11,806 matches
-
ul este o parte de vorbire care exprimă caracteristicile unei acțiuni, stări sau unei însușiri ori circumstanțele acțiunilor și stărilor. ele pot fi recunoscute folosind întrebări specifice: "Când?, Cât de des?, Cum?, În ce mod?, Unde? Pe unde?" sau alte întrebări de același tip. Unele exemplificări
Adverb () [Corola-website/Science/305756_a_307085]
-
sus, ca fiind diferit de adjectivul corespunzător masculin singular, "bun". Totuși, se poate remarca cu ușurință prezența comună a celor două consoane "b" și "n" în ambele cuvinte, fapt care indică existența unei rădăcini lingvistice comune. Adverbul este parte de vorbire neflexibilă deoarece nu se declină și nici nu se conjugă. Totuși el se aseamănă cu părțile de vorbire flexibile pentru că are grade de comparație asemeni adjectivului. Adverbele, așa cum sunt prezente în limbile europene moderne, sunt o preluare din limba-mamă a
Adverb () [Corola-website/Science/305756_a_307085]
-
a celor două consoane "b" și "n" în ambele cuvinte, fapt care indică existența unei rădăcini lingvistice comune. Adverbul este parte de vorbire neflexibilă deoarece nu se declină și nici nu se conjugă. Totuși el se aseamănă cu părțile de vorbire flexibile pentru că are grade de comparație asemeni adjectivului. Adverbele, așa cum sunt prezente în limbile europene moderne, sunt o preluare din limba-mamă a acestora, limba latină. Modul specific în care adverbele au "supraviețuit" până astăzi în aceste limbi indo-europene variază de la
Adverb () [Corola-website/Science/305756_a_307085]
-
științelor umane (în limba germană: "Geistwissenschaften"). Structuralismului în lingvistică s-a dezvoltat sub influența lucrărilor cercetătorului elvețian Ferdinand de Saussure (1857-1913), care - în "Cours de linguistique générale" (apărut postum în 1916) - diferențiază noțiunea de limbaj ("langue") de limba vorbită sau vorbire ("parole"), și ale lui Edward Sapir (1884-1939), care, folosind în lingvistică criterii formale în detrimentul celor istorice, insistă asupra opoziției dintre ""structura"" ("pattern") limbajului și ""realitatea vorbită"". Saussure propusese o ipoteză generală asupra naturii și funcționării limbajului; Sapir, independent de Saussure
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
și regulile de combinare a diverselor unități. Funcția limbajului presupune în mod necesar existența acestor reguli care controlează raportul dintre respectivele unități. Ferdinand de Saussure insistă asupra unor opoziții importante: astfel, limbajul reprezintă un fenomen social produs al memoriei, în timp ce vorbirea este un fapt de creație individuală. Un merit decisiv al structuralismului este și acela de a fi redefinit noțiunea de "valoare" în lingvistică. Valoarea unității lingvistice nu este nici reductibilă la aspectul său "semnificat" (adică la conținutul său în semnificare
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
(un cuvânt german care se citește [ pron. "folks-va-găn" ] și se prescurtează în vorbirea curentă cu „VW” (citit ,fau ve") este o companie constructoare de autoturisme și SUV-uri din Wolfsburg, Germania. Cuvântul "" înseamnă „vehicul popular” sau „al poporului”, fiind preconizat de regimul nazist ca automobil pe care să și-l poată cumpăra oricare
Volkswagen () [Corola-website/Science/306325_a_307654]
-
fosilizate ale plantelor și animalelor moarte. Teoria organică a formării hidrocarburilor din aceste resturi organice a fost emisă de către Mikhail Lomonosov în 1757. Există și o teorie anorganică a formării țițeiului formulată în 1929 de chimistul român Ludovic Mrazek. În vorbirea curentă, termenul „combustibil fosil” include și resursele naturale cu conținut de hidrocarburi, dar care nu provin din surse animale sau vegetale. Acestea sunt denumite mai corect combustibili minerali. Combustibilii fosili au făcut posibilă dezvoltarea impresionantă a industriei din ultimele secole
