114,975 matches
-
nu în scop de vânzare". Căsuța 14. Certificate: acest spațiu este rezervat pentru anumite certificate care sunt cerute numai pe exemplarul 2. 1. În cazul anumitor vinuri, atunci când se consideră necesar, certificatul referitor la originea și calitatea produselor, conform legislației comunitare. 2. În cazul anumitor băuturi spirtoase, certificatul referitor la locul de producție, conform legislației comunitare. 3. În cazul berii produse de micii producători independenți conform definiției din directiva specifică a Comisiei privind structura accizelor la alcool și băuturi alcoolice, pentru
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
care sunt cerute numai pe exemplarul 2. 1. În cazul anumitor vinuri, atunci când se consideră necesar, certificatul referitor la originea și calitatea produselor, conform legislației comunitare. 2. În cazul anumitor băuturi spirtoase, certificatul referitor la locul de producție, conform legislației comunitare. 3. În cazul berii produse de micii producători independenți conform definiției din directiva specifică a Comisiei privind structura accizelor la alcool și băuturi alcoolice, pentru care se intenționează solicitarea unei cote reduse a accizei în statul membru de destinație, certificarea
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
Codul fiscal a fost abrogat de pct. 72 al lit. H a art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. 221^1. (1) În vederea respectării legislației comunitare în domeniul ajutorului de stat, consiliile locale vor elabora scheme de ajutor de stat cu obiectiv dezvoltarea regională, destinate finanțării realizării de investiții. (2) Schemele de ajutor de stat vor avea în vedere criteriile și condițiile prevăzute în Regulamentul Comisiei
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
ale autorităților administrației publice locale au competența de a solicita informații și documente cu relevanță fiscală sau pentru identificarea contribuabililor sau a materiei impozabile ori taxabile, după caz, iar notarii, avocații, executorii judecătorești, organele de politie, organele vamale, serviciile publice comunitare pentru regimul permiselor de conducere și înmatriculare a vehiculelor, serviciile publice comunitare pentru eliberarea pașapoartelor simple, serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, precum și orice altă entitate care deține informații sau documente cu privire la bunuri impozabile sau taxabile, după caz, ori
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
documente cu relevanță fiscală sau pentru identificarea contribuabililor sau a materiei impozabile ori taxabile, după caz, iar notarii, avocații, executorii judecătorești, organele de politie, organele vamale, serviciile publice comunitare pentru regimul permiselor de conducere și înmatriculare a vehiculelor, serviciile publice comunitare pentru eliberarea pașapoartelor simple, serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, precum și orice altă entitate care deține informații sau documente cu privire la bunuri impozabile sau taxabile, după caz, ori la persoane care au calitatea de contribuabil, au obligația furnizării acestora fără
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
contribuabililor sau a materiei impozabile ori taxabile, după caz, iar notarii, avocații, executorii judecătorești, organele de politie, organele vamale, serviciile publice comunitare pentru regimul permiselor de conducere și înmatriculare a vehiculelor, serviciile publice comunitare pentru eliberarea pașapoartelor simple, serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, precum și orice altă entitate care deține informații sau documente cu privire la bunuri impozabile sau taxabile, după caz, ori la persoane care au calitatea de contribuabil, au obligația furnizării acestora fără plata. Norme metodologice: 261. Penalitățile de întârziere
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
