această perioadă, iar poezia e percepută ca vorbire metrică, de unde accepția retorică a poeziei și confuzia dintre retor și poet. Definiția retoricii ca artă a vorbirii orale sau în scris reprezintă prima recunoaștere a literaturii ca artă a limbajului, ceea ce constituie până astăzi un element esențial, una dintre
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
și a elocvenței stau mult timp în prim plan. Retorica are o importanță deosebită în această perioadă, iar poezia e percepută ca vorbire metrică, de unde accepția retorică a poeziei și confuzia dintre retor și poet. Definiția retoricii ca artă a vorbirii orale sau în scris reprezintă prima recunoaștere a literaturii ca artă a limbajului, ceea ce constituie până astăzi un element esențial, una dintre definițiile centrale ale literaturii. Odată cu fixarea oralului în scris, limba conversației devine bine distinctă de cea scrisă, stilul
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
a gramaticii în sens de disciplină și instrument pedagogic. Există această vocație a totalității și literatura este percepută drept cultura totală având două simboluri centrale: limba latină și grammatica - știința pilot, de enorm prestigiu intelectual și universitar, prezidând toate artele vorbirii. Evul Mediu constituie în cultura europeană momentul maxim al ideii enciclopedice. Voința de cuprindere a totalității cunoașterii este, practic, fără limită. Cartea devine nu doar simbol al literaturii, ci al culturii în general. Conceptul literelor universale este predominant. Literatura, ca
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
să reînvie tradiția retorică și cultivă procedeele sale, Rabelais mimează sau dă curs impulsului de povestitor oral. Oralitatea rămâne mijlocul natural, tradițional, fundamental și permanent de expresie. Conștiința literară a vremii continuă să vadă în scriere, redactare, o formă de vorbire. Prestigiul elocvenței rămâne în continuare extrem de mare, idealul estetic bine codificat retoric. Se face însă disocierea, tot mai netă, a conceptelor, a celor două tipuri de literaturi. Se produce despărțirea definitivă dintre limba scrisă și cea vorbită și totodată și
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
să apară datorită faptului că niște sentimente contradictorii intră într-o legătură atît de strînsă, încît colaborează la formarea unui singur sentiment total. Prefer să numesc acest fenomen mai degrabă contopire, mai cu seamă pentru că, "sentimentele mixte" sînt folosite, în vorbirea de toate zilele, în sensul de neplăcere. Există însă un alt gen de sentimente totale, ce au un caracter de organozare, în sensul în care am folosit acest cuvînt mai sus. Diverse sentimente pot să colaboreze anume sub conducerea unuia
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
însuma pentru individ într-un fel de dispoziție sufletească totală ca un gen de sentiment total superior, determinat de ralația dintre o bază serioasă (care poate avea, la rîndul ei, o alcătuire diversă) și necazurile, mărunțișurile și absurditățile vieții. În vorbirea de toate zilele, se înțelege prin "humor" orice fel de glumă, mai mult sau mai puțin spirituală ceea ce eu numesc "micul humor". Am vrut să descriu însă "marele humor", care presupune o bază de experineță profundă în viața sentimentală, în vreme ce
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de esteticieni cît și de psihologi, întrucît comportă realmente o însemnătate cu totul aparte în existență. Interesul pentru fenomenul humoristic este confirmat și la un alt nivrl, într-un mod mult mai larg, de frecvența cu care se recurge, în vorbirea curentă, la sintagma "simț al humorului" o caliate de carenimeni nu s-ar dori lipsit. În același timp, aproape nu există jurnal tipărit sau vorbit din care cuvîntul "umor" să absenteze; el desemnează, de obicei, înclinarea de a rîde de