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
perturbat, cota de 235 W/m se micșorează iar cea de 324 W/m crește, diferența de flux termic se acumulează în atmosferă, care astfel se încălzește. De aceea, termenul de „efect de seră” este folosit cel mai adesea în vorbirea curentă pentru a evidenția contribuția unor anumite gaze, emise natural sau artificial, la încălzirea atmosferei terestre prin modificarea permeabilității atmosferei la radiațiile solare reflectate de suprafața terestră. Principalul element responsabil de producerea efectului de seră sunt vaporii de apă, cu
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
conștienți de acea categorie de cacofonii create prin alăturarea silabelor "ca"-"ca" (sau a unora asemănătoare) din cuvinte învecinate: "negru ca cărbunele", "vezi că cazi", "politica care" etc. Aceste cacofonii sunt în mod deosebit evitate de vorbitori, mai ales în vorbirea sau scrierea îngrijită, considerând că astfel de succesiuni de sunete stânjenesc transmiterea corectă a mesajului prin crearea unei asociații de sensuri nedorite. Pentru evitarea lor, unii vorbitori ajung să facă greșeli gramaticale propriu-zise (cacologii), de exemplu prin introducerea între cele
Cacofonie () [Corola-website/Science/305949_a_307278]
-
comportament", "ca și director", "ca și pensionar" etc. Unii vorbitori au ajuns să creadă că o virgulă poate rezolva problema. Virgula salvatoare apare uneori în scris: "ne putem mîndri ca, contemporani ai acestor specialiști". Alteori cuvîntul "virgulă" este intercalat în vorbire: "românul va mînca virgulă caș mai scump". În cazuri extreme el apare chiar și în scris: "Și încă virgulă cu cine?" ("Ziua", 2005, nr. 3355, 20/2). Evitarea obsesivă a cacofoniilor are efecte și asupra numelor de locuri și de
Cacofonie () [Corola-website/Science/305949_a_307278]
-
din "kakos" „rău, urît” și "phone" „voce”. A intrat în franceză și apoi în celelalte limbi europene aproximativ în secolul al XVII-lea, cu sensul actual de sunet strident, dezagreabil. Particula grecească "kako-" este întîlnită și în alte neologisme: "cacofazie" „vorbire incorectă”, "cacologie" „construcție gramaticală defectuoasă” sau "cacografie" „scriere greșită”, avînd în toate cazurile același sens de „rău, greșit”. Unii lingviști sînt de părere că această particulă își are originea în cuvîntul proto-indo-european "*kakko", însemnînd "a defeca". Așadar, deși astăzi cuvîntul
Cacofonie () [Corola-website/Science/305949_a_307278]
-
În gramatica tradițională articolul este o parte de vorbire care determină o altă parte de vorbire (de obicei un substantiv) și marchează diverse funcții gramaticale și stilistice ale acesteia. Gramatica limbii române, ediția 2005, definește articolul ca „modalitate (gramaticală) afixală de integrare enunțiativă”, punându-se accent pe statutul său
Articol (gramatică) () [Corola-website/Science/303433_a_304762]
-
În gramatica tradițională articolul este o parte de vorbire care determină o altă parte de vorbire (de obicei un substantiv) și marchează diverse funcții gramaticale și stilistice ale acesteia. Gramatica limbii române, ediția 2005, definește articolul ca „modalitate (gramaticală) afixală de integrare enunțiativă”, punându-se accent pe statutul său de afix. Așadar, articolul nu mai este
Articol (gramatică) () [Corola-website/Science/303433_a_304762]
-