art. 296^3 lit. a) din Codul fiscal și care, potrivit instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, sunt obligate la plata contribuțiilor sociale prevăzute în titlul IX^2 din Codul fiscal. Prin instrumente juridice internaționale se înțelege regulamentele comunitare privind coordonarea sistemelor de securitate socială, precum și acordurile și convențiile în domeniul securității sociale la care România este parte. Codul fiscal: e) persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori, precum și entitățile asimilate angajatorului care au calitatea de plătitori
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
Rusia, aceste tipuri de așezări mai erau numite și „posiolok” (посёлок) sau „vîselki” (выселки). În timpul reformelor lui Stolîpin, președintele Consiliului de miniștri ai Rusiei, Piotr Stolîpin a încurajat țăranii să părăsească obștile sătești, să-și revendice partea lor din pământul comunitar și să-și creeze hutoare unde să se mute și pe care să le lucreze în mod individual. Un concept mai puțin radical a fost crearea proprietăților de tip „otrub” (отруб): partea din pământul obștii sătești revendicate revenea noului proprietar
Hutor () [Corola-website/Science/318419_a_319748]
-
thumb|240px|Stagiarii corpului de pace depunând jurământul ca voluntari în Cambodia 4 Aprilie 2007]] În cercetarea psihologică privind altruism, studiile adesea observa altruismul așa cum este demonstrat prin comportamentele prosociale cum ar fi ajutorarea, încurajarea, împărtășirea, cooperarea, filantropia și serviciul comunitar. Cercetarea a descoperit că este mai probabil ca oamenii să ajute, daca recunosc că o persoană este în nevoie și se simt personal responsabili pentru reducerea suferinței acelei persoanei. Cercetarea de asemeni sugerează că numărul de martori la chin sau
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
cele două membre ale boardului reprezentând Europa. Este de asemenea Consul Onorific al Republicii Islanda . Domnia sa este și fondatoare și Președinta Asociația Culturală Patrimoniu pentru Viitor (inițial Asociația Prietenii Muzeelor Minovici). Georgiana Pogonaru se implică activ și în susținerea proiectelor comunitare, de la cele dedicate bătrânilor, copiilor sau persoanelor bolnave până la cele dedicate educației și culturii. Georgiana Pogonaru este de asemenea implicată în proiecte de caritate și strângere de fonduri (Internațional Women Association) precum și în proiecte de creare a imaginii României și
Florin-Ion Pogonaru () [Corola-website/Science/320491_a_321820]
-
sau persoanelor bolnave până la cele dedicate educației și culturii. Georgiana Pogonaru este de asemenea implicată în proiecte de caritate și strângere de fonduri (Internațional Women Association) precum și în proiecte de creare a imaginii României și de ajutor pentru mobilizarea resurselor comunitare (Asociația pentru Relații Comunitare). Fiul său, Andrei-Mihai, este absolvent al Universității Cambridge din Marea Britanie. Este partener în Central European Financial Services, ocupându-se de private equity management. Este inițiatorul și promotorul proiectului Verandă Obor - un mall de proximitate. Până în 2015
Florin-Ion Pogonaru () [Corola-website/Science/320491_a_321820]
-
cele dedicate educației și culturii. Georgiana Pogonaru este de asemenea implicată în proiecte de caritate și strângere de fonduri (Internațional Women Association) precum și în proiecte de creare a imaginii României și de ajutor pentru mobilizarea resurselor comunitare (Asociația pentru Relații Comunitare). Fiul său, Andrei-Mihai, este absolvent al Universității Cambridge din Marea Britanie. Este partener în Central European Financial Services, ocupându-se de private equity management. Este inițiatorul și promotorul proiectului Verandă Obor - un mall de proximitate. Până în 2015 a făcut parte din
Florin-Ion Pogonaru () [Corola-website/Science/320491_a_321820]
-