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a limbajului în funcție de vârsta copilului. Testul de orientare, judecată și de limbaj de Suzanne Borel-Maisonny pentru copii de 5,6 - 9 ani; are două părți: una non-lingvistică (probe de orientare, motrice, vizuale, auditive, de judecată) și o parte lingvistică (articulația, vorbirea, limbajul propriu-zis cu probe de înțelegere și exprimare). Probele non-lingvistice pot furniza bogate informații clinice privind copilul surd; analiza limbajului pe care o propune este inspirată din metode de educare/reeducare, nefiind o analiză lingvistică ci una ortofonică. Test de
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
tematica proprie, schimbarea de manieră fiind evidentă. Pentru prima dată poetul se confesează. Dragostea, moartea, melancolia limitei, spaima, aspirația astrală trec printr-o fibră individualizată, care își simte și își strigă fragilitatea. Urmarea e o poezie directă, un fel de vorbire esențializată. Remarcabile sunt poemele de aparență narativă, în care poetul își povestește vedeniile pe măsură ce le inventă. E vorba de întâmplări ciudate, între veghe și vis, de întâlniri funeste și de rătăciri în necunoscut. Eul se simte asaltat de semne angoasante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
aptitudinea școlară; - aptitudinea creatoare; - aptitudinea de conducere; - aptitudinea artistică; - aptitudinea științifică; - aptitudinea tehnică; - aptitudinea socială. 2. Detectarea și stimularea copiiilor superior înzestrați Profilul psihologic al copiilor superior înzestrați cuprinde, în primii ani de viață, următoarele trăsături: activism, receptivitate superioară, precocitatea vorbirii, bogăția vocabularului, spirit interogativ, memorie bună, imaginație bogată; uneori apare, la trei ani, dorința de a citi, prin încercări de a descifra titluri de ziare, cărți, reclame. Pentru a stimula aceste abilități sunt recomandate exerciții de citire până la patru ani
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
ș-acum am rămas numai cu acestea șase..." Cerințe: 1. Realizează lectura textului utilizând metoda cadranelor. a.Idei desprinse din text b.Sentimente trezite la citirea textului c. Legătura cu experiența anterioara a cititorului d. Mesajul textului 30 2. Transformă vorbirea directă în vorbire indirectă. 3. Realizează, în maximum 10 rânduri, caracterizarea personajului. 4. Ce crezi că l-ar face fericit pe Niculăeș?De ce? Scrie răspunsul în două-trei enunțuri. 5. Găsește sensul expresiilor date, apoi introdu-le în enunțuri proprii 5
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
rămas numai cu acestea șase..." Cerințe: 1. Realizează lectura textului utilizând metoda cadranelor. a.Idei desprinse din text b.Sentimente trezite la citirea textului c. Legătura cu experiența anterioara a cititorului d. Mesajul textului 30 2. Transformă vorbirea directă în vorbire indirectă. 3. Realizează, în maximum 10 rânduri, caracterizarea personajului. 4. Ce crezi că l-ar face fericit pe Niculăeș?De ce? Scrie răspunsul în două-trei enunțuri. 5. Găsește sensul expresiilor date, apoi introdu-le în enunțuri proprii 5. Alcătuiește enunțuri în
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
caracterizarea personajului. 4. Ce crezi că l-ar face fericit pe Niculăeș?De ce? Scrie răspunsul în două-trei enunțuri. 5. Găsește sensul expresiilor date, apoi introdu-le în enunțuri proprii 5. Alcătuiește enunțuri în care cuvântul „port" să reprezinte părți de vorbire diferite. 6. Explică, la alegere, patru semne de punctuație din text. 7. Utilizează în propoziții următoarele ortograme. 8. Corectează greșelile din următoarele cuvinte. 9. Analizează morfologic cuvintele subliniate din text. 10.Scrie o compunere despre prietenie, care să se termine
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
6. Scrie propoziții în care cuvântul pline să aibă sensuri diferite. 7. Construiește propoziții în care cuvintele iar și des să se ortografieze altfel decât în text. 8. Analizează verbele din a doua strofă a poeziei. 9. Ce parte de vorbire reprezintă cuvîntul "i" în "umbrai"? Alcătuiți o propoziție în care cuvântul "i" să fie altă parte de vorbire învățată decât cea din text. 10. Găsește verbul cu care se înrudește fiecare substantiv de mai jos: umbră, frunză, gând, soare. 11
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]