pe alții; • adaptare la sarcini de lucru schimbătoare; • capacitate de a evalua și a lua decizii; Tip de personalitate: S.C.R. - Sociabil, Convențional, Realist (clasificare Holland) Activități fizice • ridicare și transport de greutăți; • folosire a brațelor, a mâinelor, a degetelor; • ascultare; • vorbire; • îngenunchiere, aplecare; • lucrul în picioare perioade lungi de timp * semnificativ pentru această ocupație Deprinderi transferabile - utilizare a instrumentelor și echipamentelor manuale și electrice; - acordare și transmitere de informații; - asigurare de servicii; - planificare și organizare a operațiilor și activităților; - culegere, clasificare
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
îl distribuie în piesa „Amanetul” de Holberg. Pentru admiterea la Conservatorul de Artă Dramatică din Cernăuți a trecut prin nu mai puțin de șapte tentative nereușite. Motivul pentru care a fost admis cu greu la Conservator era un defect de vorbire, explicat de Birlic mai târziu: „eram peltic și scuipam când vorbeam”. Defectul s-a transformat însă într-unul dintre atuurile actorului. La Conservator s-a numărat printre elevii lui Petre Sturdza și mai târziu a avut-o ca profesoară pe
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
în propoziție nu și-a schimbat așa semnificativ în nicio limbă înrudită. Înfluența latină și romanică (în special a limbii franceze) este și vizibilă în formare a cuvintelor și, la nivelul mai scăzut, în flexiune. De obicei, sistemul părților de vorbire a limbii poloneze se împărțește în zece clase - trei flexionare, două parțial flexionare și cinci neflexionare: Există și alte clasificări, folosite în lucrărire știintifice, mai ales lingvistice, dar și filologice, cum ar fi clasificare flexionară a lui Zygmunt Saloni sau
Gramatica limbii poloneze () [Corola-website/Science/314580_a_315909]
-
nu acționează asupra bradikineziei, rigidității, fluctuațiilor motorii sau diskineziei. Peste 90% din pacienții ce efectuează aceasta intervenție prezintă o ameliorare considerabilă în tremorul membrului din partea opusă leziunii. Complicațiile unei talamotomii bilaterale sunt comune; peste 25% din pacienți prezintă tulburări de vorbire, motiv pentru care talamotomiile bilaterale sunt evitate. "Palidotomia" constă în lezarea chirurgicală a unei părți din formațiunea numită globus pallidus și are drept rezultat o ameliorare importantă a celor trei semne radicale ale bolii Parkinson (tremor, rigiditate, bradikinezie), precum și o
Boala Parkinson () [Corola-website/Science/314640_a_315969]
-
formațiunea numită globus pallidus și are drept rezultat o ameliorare importantă a celor trei semne radicale ale bolii Parkinson (tremor, rigiditate, bradikinezie), precum și o reducere a diskineziei. Palidotomia bilaterală nu este recomandată, deoarece prezintă complicații frecvente, printre care dificultăți în vorbire, disfagie și tulburări cognitive. Aceste tehnici lezionale au fost înlocuite de stimularea cerebrală profundă - ce constă în implantarea unor electrozi în anumite structuri ale creierului (nucleul subtalamic, globus pallidus, talamus). Electrozii sunt conectați la un stimulator, implantat în regiunea subclaviculară
Boala Parkinson () [Corola-website/Science/314640_a_315969]
-
Stimularea subtalamică controlează toate simptomele cardinale ale bolii Parkinson precum și fluctuațiile motorii și diskinezia. Kinetoterapia este un adjuvant terapeutic important și constă în exerciții fizice zilnice și gimnastică, reeducare funcțională, refacerea echilibrului postural etc. Ortofonia permite tratarea disartriei (tulburări de vorbire), datorate unei articulații dificile. În anul 2013, la nivel european existau 1.2 milioane de pacienți cu Parkinson iar numărul acestora se va dubla până în 2030. În România, datele Asociației Române AntiParkinson, relevă că sunt tratați peste 70.000 de
