12,158 matches
-
morților la etrusci este bogată în plăceri. Slavii antici, păgâni, credeau că lumea lor era un copac uriaș, crengile reprezentând Paradisul, lumea zeilor, iar rădăcinile erau lumea morților. În timp ce zeul Perun guverna sub forma unui șoim lumea divină, zeul Veles, înfățișat ca un șarpe, se încolăcea în jurul rădăcinilor, păzind lumea celor morți. Pentru slavi, acest tărâm nu era unul respingător, ci dimpotrivă era pitoresc și armonios, după cum reiese din basmele slavone. Era un tărâm format din coline verzi unde trăiau multe
Moarte (mitologie) () [Corola-website/Science/302138_a_303467]
-
după ce mureau vitejește în luptă. De exemplu, după moarte, Perseu și Andromeda devin constelații, la fel și Orion, singura iubire a zeiței Artemis. Aceeași soartă o au și Castor și Pollux, ce devin stele, formând constelația Gemenilor. Deseori moartea este înfățișată în picturi și filme ca o ființă înveșmântată cu o pelerină neagră, ținând în mână o coasă cu care retează viața oamenilor. În engleză această creatură poartă numele de "death reaper" adică "spintecătorul morții". În epoca medievală, în timpul ciumei negre
Moarte (mitologie) () [Corola-website/Science/302138_a_303467]
-
a depus mărturie că „martor prietenos”, în fața . Mărturia ei a descris diferențele dintre experiențele sale personale în Uniunea Sovietică și reprezentarea în filmul din 1944. Rând a susținut că filmul prezintă într-o lumină extrem de falsă condițiile din Uniunea Sovietică, înfățișând viața de acolo ca fiind mult mai bună și mai fericită decât era ea de fapt. Ea a vrut să critice și foarte lăudatul film din 1946 "Cei mai frumoși ani ai vieții noastre" pentru ceea ce ea consideră a fi
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
aflate pe limbă), mirosul (neuronii specializați aflați în interiorul foselor nazale). În anatomia umană, capul este partea superioară a corpului. El include fața, scalpul, craniul și sinusurile. ul uman dar și cel animal apar ca și blazoane în heraldică. Acesta este înfățișat ca și cum capul ar fi fost tăiat din corp, ca și cum ar fi fost rupt cu brutalitate sau este afișat din față, fără a se observa gâtul. Capurile umane sunt înfățișate mai detaliat decât cele animale.
Cap () [Corola-website/Science/302190_a_303519]
-
și cel animal apar ca și blazoane în heraldică. Acesta este înfățișat ca și cum capul ar fi fost tăiat din corp, ca și cum ar fi fost rupt cu brutalitate sau este afișat din față, fără a se observa gâtul. Capurile umane sunt înfățișate mai detaliat decât cele animale.
Cap () [Corola-website/Science/302190_a_303519]
-
traducere: La locul bătăliei mai există un monument modern, numit „monumentul lui Leonidas” în onoarea regelui spartan. Este compus dintr-o statuie de bronz a lui Leonidas, înscrisă doar cu replica „Μολών λαβέ” („Vino și ia-le!”). Metopa de sub statuie înfățișează scene din bătălie. Cele două statui din stânga și dreapta monumentului reprezintă râul Eurotas și muntele Tayget, faimoase repere ale Spartei. În 1997, un al doilea monument a fost dezvelit oficial de guvernul grec, dedicat celor 700 de thespieni care au
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
care argumentează necesitatea cunoașterii comportamentului altor popoare, acel substrat afectiv și ideologic în temeiul căruia o colectivitate națională dobândește o caracteristică aparte, importantă în înțelegerea instituțiilor și acțiunilor. Toate aceste definiții ale culturii politice au ca numitor comun faptul că înfățișează predilect dimensiunea subiectivă a practicii politice, se referă explicit la dimensiunile psihologice ale politicului care sunt, în esență, trei: Evident, aceste trei dimensiuni ale culturii politice sunt corelate sistemic și funcțional rezultând trei stări de spirit ale populației în raport cu politicul
Cultură politică () [Corola-website/Science/302492_a_303821]
-
o serie de aspecte fundamentale: Toate aceste opt puncte fundamentale constituie în fapt baza concepției creaționiste ortodoxe. Când este vorba despre ce anume din Cartea Facerii trebuie interpretat literal și ce anume trebuie interpretat figurat sau alegoric, Sfinții Părinți ne înfățișează o învățătură foarte limpede. În tâlcuirea sa, Sfântul Ioan Gura de Aur chiar semnalează exact în anumite pasaje ceea ce este figurat și ceea ce este literal. El spune că aceia care încearcă să facă totul alegoric încearcă să ne nimicească credința
Creaționism ortodox () [Corola-website/Science/302511_a_303840]
-
prima perioadă nu au mesaj politic, cu excepția poate a unora in care vagabondul intră în conflict cu legea, dar filmele sale de mai târziu, din anii 1930, au fost mai tranșante din punct de vedere politic. Timpuri Noi (Modern Times) înfățișează muncitori care sunt exploatați și oameni care trăiesc în condiții mizere. Discursul dramatic de la sfârșitul filmului "The Great Dictator", care critică naționalismul deșănțat și necenzurat și suportul fără echivoc pe care Chaplin l-a manifestat public pentru deschiderea în anul
