11,819 matches
-
racordată la sistemul național de cale ferată, situație care a creat dificultăți evoluției economice. Stația de cale ferată cea mai apropiată se află la o distanță de 11 km, gara Cacica, pe linia Suceava - Vatra Dornei. Orașul este traversat de șoseaua națională DN 2E (DJ 209) Păltinoasa - Cacica - Solca - Marginea, șosea ce leagă Gura Humorului de Rădăuți și Vicovu de Sus. Înainte de ieșirea din Solca către Marginea, din DN 2E se desprinde șoseaua națională DN 2K (DJ 209F) Solca - Arbore - Milișăuți
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
creat dificultăți evoluției economice. Stația de cale ferată cea mai apropiată se află la o distanță de 11 km, gara Cacica, pe linia Suceava - Vatra Dornei. Orașul este traversat de șoseaua națională DN 2E (DJ 209) Păltinoasa - Cacica - Solca - Marginea, șosea ce leagă Gura Humorului de Rădăuți și Vicovu de Sus. Înainte de ieșirea din Solca către Marginea, din DN 2E se desprinde șoseaua națională DN 2K (DJ 209F) Solca - Arbore - Milișăuți. Orașul este situat într-un cadru natural pitoresc, specific zonei
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
linia Suceava - Vatra Dornei. Orașul este traversat de șoseaua națională DN 2E (DJ 209) Păltinoasa - Cacica - Solca - Marginea, șosea ce leagă Gura Humorului de Rădăuți și Vicovu de Sus. Înainte de ieșirea din Solca către Marginea, din DN 2E se desprinde șoseaua națională DN 2K (DJ 209F) Solca - Arbore - Milișăuți. Orașul este situat într-un cadru natural pitoresc, specific zonei submontane, la limita dintre pădurile de foioase și cele de conifere. Teritoriul urban al Solcii aparține extremității vestice a Podișului Sucevei și
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
Solca și Rădăuți, s-a înființat la Solca un oficiu de exploatare a sării, sub conducerea lui Johann Hoffmann. Ca urmare a creșterii comunității germane, în jurul anului 1868 este construită și inaugurată Biserica romano-catolică din Solca, în centrul localității, la șosea. La un an după deschiderea bisericii, în 1869, localitatea capătă statutul de târg. În 1910, jumătate din populația așezării era de naționalitate română, iar aproximativ o treime dintre locuitori erau nemți. Existau și mici comunități de evrei și polonezi. Numărul
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
silueta înaltă, gardă mare la sol, roată față mai mare și cauciucurile cu crampoane. Denumite și "soft-enduro" sau "dual sport" aceste motociclete sunt un hibrid între motocicletele touring și cele enduro. Sunt adaptate atât ieșirilor în teren accidentat cât și șoselelor. Asemănătoare motocicletelor enduro, sunt folosite în competițiile de motocross, pe trasee de pământ special amenajate cu obstacole și trambuline. Traseele de motocross pot conține și urcări și coborâri lungi cât și zone cu nisip, pietriș. Motociclete foarte simple, fără cutie
Motocicletă () [Corola-website/Science/298056_a_299385]
-
care determină această situație extrem de precară, se pot enumera: izolarea geografică a țării, infrastructura aproape inexistentă și situația politică extrem de instabilă din ultimele decenii care au intervenit după independența Ciadului din 1960. În 1987 Ciadul avea doar 30 km de șosele asfaltate. Recent, au fost aprobate noi proiecte și s-a ajuns la 550 km de șosea asfaltată in 2004. Drumurile sunt deseori impracticabile pentru mai multe luni din an. Deoarece nu are rețea proprie de căi ferate, Ciadul depinde de
Ciad () [Corola-website/Science/298087_a_299416]
-
și situația politică extrem de instabilă din ultimele decenii care au intervenit după independența Ciadului din 1960. În 1987 Ciadul avea doar 30 km de șosele asfaltate. Recent, au fost aprobate noi proiecte și s-a ajuns la 550 km de șosea asfaltată in 2004. Drumurile sunt deseori impracticabile pentru mai multe luni din an. Deoarece nu are rețea proprie de căi ferate, Ciadul depinde de rețeaua cameruneză. Există doar un singur aeroport, în capitală. Rețeaua de telecomunicații este simplă și costisitoare
Ciad () [Corola-website/Science/298087_a_299416]
-
agricole și zootehnice: cartofi dulci, porumb, cafea, trestie-de-zahăr, bumbac, ceai, alune, orez, bivoli indieni, porci, vite, păsări. Industrie: aramă, cositor, ghips, lemn, electricitate, procesare agricolă, construcții, îmbrăcăminte, turism, ciment. Produse exportate: îmbrăcăminte, produse din lemn, cafea, electricitate, cositor. Total lungime șosele/drumuri: 31.210 km Aeroporturi: 44 Utilizatori de internet: 836,896 sau 12.50%. Codul de internet al țării: .la Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 2 obiective din această țară.