Boala Parkinson () [Corola-website/Science/314640_a_315969]
-
presupune acceptarea evoluției semantice a cuvintelor. Modificarea sensului inițial al cuvintelor sub influența factorilor de natură lingvistică sau extralingvistică poartă denumirea de evoluție semantică. Evoluția semantică are loc atunci când o intenție diferită pentru un cuvânt este împărtășită de comunitatea de vorbire și devine stabilit în utilizare. Un rol important în evoluția semantică unui cuvânt îi revine contextului în care acesta începe să fie utilizat. Vocabularul este partea cea mai mobilă a unei limbi pentru că e strâns legat de evoluția societății ; normele
Peiorativ () [Corola-website/Science/314704_a_316033]
-
în rolul Felice. Actrița a trebuit să pregătească rolul în numai trei zile. Piesa a avut parte de un mare succes, jucându-se cu sălile arhipline. Oamenii au preluat replici din piesă pe care au început să le folosească în vorbirea curentă: «să nu zic vorba aia» și «cum te văd și cum mă vezi». Ca urmare a succesului înregistrat de reprezentație, spectacolul a fost înregistrat de Radio România Actualități (difuzat în premieră la 5 ianuarie 1958 ) și de Televiziunea Română (1960
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
precum și de a i se acorda despăgubiri pentru pagubele și ofensa suferite. Este de menționat atașamentul particular al rabinului Malbim fata de cultivarea cunoașterii limbii ebraice, inclusiv în perioada păstoririi sale la București unde a inființat o "Asociație pentru difuzarea vorbirii ebraice", Peregrinările sale nu au încetat nici în anii următori. În anul 1865 Malbim a devenit rabin al comunității evreilor din Lunshitz, adică Łęczyca sau (Lentschütz), aflată în gubernia Kalisz, în zona Poloniei aflată sub dominație rusă. Succedându-l acolo
Meir Leibuș Malbim () [Corola-website/Science/313578_a_314907]
-
sau Lawry ce folosesc combinații ale principalelor metode. Echipament de scufundare - Totalitatea pieselor principale și accesoriile pe care le poartă scafandrul pentru efectuarea scufundării. Echipamentul de scufundare diferă în funcție de locul și scopul scufundări. Efect Donald Duck - Deformație a fonației datorită vorbirii într-o atmosferă hiperbară care conține heliu. Efectul Donald Duck apare și la presiune atmosferică. Denumirea provine de la utilizarea heliului pentru producerea vocii rățoiului Donald din filmele Walt Disney. Efect tunel - Fenomen de îngustare a câmpului vizual ce apare datorită
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
la suprafață, fie la câteva minute după ieșirea din apă. Simptomele specifice emboliei gazoase pot apărea chiar în timpul ridicării sau după câteva momente după ieșirea scafandrului la suprafața apei și pot fi: mișcări necoordonate, amețeli, paralizie, tulburări de vedere și vorbire, dureri în piept, sânge în gură, convulsii și întreruperea respirației Imediat ce se constată că un scafandru ar putea fi victima unei embolii gazoase, acestuia trebuie să i se acorde primul ajutor, după care trebuie recomprimat într-o barocameră. Nu se
Suprapresiune pulmonară () [Corola-website/Science/313764_a_315093]
-
în miezul operei lui S. Izhar. Scrisul său se caracterizează printr-o limbă deosebită. Prin lungile lui formulări îl introduce pe cititor în „curentul de conștiință” al personajelor, folosindu-se în acelaș timp atât de „limba înaltă”, cât și de vorbirea din stradă. De la finele anilor treizeci și până la sfârșitul anilor cincizeci a scris S. Izhar câteva nuvele scurte, între care: "Efraim se întoarce la lucernă", "Păduricea de pe deal", "La marginea Negevului", "Noapte fără împușcături", „Drumul spre malurile serii”, „Convoiul de la
S. Izhar () [Corola-website/Science/314260_a_315589]