11,618 matches
-
Areni, între universitate și stadion. Statuia are 2,30 metri înălțime și reprezintă un tânăr atlet pregătindu-se să arunce ciocanul. Ea se află pe un soclu de travertin, cu înălțimea de aproximativ 1 metru. În apropierea statuii a fost amenajată o fântână arteziană.
Parcul Universității din Suceava () [Corola-website/Science/316842_a_318171]
-
și șoseaua Mihai Bravu) și orașul Voluntari. are pe fiecare sens de mers: două sau trei benzi pentru circulația autovehiculelor, o linie de tramvai, o bandă specială pentru biciclete (pe distanța Piața Obor - Râul Colentina), iar în unele locuri sunt amenajate spații în spic pentru parcarea autovehiculelor. Supratraversează Râul Colentina și întâlnește mai multe artere importante cum ar fi strada Doamna Ghica, șoseaua Fundeni sau șoseaua Andronache. În trecut a purtat următoarele denumiri: Șoseaua Colentina se intersectează cu următoarele străzi (în
Șoseaua Colentina () [Corola-website/Science/316903_a_318232]
-
Tribunalului Cercual, al Judecătoriei Districtuale și al Cărții Funciare. Arhitectul vienez Ferdinand Fellner a proiectat o nouă clădire cu demisol, parter și două etaje, care a fost realizată în stilul baroc târziu. În partea din spate a imobilului a fost amenajată singura închisoare din districtul Suceava. După cum atestă actul notarial din 20 februarie 1902, proprietarul clădirii care servea ca judecătorie și închisoare era Justiaz - Aerar (Înalta Curte de Justiție). Tribunalului Cercual din Suceava îi erau arondate districtele: Câmpulung, Gura Humorului, Rădăuți
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
În toată această perioadă, Tribunalul și Judecătoria Suceava au fost înghesuite în jumătate din spațiile Palatului de Justiție. În anii '80 ai secolului al XX-lea, s-au renovat fațadele - cu praf de piatră, mozaic și ciment alb, au fost amenajate interioarele și s-au montat uși din lemn masiv la intrarea în clădire dinspre bulevard. După Revoluția din 1989, clădirea a fost revendicată de Ministerul Justiției. Spațiile ocupate de Universitatea „Ștefan cel Mare” și O.C.O.T. Suceava au
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
Parcul Profesor Ioan Nemeș (cunoscut și sub numele Parcul Central) este un parc amenajat în centrul municipiului Suceava, lângă Palatul Administrativ. Parcul Profesor Ioan Nemeș constituie un spațiu verde de formă dreptunghiulară, cuprins între următoarele artere rutiere: Strada Ștefan cel Mare (la vest), Strada Mitropoliei (la sud), Bulevardul Ana Ipătescu (la est) și Aleea
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
după Parcul Șipote-Cetate. Parcul Central este localizat în imediata apropiere a Palatului Administrativ, fiind despărțit de acesta de Strada Ștefan cel Mare. El se continuă în partea de sud-est a sa cu Parcul Drapelelor, un parc de dimensiuni mai reduse, amenajat la sud de Palatul Administrativ. În preajma Parcului Profesor Ioan Nemeș se găsesc câteva dintre principalele obiective ale municipiului Suceava, între care: Casa Polonă și Biserica Învierea Domnului (două vechi edificii situate în vecinătatea nord-estică a parcului), cele două clădiri de
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
teritoriul parcului, la Strada Ștefan cel Mare, se află două edificii cu valoare de monument istoric: Muzeul de Științele Naturii (ce datează din 1811-1814) și Biserica romano-catolică Sfântul Ioan Nepomuk (construită în perioada 1832-1836). Parcul Central din Suceava a fost amenajat pe locul unor foste grădini, reduse în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca urmare a dezvoltării orașului. Atât clădirea care găzduiește astăzi Muzeul de Științele Naturii, cât și biserica comunității romano-catolice din oraș existau la momentul apariției
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
în trepte din piatră vopsită. Monumentul dedicat cunoscutului compozitor român este reprezentativ pentru oraș, mai ales că Ciprian Porumbescu a locuit o perioadă în Suceava, într-o casă veche situată pe Strada Prunului. În apropiere de bustul compozitorului a fost amenajată o fântână arteziană, ce conținea sfere metalice de diferite dimensiuni, care ulterior au fost înlăturate. În partea opusă a parcului a fost construită încă o fântână arteziană. În fața bisericii romano-catolice din parc a fost amenajată o piațetă, în centrul căreia
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