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
separat, ea oferind legături cu rețeaua elvețiană de autobuze la Buchs și la Sargans. Există și autobuze care duc în orașul austriac Feldkirch. Liechtenstein nu are aeroport. Cel mai apropiat aeroport mare este Aeroportul Zürich din Elveția (130 km pe șosea). Cel mai apropiat aeroport mic este Aeroportul St. Gallen (50 km). Accesul în Liechtenstein se poate face și prin Aeroportul Friedrichshafen aflat la 85 km distanță. Heliportul Balzers este disponibil pentru zboruri de elicopter în regim charter. Ca urmare a
Liechtenstein () [Corola-website/Science/298119_a_299448]
-
de pasageri de pe insulă. Gările principale a orașului sunt Gară Heuston și Gară Connolly. Heuston este folosită pentru servicii feroviare care merg spre sudul Irlandei, pe când Connolly servește rutele spre Comitatul Sligo și spre Irlanda de Nord. Orașul este traversat de diverse șosele și autostrăzi naționale. Printre cele mai importante este șoseaua M50, o autostradă cu două benzi în fiecare direcție care conectează părțile sudice, vestice și nordice a orașului. M50 încă este în construcție, planul de dezvoltare fiind de a adăuga încă
Dublin () [Corola-website/Science/298179_a_299508]
-
Gară Heuston și Gară Connolly. Heuston este folosită pentru servicii feroviare care merg spre sudul Irlandei, pe când Connolly servește rutele spre Comitatul Sligo și spre Irlanda de Nord. Orașul este traversat de diverse șosele și autostrăzi naționale. Printre cele mai importante este șoseaua M50, o autostradă cu două benzi în fiecare direcție care conectează părțile sudice, vestice și nordice a orașului. M50 încă este în construcție, planul de dezvoltare fiind de a adăuga încă o bandă în fiecare direcție și de a completa
Dublin () [Corola-website/Science/298179_a_299508]
-
M50, o autostradă cu două benzi în fiecare direcție care conectează părțile sudice, vestice și nordice a orașului. M50 încă este în construcție, planul de dezvoltare fiind de a adăuga încă o bandă în fiecare direcție și de a completa șoseaua ca să înconjoare tot orașul. Dublin avea în ultimele decenii un sistem de transport în comun destul de slab dezvoltat. După anii 1990, investițiile în acest sistem s-au majorat și acum orașul are un sistem relativ avansat și modern pe plan
Dublin () [Corola-website/Science/298179_a_299508]
-
în cercetare și dezvoltare, până la 0,6% din PIB și de a crește proporția investițiilor în R&D din surse exterioare, inclusiv prin intermediul programului UE pentru cercetare, pentru a-l ridica la 40% din totalul investițiilor în cercetare. Există trei șosele principale cu patru benzi în Albania: șoseaua ce leagă orașul Durrës de capitala Tirana, cea care leagă Durrës cu Vlorë și șoseaua Albania-Kosovo. Dintre acestea, un segment este de autostradă: Albania-Kosovo este autostrada A1; autostrada A2 este în lucru. Șoseaua
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
din PIB și de a crește proporția investițiilor în R&D din surse exterioare, inclusiv prin intermediul programului UE pentru cercetare, pentru a-l ridica la 40% din totalul investițiilor în cercetare. Există trei șosele principale cu patru benzi în Albania: șoseaua ce leagă orașul Durrës de capitala Tirana, cea care leagă Durrës cu Vlorë și șoseaua Albania-Kosovo. Dintre acestea, un segment este de autostradă: Albania-Kosovo este autostrada A1; autostrada A2 este în lucru. Șoseaua Albania-Kosovo leagă Kosovo de coasta albaneză a
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
prin intermediul programului UE pentru cercetare, pentru a-l ridica la 40% din totalul investițiilor în cercetare. Există trei șosele principale cu patru benzi în Albania: șoseaua ce leagă orașul Durrës de capitala Tirana, cea care leagă Durrës cu Vlorë și șoseaua Albania-Kosovo. Dintre acestea, un segment este de autostradă: Albania-Kosovo este autostrada A1; autostrada A2 este în lucru. Șoseaua Albania-Kosovo leagă Kosovo de coasta albaneză a Adriaticii: secțiunea albaneză a fost terminată în iunie 2009, iar acum drumul de la frontiera cu
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
șosele principale cu patru benzi în Albania: șoseaua ce leagă orașul Durrës de capitala Tirana, cea care leagă Durrës cu Vlorë și șoseaua Albania-Kosovo. Dintre acestea, un segment este de autostradă: Albania-Kosovo este autostrada A1; autostrada A2 este în lucru. Șoseaua Albania-Kosovo leagă Kosovo de coasta albaneză a Adriaticii: secțiunea albaneză a fost terminată în iunie 2009, iar acum drumul de la frontiera cu Kosovo până la Durrës durează două ore și jumătate. În total, autostrada va avea circa când va ajunge la
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
trecut de 800 de milioane de euro, dar cifra nu a fost confirmată încă de guvern. Încă două autostrăzi urmează să fie construite în Albania în viitor: Coridorul VIII pan-european, care va lega Albania de Macedonia și Bulgaria, și șoseaua nord-sud, ce corespunde secțiunii albaneze din Autostrada Adriatico-Ioniană, o autostradă regională ce urmează să lege Croația de Grecia de-a lungul coastelor Mării Adriatice și a Mării Ionice. Când toate cele trei coridoare vor fi terminate, Albania va avea circa
