13,572 matches
-
de dl. Suditu Mihai; s-au început rapid lucrările de refacere din temelie, s-au adăugat 11 contraforți, o centură după ultimele standarde în materie de construcții și turle noi, subdimensionate față de vechiul proiect, mai ales cea de la intrare, iar acoperișul a fost refăcut și acoperit cu tablă italiană de cea mai bună calitate. În 1994, din păcate, vechea pictură a fost înlocuită și modificată de către un oarecare „pictor” Ioan D. Comanac , rezultatul fiind unul de-a dreptul macabru, neavând nimic
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
și cu clopotniță centrală. Pisania din pridvorul lăcașului, scrisă în limba română dar cu litere slavone, atestă data construirii în anul 1813. Începând cu anii 1980 și odată cu venirea preotului Avram Petrică, biserica a fost restaurată și tranformată, reabilitându-se acoperișul și fațadele (partea de nord fiind îngropată parțial în pământul cimitirului). Părintele Petrică s-a dovedit a fi un bun gospodar și cu mult efort și sacrificii a reușit să adune banii și voința oamenilor la un loc pentru ca astăzi
Lunca Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300681_a_302010]
-
s-au făcut referi la producătorii de vase din lut (ceramică), îndeosebi locuitorii din Livadia de Coastă. O categorie importantă erau costructorii de locuințe, 4-5 familii de meșteri specializați în zidărie ( piatră și cărămidă) și dulgherie (lucrări în lemn de acoperișuri și anexe gospodărești). Constructorii cunoscuți din secolul XX au fost familiile Stoica / Ianăș, Lascu / Naia, Mihai Lupșa, Iancu Betii, Popescu Iacob și Beni Șupănău. Mai erau în sat una sau două persoane numite cojocari, care confecționau cojoace și pieptare. Referitor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
erau destul de sărace, unii mai cerșeau în special de sărbători, iar alții erau angajați la păzitul vitelor. Casele construite în Livadia aveau pivniță, prispă (târnaț) și parter, nu aveau etaj. Clădirea avea zidurile făcute din piatră, cărămidă sau lemn, iar acoperișul era acoperit la început cu șindrilă și în zilele noastre cu țiglă. Majoritatea caselor aveau două încăperi cu ferestre mai mici, o cameră fiind destinată servirii mesei și locuitului, iar cea de a doua pentru dormitul întregii familii. Cu timpul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
dealurile din împrejurimi ( fag, brad, etc.). Construcția casei avea un singur nivel, cu pivniță pentru păstrat proviziile sau adăpostit animalele și pod în care puteau fi puse uneltele gospodărești sau iarna era afumată carnea de porc și slănina, pentru conservare. Acoperișul casei era din șindrilă sau paie, până la începutul secolului XX, ceea ce favoriza producerea frecventă a incendiilor, iar din secolul XX s-a trecut la folosirea țiglelor pentru acoperirea caselor. Majoritatea caselor aveau două încăperi: - o cameră unde locuiau, mâncau și
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
manuală a grâului. În podurile șurii și deasupra grajdurilor se introducea fânul, nutrețul animalelor în timpul iernii. Șura era construită la început din lemn, iar ulterior s-a trecut la cele din piatră sau cărămidă, la proprietarii mai bogați. Referitor la acoperișul șurii se știe că acesta a fost la început de paie sau șindrilă, iar în secolul XX s-a trecut la acoperirea cu țiglă. În secolul XIX-XX în curtea gospodăriei a mai apărut o mică clădire, formată din 1-2 camere
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
faptul că pentru construcția unei biserici la Somușca s-au depus la CEC 53000 lei. Lucrările au avansat destul de repede, în statistica anuală a parohiei Cleja menționându-se în anul 1900 că biserica în construcție de la Somoșca a ajuns sub acoperiș, iar în 1901 consemnându-se că “Ecclesia Somosca jam parata” marcându-se astfel și în scris faptul că această biserică fusese terminată. Aceasta a fost de fapt multă vreme singura biserică din Somușca. În timp a suferit o serie de
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
mai găsesc astăzi în comună, sunt construite după același tip, din bârne de lemn de brad ale căror capete se prelungesc dincolo de cheutori. În construcția acestor case nu se găsește fier, până și cuiele cu care este prinsă șindrila pe acoperiș sunt făcute tot din lemn. La casele mai noi se găsesc bineînțeles și cuie de fier, lucrate de fierari. Acoperișul este foarte înalt, având coama îngustă. În fața casei se află prispa potrivit de largă, cu stâlpi sau fără. Pe stâlpii
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