Charlie Chaplin () [Corola-website/Science/302485_a_303814]
-
o înfrângere de moment, dintr-o greșeală a directorului, un impas vremelnic al întregii întreprinderi. Drama directorului Barbu nu constă în faptul că este înfruntat și învins, ci că se surprinde gata să-l atace pe cel tânăr care-i înfățișează adevărul, gata să accepte formulele de compromis, gata să abdice de la idealul său moral. Piesa, cam nesigură în construcție, cu lungimi pe care un regizor mai atent, mai exigent, putea - și chiar trebuia - să le îndepărteze, cu momente mai puțin
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
trebuia - să le îndepărteze, cu momente mai puțin realizate, dar și cu bune scene de autentic dramatism, a fost pusă în scenă de Ion Deloreanu, corect dar plat. Greul cade pe umerii lui Ion Săsăran, interpretul lui Barbu, care-l înfățișează pe eroul său robust sufletește, echilibrat, interiorizat, reținut, sobru." (Teatrul, nr. 12/1977) "Piesa lui Tudor Popescu este bogată în întrebări tulburătoare despre curajul sau datoria, de fapt firescul de a rosti adevărul nu ca pe un act de eroism
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
național favorabil colonizării în România (această idee se cristalizează între anii 1923-1925, iar principalele centre au fost Meglenia, Veria, Vodena și Caterina), în fapt zone în care presiunea grecilor veniți din Asia a fost mai însemnată. Dar iată cum ne înfățișează situația din Meglen un meglenoromân, Constantin Noe, care de altfel a avut un rol important în realizarea colonizării: „În această regiune mișcarea națională luase pe vremea stăpânirii turcești o așa de mare dezvoltare în cât partizanii culturii și bisericii grecești
Meglen () [Corola-website/Science/302690_a_304019]
-
istoria României: În volumul "București. Ghid istoric și artistic", București, 1938, de Grigore Ionescu, la pagina 56, „episodul XXV“ al frescei e descris astfel: „"Carol al II-lea. Epoca de consolidare". Epopeea națională se încheie cu un tablou final, care înfățișează starea actuală a țării și tendințele nouei generații. Pe un fond de oraș modern, Carol al II-lea, regele culturii, însoțit de moștenitorul tronului, Marele Voievod Mihai, coboară în mijlocul poporului său ca să patroneze știința, literatura, arta, munca agricolă și industria
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
mișcării decorative italiene Rococo al secolului XVIII-lea. Prima capodoperă a lui Tiepolo în Veneția a fost un ciclu de pânze enorme pictate pentru a decoră o cameră mare de recepție a lui Că' Dolfin, Veneția (că. 1726-1729), picturi ce înfățișau bătălii antice și victorii. A pictat apoi tablouri din pânză pentru biserici că de exemplu pentru Verolanuova (1735-40), pentru Scuola dei Carmini (1740-47) și Scalzi (1743-44), tavane pentru Palazzi Archinto și Casati-Dugnani în Milan (1731), Capelă Colleoni în Bergamo (1732-33
Giovanni Battista Tiepolo () [Corola-website/Science/302757_a_304086]
-
picturi pe tavanul rezidentei episcopale. Pictură lui de pe importantă casă a scării este cea mai mare frescă pe tavan din lume (677 mp) și a fost terminată împreună cu fiii săi Giandomenico și Lorenzo. Alegoriile lui despre planete și continente îl înfățișează pe Apollo, îmbarcându-se pe cursa lui zilnică; zeițele din jurul lui simbolizează planetele; figurile alegorice de pe coronament reprezintă cele 4 continente, incluzând și America. În 1753 s-a întors în Veneția, unde a fost ales Președinte al Academiei Padua. Reputația
Giovanni Battista Tiepolo () [Corola-website/Science/302757_a_304086]
-
-ului și lui historica, iar de la Xenofan încoace a început să desemneze tot „ce nu poate exista cu adevărat“. Aceasta este însă o interpretare incompletă, care nu ține cont de veritabila funcție a mitului, anume aceea dătătoare de sens, mitul înfățișând „modele pentru comportarea omenească și prin însăși aceasta conferă existenței semnificație și valoare“. Miturile memoriale sunt păstrătoarele faptelor ancestrale și se poate presupune că ele au înregistrat fie psihoze colective provocate de evenimente de mari proportii cu caracter insolit (cunoașterea
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
Petru Rareș. Tendința de umanizare a figurilor divine și prezența simțămintelor profund omenești în multe din scenele ciclului evanghelic sunt trăsături proprii ale minunatelor fresce de la Moldovița, care și-au păstrat nealterate prospețimea și strălucirea culorilor. În tabloul votiv este înfățișat ctitorul Petru Rareș, împreună cu familia sa. Deși păstrează caracterul unui portret oficial, acesta indică preocuparea artistului anonim de a reda viața interioară a personajelor reprezentate. Unul dintre punctele de atracție al Mănăstirii Moldovița îl constituie pictura exterioară (executată "al fresco