de bustul compozitorului a fost amenajată o fântână arteziană, ce conținea sfere metalice de diferite dimensiuni, care ulterior au fost înlăturate. În partea opusă a parcului a fost construită încă o fântână arteziană. În fața bisericii romano-catolice din parc a fost amenajată o piațetă, în centrul căreia a fost dezvelită la data de 17 mai 2009 Statuia Papei Ioan Paul al II-lea, realizată din fibră de sticlă. De asemenea, în apropiere de biserică se găsește crucea comemorativă a misiunii din 1883
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
Situații de Urgență „Bucovina” Suceava, Inspectoratului de Jandarmi Județean Suceava, Școlii de Subofițeri de Jandarmi din Fălticeni și Colegiului Militar Liceal „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc. Ca urmare a faptului că în Piața 22 Decembrie a început să se amenajeze la începutul lunii noiembrie 2010 o întinsă parcare subterană, Statuia „Bucovina înaripată” a fost mutată la 9 decembrie 2010 în Piața Uniunii Europene (Piața Drapelelor) din apropierea Palatului Administrativ. Acțiunea de mutare a monumentului a durat trei ore; la ea au
Statuia „Editura Bucovina înaripată” din Suceava () [Corola-website/Science/316944_a_318273]
-
lucrat ca actor, fiind cunoscut ca un renumit colecționar de obiecte de artă. Locuința sa era vizitată de ambasadori străini, care-i admirau colecțiile. A donat piese de mobilier vechi și scoarțe vechi românești la Palatul Mogoșoaia, unde a fost amenajată o expoziție tematică. Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, actorului Dan Nasta i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată
Dan Nasta () [Corola-website/Science/328899_a_330228]
-
Sfântul Ioan Nepomuk. În acest edificiu, pe lângă primărie, erau găzduite poliția orașului, casa de economii și muzeul de istorie, iar în perioada interbelică și Societatea „Ciprian Porumbescu”. De asemenea, edificiul administrativ al orașului era folosit și de pompieri, care au amenajat în turnul central o cameră de observare a incendiilor. În curte se aflau un grajd și remiza de trăsuri a primăriei. După instaurarea regimului comunist în România, în clădirea primăriei sunt instalate Consiliul Popular Județean Suceava, Comitetul Județean Suceava al
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
Suceava") este o unitate medicală din municipiul Suceava, înființată în anul 1962. Clădirea policlinicii este localizată pe Strada Ștefan cel Mare nr. 78, la intersecția cu Strada Mihai Viteazu, în cartierul Areni, de la care împrumută numele. În fața policlinicii a fost amenajat Parcul Vladimir Florea, un spațiu verde cunoscut de localnici și sub denumirea de Parcul Policlinicii. Policlinica Centrală Areni este formată dintr-un grup de cabinete medicale de diferite specialități clinice și paraclinice, fiind o unitate medicală multidisciplinară, capabilă să investigheze
Policlinica Centrală Areni din Suceava () [Corola-website/Science/328904_a_330233]
-
prima jumătate a secolului al XIX-lea credincioșii romano-catolici din oraș au ridicat Biserica Sfântul Ioan Nepomuk, aflată în prezent vizavi de Palatul Administrativ. Există și un lăcaș de cult mozaic, Sinagoga Gah, construită în 1870. Parcul central a fost amenajat pe locul unor foste grădini, reduse în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca urmare a dezvoltării orașului. Începând cu data de 12 noiembrie 2009, se numește Parcul Profesor Ioan Nemeș. Pe teritoriul său sunt amplasate busturile lui
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
clădirile emblematice ale Sucevei se numără edificiul fostului Cinematograf „Modern” (care a funcționat între 1959-2010, astăzi transformat în Centrul Cultural „Bucovina”) și Casa de Cultură (ridicată în perioada 1965-1969, după planurile arhitectului Nicolae Porumbescu). În fața Casei de Cultură a fost amenajată esplanada centrală, cunoscută și sub numele de Piața 22 Decembrie. În subsolul acesteia au fost construite două parcări subterane. În estul și sud-estul centrului Sucevei se află Parcul Șipote-Cetate, cea mai întinsă zonă de agrement a municipiului. Principalul punct de
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
metri înălțime (cea mai mare lucrare de acest gen din țară), fiind vizibil din mai multe puncte ale zonei centrale. Parcul Șipote-Cetate se continuă cu Cetatea de Scaun a Sucevei, de asemenea vizibilă din centrul orașului, și Muzeul Satului Bucovinean, amenajat în aer liber. Tot aici se află și Cimitirul Pacea, cel mai mare cimitir al orașului, cu mai multe monumente, printre care și opera sculptorului Vladimir Florea, Monumentul eroilor căzuți pentru apărarea patriei în anii 1916-1918 și 1941-1945.