prelungesc dincolo de cheutori. În construcția acestor case nu se găsește fier, până și cuiele cu care este prinsă șindrila pe acoperiș sunt făcute tot din lemn. La casele mai noi se găsesc bineînțeles și cuie de fier, lucrate de fierari. Acoperișul este foarte înalt, având coama îngustă. În fața casei se află prispa potrivit de largă, cu stâlpi sau fără. Pe stâlpii prispei se sprijină cosoroaba și capetele grinzilor cu întreg acoperișul. La stâlpii din față este întotdeauna o culme, pe care
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
se găsesc bineînțeles și cuie de fier, lucrate de fierari. Acoperișul este foarte înalt, având coama îngustă. În fața casei se află prispa potrivit de largă, cu stâlpi sau fără. Pe stâlpii prispei se sprijină cosoroaba și capetele grinzilor cu întreg acoperișul. La stâlpii din față este întotdeauna o culme, pe care se întind rufele la uscat. Pereții sunt văruiți și cu un brâu negru tras jos, înafară de peretele din dosul casei, care este totdeauna nevăruit. Are însă trei cruci albe
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
pește. A doua componentă ar fi chiar porțile sculptate în sine. Acestea se montează pe stâlpii de susținere cu ajutorul unor mecanisme mobile din fier ce permit deschiderea și închiderea lor. Lemnul folosit la crearea porților este stejarul. Următoarea componentă este acoperișul, sprijinit pe stâlpii de susținere. Acesta diferă în funcție de vechime, astfel că la o poartă mai veche, acoperișul este făcut din lemn afumat și acoperit cu țiglă veche. Voi da ca exemplu poarta familiei Cosăcea Ion, datând din anul 1936. La
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
susținere cu ajutorul unor mecanisme mobile din fier ce permit deschiderea și închiderea lor. Lemnul folosit la crearea porților este stejarul. Următoarea componentă este acoperișul, sprijinit pe stâlpii de susținere. Acesta diferă în funcție de vechime, astfel că la o poartă mai veche, acoperișul este făcut din lemn afumat și acoperit cu țiglă veche. Voi da ca exemplu poarta familiei Cosăcea Ion, datând din anul 1936. La o poartă mai nouă, acoperișul este făcut din lemn vopsit sau lăcuit și acoperit cu țiglă bună
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
susținere. Acesta diferă în funcție de vechime, astfel că la o poartă mai veche, acoperișul este făcut din lemn afumat și acoperit cu țiglă veche. Voi da ca exemplu poarta familiei Cosăcea Ion, datând din anul 1936. La o poartă mai nouă, acoperișul este făcut din lemn vopsit sau lăcuit și acoperit cu țiglă bună sau tablă.După spusele consătenilor, acoperișul a fost făcut cu mai multe scopuri: protecția porților din lemn împotriva ploii, adăpost pentru porumbei, adăpost pentru oamenii luați prin surprindere
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
și acoperit cu țiglă veche. Voi da ca exemplu poarta familiei Cosăcea Ion, datând din anul 1936. La o poartă mai nouă, acoperișul este făcut din lemn vopsit sau lăcuit și acoperit cu țiglă bună sau tablă.După spusele consătenilor, acoperișul a fost făcut cu mai multe scopuri: protecția porților din lemn împotriva ploii, adăpost pentru porumbei, adăpost pentru oamenii luați prin surprindere de către ploaie, măreția unei construcții trainice și foarte frumoasă din punct de vedere arhitectural.Atât acoperișul, cât și
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
spusele consătenilor, acoperișul a fost făcut cu mai multe scopuri: protecția porților din lemn împotriva ploii, adăpost pentru porumbei, adăpost pentru oamenii luați prin surprindere de către ploaie, măreția unei construcții trainice și foarte frumoasă din punct de vedere arhitectural.Atât acoperișul, cât și toată poarta sunt făcute în funcție de stilul arhitectural adoptat, în așa fel încât să exprime, prin decupările și sculpturile în lemn, anumite tradiții și semnificații sătești. După spusele doamnei Duță, referitoare la arhitectura porții familiei sale, datând din anul
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
noutate, specifice perioadei de căutări în arhitectura bisericească de la sfârșitul secolului al XVII-lea, numită generic "perioada Cantacuzinilor". Dimensiunile exterioare ale edificiului sunt de 18,50x7,50m cu pereți de cărămidă arsă având grosimea de 1m. Naosul și pronaosul au acoperișul sub formă de calote sferice. Absida este boltită tradițional, cu un mic cilindru urmat de o semi-calotă, ca noutate arhitectonică remarcându-se sprijinirea acesteia pe o consolă continuă. Tot ca inovație, sau ca element innoitor, îl reprezintă zidul interior plin
Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300765_a_302094]
-
murală, așa cum o spun două inscripții aflate în pronaos. Cutremurul din 1940 nu afectează decât partea superioară a clopotniței care va fi imediat refăcută. În anii 1970-1971, preotul paroh Nicolae Turcu, inițiază câteva lucrări importante de refacere și învelire a acoperișului. Cu această ocazie este verificată originea unei mici turle octogonale de lemn aflate pe naos, ce s-a presupus inițial că ar fi fost rămășițe ale unei turle de zidărie distruse în timp și refăcută parțial. S-a constatat că
Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300765_a_302094]
-
nu gândiți că-i să dați samă? "Și puteți cu sânge răce privi ace daramare? Nu opriți barbara faptă, nu-nălțați toți o strigare?” </poem> Istoricul Nicolae Iorga în ""Note de călătorie"" (1918) a văzut aici ""un zid, gol de acoperiș, zimțuit de vânturi vrăjmașe, de focuri, de lepra ucigașă a părăsirii"", exprimându-și speranța că ""mâne, poate, când iubirea pentru trecutul nostru va fi mai mare și se va arăta în felul ce se cuvine, comorile îngropate vor ieși la
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
corabie, construită din piatră și cărămidă, acoperită cu tablă zincata din anul 1986. Reparații capitale s-au făcut în anul 1912 de către preotul Valeriu P. Maior, care a refăcut și turnul bisericii. În anul 1976 preotul Augustin Pop a refăcut acoperișul distrus de un vânt mare. În anul 1987 preotul Vasile Dragan se îngrijește de înfrumusețarea lăcașului de cult cu pictură realizată în tehnică frescă, pictată fiind de pictorul Vasile Munteanu din Covasna și iconostas nou sculptat și pictat de Dumitru
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
dedesubt era gol, copiii din sat căutând ouăle găinilor care cuibăreau sub biserică. Ușa era din stejar cioplit din bardă, ferecată în fier forjat la covălie, geamurile erau din ochiuri mici de sticlă fără toc, unse direct în perete, iar acoperișul era din paie și stuf, în fiecare primăvară, înainte de Paște, tinerii din sat, flăcăi și fete participau la repararea acoperișului și la ungerea cu humă a pereților, material care se găsea din belșug pe Holm. Acestei biserici i-a dăruit
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
ferecată în fier forjat la covălie, geamurile erau din ochiuri mici de sticlă fără toc, unse direct în perete, iar acoperișul era din paie și stuf, în fiecare primăvară, înainte de Paște, tinerii din sat, flăcăi și fete participau la repararea acoperișului și la ungerea cu humă a pereților, material care se găsea din belșug pe Holm. Acestei biserici i-a dăruit Logofătul Teodor Balș, stăpânul Darabanilor, Sfânta Evanghelie legată în alamă aurită și semnată de donator în anul 1857, care a
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
și poruncește ca de îndată corjăuțenii să-și ridice biserica. Aceștia, în mare grabă, desfac biserica și în timpul nopții o transportă la Corjăuți, unde o reclădesc. Temelia și soclul acestei biserici sunt din piatră, pereții din bârne de stejar, iar acoperișul inițial din draniță care deteriorându-se a fost înlocuit cu tablă neagră. Din cele relatate rezultă că această biserică este ctitoria familiei Bașotă din Pomîrla. Ca formă arhitecturală această biserică face parte din tipul bisericilor de lemn moldovenești, construcții făcute
Corjăuți, Botoșani () [Corola-website/Science/300904_a_302233]
-
-se a fost înlocuit cu tablă neagră. Din cele relatate rezultă că această biserică este ctitoria familiei Bașotă din Pomîrla. Ca formă arhitecturală această biserică face parte din tipul bisericilor de lemn moldovenești, construcții făcute din fugă în epoca decadenței. Acoperișul este în formă de șarpantă. Pridvorul de formă pătrată cu latura de 4,70m, iluminat de o singură fereastră în partea de apus, despărțit de restul bisericii printr-un perete de scândură cu o deschidere arcuită. Naosul are forma pătrată
Corjăuți, Botoșani () [Corola-website/Science/300904_a_302233]
-
a casei parohiale, dar pentru a mări interiorul casei și pentru a o putea reface, fără să fie demolată cea existentă, s-a executat o fundație de 17 m lungime și 7 m lățime de jur împrejurul casei existente, continuandu-se cu acoperișul, după care s-a demolat casă veche rămasă în interior. Pictură în frescă a fost executată de către pictorul Mihai Gabor din Piatră Neamț. Iconostasul și mobilierul au fost executate de către o echipă de meseriași tot din Piatră Neamț, în anul
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
proiectanții Mircea Marian și George Ursulica, întocmește un proiect pentru anexarea turnului clopotnița la biserica din Telcisor, în valoare de 200.000 lei. Turnul a fost executat în perioada 1990-1991 de către credinciosul Ioan Zăduh, din satul Telcisor, de la fundație până la acoperiș, cu concursul întregului Consiliu Parohial Telcisor. Dar ajutorul cel mai de preț l-a constituit credincioșii din Parohia Telcisor, care și-au adus concursul fiecare, cu ce a putut, incepand cu bani, cherestea, mâncare, transport și altele 3. În data
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]