Mănăstirea Moldovița () [Corola-website/Science/302822_a_304151]
-
utilitariană asupra legii și statului era de asemenea inconsistența - care presupunea în mod tacit existența cerințelor sau drepturilor ce au atât greutate morală, cât și legală în mod independent de legea pozitivă. Spencer argumentează, de asemenea, împotriva guvernului parlamentar, reprezentativ, înfățișându-l ca un expozant de adevarate “drepturi divine” — de exemplu, susținând că „majoritatea într-o adunare are putere, dar nu are limite”. Spencer e de părere că acțiunea guvernamentală nu necesită doar acordul individual, dar că modelul asocierilor politice ar
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
000 de ani de la venirea triburilor maghiare în Pannonia, s-au ridicat statui impresionante în șapte orașe ale vechii Ungarii, spre comemorarea evenimentului. Astfel, „în anul 1896, pe Tâmpa s-a ridicat o coloană având așezat pe capitel un personaj înfățișând un arcaș din timpul dinastiei arpadiene. Pentru majoritatea cetățenilor Brașovului, această statuie de 20 m a rămas ca fiind statuia lui Arpad, ducele care a condus triburile maghiare în Pannonia”. Piatra a fost adusă, cu ajutorul unor funiculare, din Valea Cetății
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
învățătura teologului Grigore Palamas (arhiepiscop al Tesalonicului între 1347 și 1359). Acesta preia și îmbogățește principiile Sf. Grigore Sinaitul, în urma unei provocări a lui Varlaam Calabrezul, un monah ortodox calabrit (italo-grec), probabil influențat de nominalismul occidental. Astfel, curentul isihast se înfățișează ca o dispută începută în 1338, între Palamas și Varlaam, doi teologi importanți ai lumii bizantine. Originea termenului "hesychasmos" și a celorlalți termeni înrudiți ("hesychastes", "hesychia" "hesychazo") nu este foarte sigură. Conform Lexoconului Lampe ("A Patristic Greek Lexicon") termenii de
Isihasm () [Corola-website/Science/303314_a_304643]
-
Armata. Tablourile în care aceasta e prezentă au fost controlate de către ofițeri și nu de Demetriade, fiind realizate într-un alt stil. În multe scene este prezent exercițiul de manevră militară (antagonic cu momentele agitate ale războiului), iar uneori ele înfățișează și elemente vizibil neveridice. Astfel, trebuind să captureze o santinelă, ostașii români operau asupra unui manechin de poligon. În opinia lui Tudor Caranfil, regizorul filmului a subapreciat importanța repetițiilor de dinaintea filmării. Astfel, figurația se prezintă slab, mulți dintre componenți uitându
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
Seria este un ciclu de române scris de Constantin Chiriță, care se adresează în principal tinerilor. Românele înfățișează în mai multe episoade aventurile unui grup de sapte tineri, intitulat „”, compus din Victor, Ionel, Dan, Maria, Ursu, Tic și Lucia. Cele cinci volume ale seriei sunt: "Cavalerii Florii de Cireș", numiți inițial "Cireșarii", apoi "Teroarea Neagră", este primul volum
Cireșarii () [Corola-website/Science/303388_a_304717]
-
de arhitectul francez André Lecomte du Noüy și de arhitectul român Nicolae Gabrielescu, inspectorul lucrărilor de restaurare, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. A fost isprăvită în anul 1885 și sfințită la 12 octombrie 1886. Așa cum se înfățișează în prezent, biserica este alcătuită dintr-un pronaos supralărgit, contopit organic cu construcția propriu-zisă, ai cărui 12 stâlpi interiori susțin o turlă pe mijloc și două turnulețe laterale care încununează colțurile vestice ale pronaosului. Pronaosul este evidențiat în acest fel
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
într-o calmă maiestate, ca un adânc îndemn la reculegere. În pronaos se află mai multe morminte acoperite cu lespezi de piatră, cea mai valoroasă din punct de vedere artistic fiind cea a lui Radu de la Afumați (1529), care îl înfățișează pe viteazul domnitor călare și cu sceptrul în mână. Vechea tâmplă din sec. al XVII-lea, de o reală originalitate ornamentală și iconografică - adăpostită temporar în biserica de sat din Valea Danului - se află acum în Colecția de obiecte de
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
Vuietul muntelui” autorul aduce în prim-plan trăirile cele mai intime ale unui bărbat în vârstă, inclusiv sexualitatea sa restantă. Ca peste tot în opera lui Kawabata, femeia, în ciuda frumuseții, a fragilității ei, sau poate tocmai din această pricină, este înfățișată în postura subordonată a ființei capabile de un devotament nemărginit, dar nerăsplătită de fidelitatea masculină care i s-ar cuveni. Pe fundalul unui decor senin, echilibrat, al naturii, aparent indiferente la frământările oamenilor, este strecurată cu măiestrie neliniștea personajelor. Naratorul
Vuietul muntelui (roman) () [Corola-website/Science/302475_a_303804]