României. În decembrie 2006, ANRC s-a transformat în Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației (ANRCTI), care prelua astfel atribuțiile de reglementare și supraveghere în domeniul tehologiei informației ,pentru o armonizare deplină a legislației naționale cu cea comunitară și pentru ca reglementarea domeniului tehnologiei informației să se realizeze în strânsă legătură cu cea a comunicațiilor electronice și a serviciilor poștale, ca domenii convergente. În aprilie 2007, IGCTI și ANRCTI au fuzionat sub numele celei din urmă, pentru ca sectorul comunicațiilor
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații () [Corola-website/Science/317937_a_319266]
-
nr.111/2011. ANCOM este o instituție de tip european, înființată ca urmare a transpunerii normelor europene în legislația românească, ceea ce îi permite să se armonizeze perfect cu funcționarea structurilor Uniunii Europene și să conlucreze eficient cu organismele din spațiul comunitar. De altfel, odată cu aderarea României la UE, Autoritatea a devenit un partener egal în dialogul cu structurile Uniunii, având dreptul și obligația ca, prin expertiza sa tehnică, să participe în mod nemijlocit la elaborarea normelor comunitare din domeniul comunicațiilor electronice
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații () [Corola-website/Science/317937_a_319266]
-
cu organismele din spațiul comunitar. De altfel, odată cu aderarea României la UE, Autoritatea a devenit un partener egal în dialogul cu structurile Uniunii, având dreptul și obligația ca, prin expertiza sa tehnică, să participe în mod nemijlocit la elaborarea normelor comunitare din domeniul comunicațiilor electronice și al serviciilor poștale. ANCOM este membru în: De asemenea, ANCOM are o prezență activă în cadrul unor structuri ale UE precum: De asemenea, ANCOM tratează cu deosebită atenție aspectul relațiilor internaționale care depășesc granițele Uniunii Europene
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații () [Corola-website/Science/317937_a_319266]
-
ale lui Tolstoi . A pus accentul pe nevoia dialogului cu copiii. A publicat și a ținut prelegeri pe teme legate de creșterea copiilor și pedagogie. A câștigat experiență în lucrul cu copiii, mai întâi ca meditator, mai târziu ca activist comunitar, apoi din poziția de director al Casei Orfanilor și cofondator al orfelinatului Casa Noastră. În perioada interbelică, a predat la o serie de universități din țară, printre altele la Institutul Național pentru Educație Specială (în prezent Academia pentru Educație Specială
Janusz Korczak () [Corola-website/Science/323431_a_324760]
-
Cauza a fost deschisă la CEDO de către Georgeta Stoicescu, fiind continuată, după decesul acesteia de către soțul acesteia, Georgel Stoicescu. În reclamația către CEDO, Georgeta Stoicescu a susținut ca autoritățile locale nu au luat măsurile necesare pentru a rezolva problema câinilor comunitari din București și pentru a asigura siguranța și sănătatea locuitorilor orașului. Ea și-a argumentat poziția apelând la articolul 3 din Convenția Drepturilor Omului, care interzice tratamentul inuman sau degradant, și a articolului 8, care garantează dreptul la viață privată
Cauza Stoicescu vs. România () [Corola-website/Science/323472_a_324801]
-
daune morale și 20 de euro, cu titlul de cheltuieli de judecată. În fapt, Curtea de la Strasbourg a reținut că la data de 24 octombrie 2000, reclamanta Georgeta Stoicescu, a fost atacată, mușcată și aruncată la pământ de 7 câini comunitari, în fața casei sale din cartierul Pajura, București. În urma atacului, reclamanta a fost rănită la cap și picior (femur fracturat). După atacul suferit, starea de sănătate a reclamantei s-a deteriorat, astfel încât la 4 iunie 2003 ea a fost încadrată în
Cauza Stoicescu vs. România () [Corola-website/Science/323472_a_324801]
-
arătat că reclamanta trăia într-o stare continuă de anxietate și n-a mai părăsit domiciliul de teama unui alt atac. Raportat la starea de fapt din speță, CEDO a reținut că, potrivit relatărilor mass-media, la momentul incidentului, numărul câinilor comunitari era deja o problemă veche, semnalată încă din anii 1990. De asemenea, potrivit aceleiași surse, în anul 2000 numărul câinilor din București se ridica la 200.000. Cu privire la încălcarea articolului 8 din Convenție, CEDO a reținut că, în urma atacului câinilor