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
iar partea vestică - pronaosul - este boltit cilindric cu semicalote laterale. La baza turlei naosului se află o imitație a bolții moldovenești. Suprafața interioară a pereților este înviorată de cornișe proeminente și pilaștri, amintind panourile din bisericile occidentale. Deasupra pridvorului, este amenajat cafasul, susținut de doi piloni masivi. În pereții groși, în partea de vest, în apropierea intrării, sunt mici orificii, probabil, pentru supravegherea situații din exterior. Ele împreună cu încăperile tăinuite sunt mărturii elocvente ale posibilei utilizări a bisericii ca loc de
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Chișinău () [Corola-website/Science/328941_a_330270]
-
prin fonduri europene. Lucrările, în valoare de 11 milioane de euro, reprezintă cea mai mare finanțare obținută în întreaga regiune de vest a României pe secțiunea dedicată infrastructurii educaționale. Lucrările au durat până în vara anului 2013, în podul clădirii fiind amenajat și un spațiu pentru un observator astronomic. Sala festivă a colegiului, în care predomină elementele în stil baroc, este o încăpere special destinată evenimentelor oficiale (decernarea de premii, conferințe, serbări, festivitățiile de început/sfârșit de an școlar etc) prevăzută cu
Colegiul Național „Moise Nicoară” () [Corola-website/Science/328953_a_330282]
-
Internațional. Tot atunci se stabilește definitiv în capitala Franței. Membru al Comisiei Internaționale a Bienalei de la Paris până în 1977, este numit Director al Bienalei de la Sao Paulo, pentru ca în 1993, în calitate de Comisar al Pavilionului României, pe care-l restaurează și amenajează din fonduri proprii, să prezinte la Bienala de la Veneția opera marelui artist român stabilit în Franța din 1946, Horia Damian. O bună parte din activitatea din ultimele decenii a lui Radu Varia e închinată de altfel creației acestui pictor, sculptor
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
conductă care traversa șoseaua îndreptându-se către platoul Cetății de Scaun. Conducta surprinsă constituie un segment din traseul unei instalații de alimentare cu apă potabilă a Cetății de Scaun a Sucevei, conducta ce pornește din zona ,Șipot”, unde probabil se amenajase o captare de izvoare. După tipologia conductelor descoperite în orașul Suceava, cele găsite în satul Ipotești aparțin secolului al XV-lea, respectiv al XVI-lea și arată că această amenajare poate fi datată în vremea lui Ștefan cel Mare sau
Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/324914_a_326243]
-
pus problema armării tunelului. Tunelul se află mai jos cu 20m față de tunelul săpat în anul 1863. Din cauza înclinației tunelului, apele din tunelul superior se scurgeau în tunelul inferior. Prin tunelul „Lukács László” până la planul înclinat de la Retișoara s-a amenajat o cale ferată electrificată, iar calea ferată cu tracțiune animală ce lega tunelul de galeria de coastă „Kerpely” la rândul ei s-a convertit în cale ferată electrificată. Astfel minereul de fier ajuns la galeria de coastă „Kerpely” ajunge pe
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
și turistică. Tot atunci au casat sau au vândut și materialul rulant care nu era folosit (vagoane, locomotive, etc.). Ultimul tronson de 2,3 km de cale ferată îngustă a funcționat pentru transportul de calcar de la stația improvizată de încărcare amenajată la gara mică din Hunedoara până la fabrica de var de lângă Zlaști. Ultimul transport s-a efectuat în Octombrie 2008. În vara 2009 conducerea Talc-Dolomită SA a decis dezafectarea ultimului tronson de cale ferată îngustă cu cele două poduri în curbă
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
doi al clădirii. Construcția este prevăzută cu un subsol care se întinde sub toată casa, fiind o excepție in Gherla, în ceea ce privește clădirea. În prezent Muzeul de istorie Gherla adăpostește peste 19.000 de piese cuprinse în șase colecții. Expoziția permanentă - amenajată în 3 săli - reprezintă prin documentare și materiale arheologice, evoluția societății umane din paleolitic până în secolul al XVIII-lea. Obiectele expuse au fost descoperite la Gherla precum și în zonele limitrofe. Dat fiind faptul ca Gherla este un oraș construit de către
Casa Karácsonyi din Gherla () [Corola-website/Science/324988_a_326317]
-
prin documentare și materiale arheologice, evoluția societății umane din paleolitic până în secolul al XVIII-lea. Obiectele expuse au fost descoperite la Gherla precum și în zonele limitrofe. Dat fiind faptul ca Gherla este un oraș construit de către armeni, în cadrul muzeului este amenajată o sală armenească unde pot fi văzute piese provenite din mediul religios aparținând cultului armeano - catolic. În anul 2007 a fost amenajat în curtea muzeului un lapidar roman și medieval, ce cuprinde coloane, ancadramente, cărămizi cu inscripții precum și stele funerare
Casa Karácsonyi din Gherla () [Corola-website/Science/324988_a_326317]
-
precum și în zonele limitrofe. Dat fiind faptul ca Gherla este un oraș construit de către armeni, în cadrul muzeului este amenajată o sală armenească unde pot fi văzute piese provenite din mediul religios aparținând cultului armeano - catolic. În anul 2007 a fost amenajat în curtea muzeului un lapidar roman și medieval, ce cuprinde coloane, ancadramente, cărămizi cu inscripții precum și stele funerare. Cele mai importante exponate ce se găsesc la muzeul din Gherla sunt: o sobă de fontă cu cap și corp de femeie
Casa Karácsonyi din Gherla () [Corola-website/Science/324988_a_326317]