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
secțiunii albaneze din Autostrada Adriatico-Ioniană, o autostradă regională ce urmează să lege Croația de Grecia de-a lungul coastelor Mării Adriatice și a Mării Ionice. Când toate cele trei coridoare vor fi terminate, Albania va avea circa 759 kilometri de șosele care o vor lega de țările vecine: Kosovo, Macedonia, Muntenegru și Grecia. Din cauza politicii din timpul regimului comunist, una izolaționistă chiar și după standardele țărilor din spatele Cortinei de Fier, Albania nu a semnat acordul pentru constituirea rețelei de drumuri europene
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
18. Peste drum de aceasta funcționează din 1993 un azil de bătrâni. Alimentarea cu apă caldă se face cu ajutorul apei geotermale. Zona denumită Nufărul 2 este una relativ nouă, construită în anii 1980 fiind delimitat de restul cartierului Nufărul de șoseaua Nufărului. Cartierul Nufărul este unul din cele mai importante cartiere Orădene având numeroase centre comerciale,hypermarketuri și supermarketuri. Față de celelalte cartiere Orădene, Nufărul s-a dezvoltat cel mai profund în ultima perioadă, în el construindu-se centrul comerical Lotus Market
Cartierul Nufărul din Oradea () [Corola-website/Science/297441_a_298770]
-
Eroilor (își schimbă direcția spre E), Națiunile Unite și Izvor, Piața Unirii (se îndreaptă apoi spre S), Timpuri Noi, Văcărești, Vitan-Bârzești (revine la cursul inițial spre S-E) și apoi iese din oraș în dreptul localității Glina pe unde trece și Șoseaua de Centură a Capitalei. este descris în trecut, sec. XIX - XX, ca având ape „"dulci și curate"“ chiar de însuși Anton Maria del Chiaro, iar slavii au numit Dâmbovița „"foaia de stejar"“ datorită faptului că toamna râul venea încărcat cu
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]
-
de cartierul Dacia, în cartierele Bălții Noi și Pământeni. Urme ale acestor sate reprezintă grămezile de lut ars și diverse obiecte de ceramică. Din mileniul II î.e.n. datează alte două vetre: în cartierul Bălții Noi și la periferia orașului lângă șoseaua Bălți-Chișinău. În perioada romană, pe teritoriul orașului, au existat 5 sate, dar au fost distruse de popoarele nomade. Din perioada migrațiilor datează și cele 18 movile funerare. Prima atestarea certă a orașului Bălți apare în comentariile despre expediția polonezilor împotriva
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
la Vest, Telenești la Nord și cu Strășeni la Sud-Est. Raionul se bucură de o poziție avantajoasă sub mai multe aspecte. În primul rînd, teritoriul raionului este intersectat de importante căi de acces spre România și Ucraina, (căi ferate și șosele de importanță națională și internațională). Relieful teritoriului este complicat, intersectat de pante cu diferite grade de înclinare și podișuri, și este situat pe colina de Centru a Republicii Moldova în Zona Codrilor, care atinge o înălțime de 400 metri de la nivelul
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
km de municipiul Iași, România), îmbrățișând cele două artere de comunicație ce duc spre frontieră - autostrada și calea ferată. Dealul de lângă Tuzara, acoperit cu o pădure seculară, are o altitudine de 383 de m, cel ce urcă spre Nișcani, pe șoseaua Călărași-Orhei, se înalță la 353 m. Clima este moderat-continentală. Temperatura medie a aerului este 9 °C. Minimul absolut al temperaturii revine lunilor ianuarie-februarie (25-27 °C sub zero) și maximul - lunii iulie (+36 °C). Suprafața totală a orașului Călărași este de
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
rânduri de foraje pe blocurile centrale (5-25, 60 m adâncime medie) și 2 rânduri pe cele laterale (1-4 și 26-30, 70 adâncime medie de forare). În aval adâncimea medie a forajelor a fost de 90m. Pe coronament este amenajată o șosea. Hidrocentrala "„Dimitrie Leonida”" se află în aval de baraj la 15 km de acesta, în satul Stejaru din comuna Pângărați. Este tipul de centrală de înaltă cădere cu lac de acumulare și derivație sub presiune (galerie de aducțiune), castel de
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
De aici se îndreaptă mai întâi spre sud, apoi pe valea Bistricioarei spre Pasul Creanga. Deoarece în zona Munților Stânișoarei sunt foarte active procesele de modelare a versanților - prăbușiri, eroziune torențială și mai ales alunecări de teren, întreținerea și exploatarea șoselei Bicaz - Largu prezintă dificultăți semnificative. În Bicaz ajunge și DN12C care coboară din Pasul Pângărați dinspre Transilvania. În zona de sud-vest există un singur drum modernizat, care necesită însă reparații capitale. După porțiunea inițială a acestui drum cu indicativul DJ155F
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]