Cauza Stoicescu vs. România () [Corola-website/Science/323472_a_324801]
-
era deja o problemă veche, semnalată încă din anii 1990. De asemenea, potrivit aceleiași surse, în anul 2000 numărul câinilor din București se ridica la 200.000. Cu privire la încălcarea articolului 8 din Convenție, CEDO a reținut că, în urma atacului câinilor comunitari și a consecințelor sale, reclamanta a suferit, în mod incontestabil, atât din punct de vedere fizic cât și psihic. Instanța europeană a observat că autoritățile naționale dispuneau la momentul incidentului de informații abundente și detaliate cu privire la problema câinilor comunitari și
Cauza Stoicescu vs. România () [Corola-website/Science/323472_a_324801]
-
câinilor comunitari și a consecințelor sale, reclamanta a suferit, în mod incontestabil, atât din punct de vedere fizic cât și psihic. Instanța europeană a observat că autoritățile naționale dispuneau la momentul incidentului de informații abundente și detaliate cu privire la problema câinilor comunitari și a pericolului pe care aceștia îl reprezentau pentru populație. Mai mult, s-a reținut că, încă înainte de atacul suferit de reclamantă, exista o bază legală pentru crearea unei structuri specifice de supraveghere a câinilor comunitari, iar aceste reglementări în
Cauza Stoicescu vs. România () [Corola-website/Science/323472_a_324801]
-
detaliate cu privire la problema câinilor comunitari și a pericolului pe care aceștia îl reprezentau pentru populație. Mai mult, s-a reținut că, încă înainte de atacul suferit de reclamantă, exista o bază legală pentru crearea unei structuri specifice de supraveghere a câinilor comunitari, iar aceste reglementări în materie au fost de mai multe ori modificate, în principal în ceea ce privește organizarea și controlul acestei structuri. S-a constatat că în ciuda reglementărilor legale existente, problema câinilor comunitari nu s-a îmbunătățit. CEDO a acceptat argumentul Guvernului
Cauza Stoicescu vs. România () [Corola-website/Science/323472_a_324801]
-
pentru crearea unei structuri specifice de supraveghere a câinilor comunitari, iar aceste reglementări în materie au fost de mai multe ori modificate, în principal în ceea ce privește organizarea și controlul acestei structuri. S-a constatat că în ciuda reglementărilor legale existente, problema câinilor comunitari nu s-a îmbunătățit. CEDO a acceptat argumentul Guvernului României potrivit căruia responsabilitatea pentru problema câinilor comunitari revine și societății civile. Sub acest aspect, s-a arătat că nu trebuie să se impună autorităților o sarcină excesivă sau insuportabilă în ceea ce privește
Cauza Stoicescu vs. România () [Corola-website/Science/323472_a_324801]
-
de mai multe ori modificate, în principal în ceea ce privește organizarea și controlul acestei structuri. S-a constatat că în ciuda reglementărilor legale existente, problema câinilor comunitari nu s-a îmbunătățit. CEDO a acceptat argumentul Guvernului României potrivit căruia responsabilitatea pentru problema câinilor comunitari revine și societății civile. Sub acest aspect, s-a arătat că nu trebuie să se impună autorităților o sarcină excesivă sau insuportabilă în ceea ce privește prioritățile și resursele. Curtea a remarcat însă că nu s-a menționat nicio măsură concretă pe care
Cauza Stoicescu vs. România () [Corola-website/Science/323472_a_324801]
-
trebuie să se impună autorităților o sarcină excesivă sau insuportabilă în ceea ce privește prioritățile și resursele. Curtea a remarcat însă că nu s-a menționat nicio măsură concretă pe care autoritățile ar fi luat-o la momentul respectiv în vederea soluționării problemei câinilor comunitari și nu s-a demonstrat că legislația și practica din acest domeniu ar fi fost de natură să acorde un remediu adecvat victimelor atacurilor câinilor comunitari. Cu privire la situația particulară a reclamantei, s-a arătat că, în ciuda faptului că printr-o
Cauza Stoicescu vs. România () [Corola-website/Science/323472_a_324801]